Plopii canadieni, care nu îşi aveau locul aici, au fost înlocuiţi, pe sute de hectare din Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB), cu specii autohtone - plopi albi, plopi negri, sălcii -, printr-un proiect de reconstrucţie ecologică a fostei păduri aluviale. Suprafaţa vizată se întinde pe 210 hectare, iar până în prezent s-au făcut plantări pe 140 ha. "A trebuit să ne oprim în toamna anului trecut din cauza nivelului mare al Dunării, însă pe parcursul acestui an lucrările vor fi reluate, astfel încât până în luna decembrie să finalizăm plantările", a declarat Radu Moisei, directorul PMBmB. Lucrările au început în 2011, odată cu un proiect mai amplu, cu finanţare europeană, intitulat "Managementul capitalului natural din Balta Mică a Brăilei, prin abordare integrată, evaluare şi conştientizare". Pentru reconstrucţia ecologică de pe cele 210 ha a fost alocată suma de 2,5 milioane lei.
Alte 3,4 milioane lei au fost alocate pentru realizarea a patru observatoare plutitoare şi a unui centru de vizitare plutitor şi itinerant. Observatoarele respective vor fi amplasate pe lacurile din incinta parcului natural, aproape de coloniile de păsări, astfel ca turiştii să poată vedea de aproape speciile rare ce poposesc în această mică deltă de lângă Brăila. Centrul de vizitare itinerant este, de fapt, un vas fluvial de 30 metri lungime şi 14 metri lăţime care va servi atât ca sală de conferinţe cât şi ca loc de întâlnire între reprezentanţii PNBmB şi membri ai comunităţilor locale limitrofe zonei protejate. Aici vor fi prezentate studii şi filme documentare menite să-i convingă pe localnici să păstreze cât mai intact acest mediu natural unic în lume, care le poate aduce multe beneficii dacă este păstrat aşa cum ni l-a dăruit Natura. Până în momentul de faţă, au fost finalizate cele patru observatoare plutitoare, la un şantier naval din Giurgiu, care a câştigat licitaţia de atribuire a contractului. Tot acolo se va construi şi centrul de vizitare. Acesta este realizat deocamdată doar în proporţie de 30%.
O altă componentă a proiectului cu finanţare europeană este realizarea unei baze de date unitare a PNBmB. Aceasta costă 216.555 lei şi este în prezent în curs de finalizare.
Proiectul, per ansamblu, mai cuprinde şi câteva studii privind fauna şi flora acvatică din parcul natural, realizarea unor materiale promoţionale şi a unor manuale de educaţie ecologică, precum şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei ţintă, adică a localnicilor din satele limitrofe. "Termenul final de implementare a întregului proiect, inclusiv cu plantările de arbori şi lansarea la apă a centrului de vizitare, este luna noiembrie a acestui an", a precizat directorul Moisei, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute luni, 2 februarie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Zonelor Umede.
Prin implementarea acestui proiect de management integrat, conducerea PNBmB speră să atragă cât mai mulţi turişti în zona protejată. În ultima perioadă, numărul de turişti s-a menţinut constant, adică nici nu a crescut, dar nici nu a scăzut. Anul trecut, parcul natural a fost vizitat de 1.800 de persoane, număr rămas aproximativ egal cu cel consemnat în urmă cu doi sau trei ani.
