Mergi la conţinutul principal

Bălţile Brăilei cele de după toate ploile

Chiar dacă nu mai sunt probleme la fel de mari ca în urmă cu câţiva ani, când existau zone în oraş care se inundau după fiecare ploaie mai consistentă, Brăila încă se mai confruntă cu astfel de situaţii şi la ora actuală. Înainte, băltirile erau provocate de sistemul de canalizare subdimensionat, care nu mai făcea faţă, dar şi de numărul mare de străzi neasfaltate. În prezent, cel puţin teoretic, aceste probleme s-au rezolvat: investiţiile masive, finanţate cu bani europeni, au dus la extinderea sistemului de canalizare în aproape tot oraşul, doar câteva străzi fiind neacoperite din acest punct de vedere. Totodată, inaugurarea noului canal colector a crescut foarte mult capacitatea de preluare a apelor pluviale, astfel că zonele altădate expuse frecvent - cum ar fi zona podului de cale ferată de pe Şos. Râmnicu Sărat - se mai inundă acum foarte rar, doar în timpul ploilor abundente, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu câteva săptămâni. În fine, asfaltările din ultimii ani au redus mult numărul străzilor expuse.
Din păcate, chiar dacă în teorie stă destul de bine la acest capitol, în practică, Brăila se confruntă în continuare cu multe situaţii nedorite, atunci când plouă mai puternic. Astfel de situaţii au apărut şi după ploaia de ieri, iar motivele sunt diverse.

Guri de scurgere lipsă sau prost amplasate

În primul rând, este vorba despre modernizările de străzi făcute în baza unor proiecte prost întocmite. Un exemplu de acest gen poate fi văzut în cartierul Chercea, la intersecţia străzii Nicolae Topor cu strada Deva. Deşi a beneficiat de extinderea sistemului de canalizare, iar mai apoi a fost asfaltată, în cadrul proiectului ISPA derulat în Brăila în urmă cu 7 - 8 ani, cei care au făcut proiectarea străzii Nicolae Topor au ignorat necesitatea de a amplasa gaigăre pentru preluarea apelor pluviare, la intersecţia cu strada Deva, acolo unde terenul are o cotă mai joasă. Din acest motiv, după fiecare ploaie, chiar şi când este vorba despre cantităţi mai mici de precipitaţii, în acea intersecţie se formează o baltă de toată frumuseţea ce se întinde de la un trotuar la altul şi care are nevoie de ore bune pentru a se dispersa. Din păcate, cazul nu este unul singular, pe multe străzi recent modernizate existând astfel de probleme legate de lipsa gurilor de scurgere, sau de amplasarea defectuoasă a acestora. Inclusiv pe bulevardul Dorobanţilor, a cărui reabilitare a "înghiţit" zeci de milioane de euro, există intersecţii sau porţiuni unde gaigărele sunt montate în aşa fel încât efectiv nu pot să preia eficient apa de ploaie.

Străzi asfaltate la Sfântu Aşteaptă

Faptul că încă mai există străzi sau tronsoane de străzi neasfaltate este un alt motiv pentru apariţia băltirilor. Aşa se întâmplă, de exemplu, pe o bucată din strada Decebal, situată tot în cartierul Chercea. Cea mai mare parte a străzii respective a fost asfaltată, tot în cadrul programului ISPA, însă mai există o porţiune neinclusă în acel program. În zona respectivă, carosabilul este acoperit tot cu un strat de pietriş, ca în urmă cu 25 de ani, pe vremea regimului comunist. Şuvoaiele de apă scurse în timpul ploilor formează acolo şanţuri şi denivelări care se transformă în mici bălţi. Evident, locatarii zonei sunt nemulţumiţi şi se întreabă când va fi asfaltată şi porţiunea lor de stradă.
Situaţii de acest gen se întâlnesc în toate cartierele periferice ale oraşului: Lacu Dulce, Chercea, Radu Negru, Brăiliţa, Pisc etc. Primăria promite de mai mulţi ani că va asfalta şi aceste tronsoane de stradă. Până în urmă cu doi-trei ani, fostul primar, Aurel Simionescu, explica faptul că se aşteaptă accesarea unor fonduri europene pentru respectivele asfaltări. Spre finalul mandatului, însă, Simionescu a precizat că, mai nou, Uniunea Europeană acordă României fonduri doar pentru modernizarea străzilor pe care există mijloace electrice de transport. Cu alte cuvinte, doar străzile prevăzute cu linii de tramvai sau de troleibuz pot face obiectul unor proiecte de asfaltare finanţate cu bani europeni. Pentru străzile mai mici din cartiere, banii pentru aceste investiţii pot fi asiguraţi doar din bugetul local. Iar cum bugetul este tot timpul în deficit, pare foarte puţin probabil ca lucrările să fie demarate în viitorul apropiat.

Străzi cu trafic intens uitate de autorităţi

Arterele rutiere importante care nu au mai beneficiat de reparaţii capitale de foarte mulţi ani reprezintă un alt motiv pentru apariţia băltirilor. Şos. Baldovineşti este cel mai edificator exemplu. Deşi este una dintre cele mai circulate străzi din municipiu, aceasta n-a mai beneficiat de o investiţie importantă încă de pe vremea lui Ceauşescu. În fiecare an, carosabilul este peticit cu plombe asfaltice, însă acestea cedează rapid, deoarece fundaţia străzii nu mai face faţă traficului actual, iar asfaltul de la suprafaţă este îmbătrânit şi şi-a pierdut demult proprietăţile. Totuşi, dat fiind faptul că este prevăzută cu linie de tramvai, Şos. Baldovineşti are toate şansele să fie inclusă într-un program de modernizare finanţat cu bani europeni. Primăria nu a făcut încă niciun anunţ în acest sens, însă mai e vreme până în 2020, când se termină actualul exerciţiu financiar european.

Neglijenţa CUP "Dunărea"

Inundaţiile apar şi din cauza neglijenţei autorităţilor. Aşa s-a întâmplat la sfârşitul lunii mai, când mai multe străzi şi gospodării din cartierele Radu Negru şi Viziru au stat sub apă preţ de câteva ore deoarece, deşi ploua torenţial, cei de la Compania de Utilităţi Publice "Dunărea" nu au pornit la timp pompele unei staţii proiectate să împingă surplusul de apă din zonă spre canalul colector al municipiului. Deşi fosta conducere a Primăriei dar şi actualul primar, Marian Dragomir, au declarat la vremea respectivă că cei responsabili vor fi sancţionaţi, doecamdată nu s-a auzit nimic în acest sens.

Gunoaie aruncate în canalizare

Pe lângă lipsa investiţiilor şi neglijenţa autorităţilor, mai există o cauză majoră a băltirilor de pe străzile Brăilei: lipsa de bun simţ a unora dintre locuitorii oraşului. Obiceiul nesimţit de a arunca gunoaie în gurile de canalizare sau în preajma acestora duce la obturarea scurgerii apei, respectiv la inundarea străzilor în cauză. O astfel de situaţie a fost vizibilă, ieri, pe Str. Petru Maior din plin centru al municipiului. Gunoaiele adunate pe grătarul unui gaigăr acţionau ca un dop, astfel că apa de ploaie formase o ditamai balta pe carosabil. Cei vinovaţi de această situaţie nu sunt alţii decât locatarii caselor din zonă, care locatari sunt, în marea majoritate, persoane cu venituri mici ce locuiesc cu chirie în clădirile respective, ce aparţin fie Primăriei fie unor privaţi.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro