Dupa ce au pagubit o banca cu aproape 2 miliarde de lei vechi, 36 de braileni au ajuns pe mina legii pentru inselaciune, fals intelectual si uz de fals. Ei sint acuzati ca s-au folosit de acte false pentru a obtine credite bancare, ajutati fiind de alte doua persoane, considerate "creierul" afacerii. Totul a durat mai putin de doua luni, timp suficient pentru cei care au pus la cale aceasta escrocherie sa cumpere o societate, sa faca bani pe spatele altor persoane si apoi sa dispara fara urma.
Smecheria a iesit la iveala la inceputul acestui an, dupa ce angajatii bancii au descoperit elemente care le-au creat suspiciuni in adeverintele de salariu si copiile carnetelor de munca prezentate de imprumutati. Ulterior, unitatea bancara a depus o plingere penala la Parchetul de pe linga Judecatoria Braila prin care reclama faptul ca, pe baza acestor acte, in perioada august - octombrie 2006, a aprobat si acordat 57 de credite pentru nevoi personale, in valoare totala de 185.100 lei. Cercetarile efectuate de ofiteri din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor au stabilit ca nici unul dintre cei 36 de beneficiari ai imprumuturilor nu avea contract individual de munca incheiat cu societatea care a emis adeverintele de salariu. Mai mult, numele si semnaturile inspectorilor I.T.M., inscriptionate pe parafele aplicate pe copiile carnetelor de munca pentru efectuarea inregistrarilor privitoare la activitatea in munca, nu sint reale, avind in vedere ca societatea angajatoare nu este in evidenta Inspectoratului Teritorial de Munca. Ancheta a mai stabilit ca unii dintre imprumutati au prezentat copii de pe carnetele de munca cu acelasi numar, serie si continut cu ale altor imprumutati.
Incercind sa dea de urma societatii, politistii au descoperit ca nu are activitate si nu se cunoaste nici un punct de lucru al acesteia, iar numarul de telefon mentionat in adeverintele de salariu prezentate a fost dezafectat dupa acordarea creditelor. "Capii afacerii au fost identificati ca fiind Mihai M. (32 de ani), zis "Ben" si Ionut Marius R. (27 de ani) care, de comun acord, au stabilit sa preia firma pentru a putea obtine credite de la unitati bancare, prin intocmirea de documente in fals. Urmare a unui anunt publicitar preluat dintr-un ziar local, in data de 04.08.2006, invinuitul Ionut Marius R., prin Contract de Cesiune si Act Aditional Autentificat la un Birou Notarului Public, a preluat societatea prin cesiunea integrala a actiunilor de catre fostii asociati, devenind asociat unic. Cu aceasta ocazie a schimbat sediul societatii la domiciliul acestuia, preluind documentele firmei si stampila, fara a instiinta O.R.C., in vederea inscrierii mentiunilor conform Contractului de Cesiune", ne-a precizat subinspector Jenel Sogor, purtator de cuvint al Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Braila.
In aceeasi zi in care a cumparat firma, Ionut Marius R. a solicitat si instalarea unui post telefonic, la adresa unde locuia fara forme legale. De la acel numar confirma functionarilor bancari autenticitatea adeverintelor de salariu si vechime intocmite de el in fals, pe numele celor care solicitau credite. Dupa ce s-a obtinut si ultimul credit, respectiv la data de 19.10.2006, a solicitat desfiintarea postului telefonic, operatiune care a fost facuta a doua zi.
Modul de operare
Cei doi au pus la cale pas cu pas aceasta escrocherie, fiecare fiind responsabil de indeplinirea unor sarcini. Astfel, Mihai M. era cel care identifica persoanele care doreau sa solicite un credit sau doua si care erau informate de la inceput ca vor urma sa primeasca acele credite in baza unor documente false. Era vorba despre o adeverinta de salariu si vechime in munca, din care rezulta ca acestia erau angajati ai societatii si copii de pe carnetul de munca, ce atesta acelasi lucru. La rindul sau, Ionut Marius R. completa adeverintele de salariu, aplica stampila societatii, semna la rubrica administrator si contabil sef, dadea confirmarea functionarului bancar, care contacta telefonic firma pentru a verifica cele mentionate in adeverinte, si completa carnetele de munca pe care era scris "conform cu originalul", aplicind stampila firmei.
Comform intelegerii, Mihai M. se intilnea cu persoana solicitanta a creditului si ii inmina documentele, "instruind-o" totodata cu privire la raspunsurile pe care trebuia sa le dea functionarului bancar. In aceeasi zi, sau in ziua urmatoare, se prezentau impreuna pentru ridicarea sumei de bani aprobate. "Dupa ridicarea sumei, solicitantul impartea banii, de regula, in mod egal cu Mihai M., care, la rindul lui, ii dadea o parte si lui Ionut R. Pe timpul cercetarilor, cei 30 de invinuiti audiati au recunoscut faptele retinute in sarcina lor si au declarat ca sumele de bani obtinute prin credite cu documente false, le-au folosit fiecare in interes personal si ca sint de acord sa achite prejudiciul creat, in functie de cuantumul de care ei au dispus", a mai adaugat subinspector Jenel Sogor.
