Aflu cu oaresce surprindere din tabloidele de miercuri, 5 iulie 2006, ca presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu (nea Nicu, pentru ospatari), vine la munca chiar si pe perioada vacantei. Sint derutat. Sa mai comand un rind de bere sau sa sun la Dan Taxi sa-mi trimita o masina sa ma tirez acasa? Nu, am sa mai ramin un pic, sa-mi dau seama ce va sa spuna aceasta nestire de ziar. Care va sa zica, nea Nicu vine la munca. Da' asta nu inseamna neaparat ca si munceste. Poftim, si eu vin la munca de vreo 8 ani, si in fiecare zi imi promit ca ma voi apuca de munca. Bun, si-atunci ce motiv ar avea nea Nicu sa vina la munca in concediu? Nu pot sa cred ca pe perioada verii, bufetul Senatului este deschis. Daca lucrurile stau insa asa, avem de-a face cu un abuz grosolan. De ce sint obligati ospatarii sa tina deschis localul pina la ore tirzii din noapte, doar pentru un singur client? Eu inteleg ca nu este un client oarecare, ca vorbim despre al doilea om in stat, despre un om care face cit zece comenzi serioase. Dar ia ginditi-va ce se poate intimpla, sa zicem, dupa a saispea baterie de vin. Pai, clientul vostru-stapinul vostru va cadea in melancolie si va incepe sa depene amintiri din armata. Si cum nu mai este nici un alt consumator care sa se faca ca-l asculta, v-ati prins ca bietii ospatari va trebui sa dea din cap a aprobare pin' la ziua, cind il vor putea pacali pe nea Nicu, zicindu-i ca, gata, e tirziu, iar el ar face bine sa se tirasca la munca. Caci de ce a mai venit la bufetul Senatului, daca nu pentru a avea de unde sa plece la munca?