Cei doi "capi" ai afacerii, cit si sase dintre beneficiarii creditelor, au disparut de la domiciliu. Zilele trecute, politistii au propus trimiterea in judecata a celor 30 de invinuiti, ceilalti 8 urmind a fi audiati dupa ce vor fi depistati.
Smecheria a iesit la iveala la inceputul acestui an, dupa ce angajatii bancii au descoperit elemente care le-au creat suspiciuni in adeverintele de salariu si copiile carnetelor de munca prezentate de imprumutati. Ulterior, unitatea bancara a depus o plingere penala la Parchetul de pe linga Judecatoria Braila prin care reclama faptul ca, pe baza acestor acte, in perioada august - octombrie 2006, a aprobat si acordat 57 de credite pentru nevoi personale, in valoare totala de 185.100 lei. Cercetarile efectuate de ofiteri din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor au stabilit ca nici unul dintre cei 36 de beneficiari ai imprumuturilor nu avea contract individual de munca incheiat cu societatea care a emis adeverintele de salariu. Mai mult, numele si semnaturile inspectorilor I.T.M., inscriptionate pe parafele aplicate pe copiile carnetelor de munca pentru efectuarea inregistrarilor privitoare la activitatea in munca, nu sint reale, avind in vedere ca societatea angajatoare nu este in evidenta Inspectoratului Teritorial de Munca. Ancheta a mai stabilit ca unii dintre imprumutati au prezentat copii de pe carnetele de munca cu acelasi numar, serie si continut cu ale altor imprumutati.
Incercind sa dea de urma societatii, politistii au descoperit ca nu are activitate si nu se cunoaste nici un punct de lucru al acesteia, iar numarul de telefon mentionat in adeverintele de salariu prezentate a fost dezafectat dupa acordarea creditelor. "Capii afacerii au fost identificati ca fiind Mihai M. (32 de ani), zis "Ben" si Ionut Marius R. (27 de ani) care, de comun acord, au stabilit sa preia firma pentru a putea obtine credite de la unitati bancare, prin intocmirea de documente in fals. Urmare a unui anunt publicitar preluat dintr-un ziar local, in data de 04.08.2006, invinuitul Ionut Marius R., prin Contract de Cesiune si Act Aditional Autentificat la un Birou Notarului Public, a preluat societatea prin cesiunea integrala a actiunilor de catre fostii asociati, devenind asociat unic. Cu aceasta ocazie a schimbat sediul societatii la domiciliul acestuia, preluind documentele firmei si stampila, fara a instiinta O.R.C., in vederea inscrierii mentiunilor conform Contractului de Cesiune", ne-a precizat subinspector Jenel Sogor, purtator de cuvint al Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Braila.
In aceeasi zi in care a cumparat firma, Ionut Marius R. a solicitat si instalarea unui post telefonic, la adresa unde locuia fara forme legale. De la acel numar confirma functionarilor bancari autenticitatea adeverintelor de salariu si vechime intocmite de el in fals, pe numele celor care solicitau credite. Dupa ce s-a obtinut si ultimul credit, respectiv la data de 19.10.2006, a solicitat desfiintarea postului telefonic, operatiune care a fost facuta a doua zi.
Modul de operare
Cei doi au pus la cale pas cu pas aceasta escrocherie, fiecare fiind responsabil de indeplinirea unor sarcini. Astfel, Mihai M. era cel care identifica persoanele care doreau sa solicite un credit sau doua si care erau informate de la inceput ca vor urma sa primeasca acele credite in baza unor documente false. Era vorba despre o adeverinta de salariu si vechime in munca, din care rezulta ca acestia erau angajati ai societatii si copii de pe carnetul de munca, ce atesta acelasi lucru. La rindul sau, Ionut Marius R. completa adeverintele de salariu, aplica stampila societatii, semna la rubrica administrator si contabil sef, dadea confirmarea functionarului bancar, care contacta telefonic firma pentru a verifica cele mentionate in adeverinte, si completa carnetele de munca pe care era scris "conform cu originalul", aplicind stampila firmei.
Comform intelegerii, Mihai M. se intilnea cu persoana solicitanta a creditului si ii inmina documentele, "instruind-o" totodata cu privire la raspunsurile pe care trebuia sa le dea functionarului bancar. In aceeasi zi, sau in ziua urmatoare, se prezentau impreuna pentru ridicarea sumei de bani aprobate. "Dupa ridicarea sumei, solicitantul impartea banii, de regula, in mod egal cu Mihai M., care, la rindul lui, ii dadea o parte si lui Ionut R. Pe timpul cercetarilor, cei 30 de invinuiti audiati au recunoscut faptele retinute in sarcina lor si au declarat ca sumele de bani obtinute prin credite cu documente false, le-au folosit fiecare in interes personal si ca sint de acord sa achite prejudiciul creat, in functie de cuantumul de care ei au dispus", a mai adaugat subinspector Jenel Sogor.
Cei doi "capi" ai afacerii, cit si sase dintre beneficiarii creditelor, au disparut de la domiciliu. Zilele trecute, politistii au propus trimiterea in judecata a celor 30 de invinuiti, ceilalti 8 urmind a fi audiati dupa ce vor fi depistati.
