Nu putini sint detinutii braileni care, dupa ce au fost condamnati definitiv si irevocabil la o pedeapsa privativa de libertate sustin, printre altele, ca n-ar fi avut parte de o aparare buna din partea avocatilor din oficiu (platiti de catre stat). Un exemplu in acest sens este si Silviu Mocanu, condamnat pe viata pentru omor deosebit de grav, in 1997, care, in acest an, a cistigat o prima batalie cu statul roman, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), respectiv daune morale de 17.000 euro, fiindca ar fi fost torturat in timpul anchetei, n-ar fi avut parte de un proces corect si i s-ar fi violat corespondenta. Mocanu a sustinut, tot timpul, insa, ca detentia pe viata i s-a tras de la faptul ca nu ar fi fost aparat cum se cuvine, iar actele de tortura pe care le-ar fi suferit s-au datorat lipsei unui avocat la ancheta sa. Avocatii sustin, pe buna dreptate, la rindul lor, ca oficiile nu sint decit dovezi ca statul face protectie sociala pe spatele lor: ii plateste si cu sume derizorii, din care abia daca mai ramin citeva sute de mii de lei dupa deducerea cheltuielilor, dar si tirziu, dupa sase luni, chiar un an de la incheierea serviciului avocatesc. Ca printre avocati sint si oameni mai putin pregatiti, care n-au tragere de inima sa munceasca "pe datorie", pentru stat, o recunoaste insusi decanul Baroului brailean, avocat Tudor Cruceanu.
Pregatirea marturiei inculpatului, pe hol sau chiar la bara instantei
Silviu Mocanu, detinutul despre al carui caz v-am relatat si in editia noastra din 21 iunie a revenit cu o scrisoare pe adresa redactiei, in care a revenit cu amanunte interesante fata de prestatia uneori deloc profesionista a unor avocati din oficiu: "Unul dintre motivele principale pentru care am fost trimis in judecata si condamnat pe nedrept este lipsa apararii. Din momentul in care am fost arestat si pina cind am fost condamnat definitiv eu nu am putut vorbi niciodata cu avocatii desemnati din oficiu. Asemenea situatii sint inacceptabile. Cum poate un avocat sa apere un “inculpat” fara sa vorbeasca cu el, sa afle varianta lui, sa afle amanunte pe care sa le poata folosi in aparare, sa-l reprezinte corect si sa se implice in apararea legii si a drepturilor constitutionale? Sint multi oameni care, neavind posibilitati financiare, sint asistati, ca si mine, de avocati din oficiu. Chiar si in prezent, nu numai in 1997, cind am fost eu anchetat si judecat, avocatii desemnati din oficiu nu-si dau interesul pentru apararea detinutilor. Nu fac afirmatii ireale! Participati la procesele de judecata din zilele de luni, marti si vineri, de la Tribunal, si veti vedea cum avocatii, inainte de procese, solicita sa studieze dosarul la bara. Atunci, pe moment, ei studiaza superficial dosarele, noteaza cite ceva, apoi, la proces, au o pledoarie lipsita de obiectivitate si la final lasa la aprecierea instantei solutia cazului. Corect ar fi fost ca avocatii sa studieze dosarul mai inainte si sa discute cu detinutul in cauza pentru a avea timpul necesar sa pregateasca apararea si astfel sa nu se mai prezinte in fata completului de judecata si sa spuna: “Ramine la aprecierea instantei.”".
Potrivit decanului Baroului Avocatilor din Braila, Tudor Cruceanu, oficiile reprezinta, intr-adevar, o problema: "Nivelul de plata a oficiilor face ca avocatii sa refuze sa se duca la anumite instante, din Faurei sau Insuratei, de exemplu. Avocatii scot bani din buzunar pentru oficii. Si apoi, desi legea prevede ca instantele sa asigure spatii pentru ca avocatii sa discute cu asistatii, inculpati sau invinuiti, nu exista asa ceva. Avocatii discuta cu asistatii pe hol, inainte de termen, sau chiar in fata instantei. Nici la Penitenciar nu exista o camera speciala pentru asemenea discutii, se discuta intr-o camera a unui subofiter, de regula in prezenta subofiterului, desi legea spune ca discutia este strict confidentiala. (...) Este clar ca unii avocati nu sint bine pregatiti si ca exista si situatii in care avocatii nu iau legatura cu asistatii, insa nu avocatul trebuie sa aiba initiativa".
Peste 10.000 de oficii in 2005, cele mai multe inca neplatite
Anul trecut, cei 118 avocati braileni au asigurat, potrivit unei programari stricte, pe rind, 10.583 de oficii, dar si 11 gratuitati (procese neplatite, de regula cauze dintre acelea care sint judecate in fata instantelor internationale). Practic, un oficiu inseamna prestatia unui avocat in faza de urmarire penala a unui invinuit sau in faza de judecata intr-o singura instanta: Judecatorie, Tribunal, Curte de Apel sau Curte Suprema. Faza de urmarire penala, ca si fiecare treapta de judecata sint echivalente cu cite un oficiu, de aceea, pe parcursul procesului unui singur inculpat, autor de fapta penala, pledeaza mai multi avocati din oficiu. In perioada 1 ianuarie 2006 - 23 iunie 2006, avocatii braileni au prestat in 3.121 oficii, dar si in noua gratuitati. Potrivit unui protocol incheiat in iunie 2005, intre Ministerul Justitiei si Uniunea Barourilor din Romania, statul (prin Ministerul Justitiei) s-a obligat sa plateasca avocatilor 1.000.000 lei pentru fiecare invinuit sau inculpat asistat din oficiu in cursul urmaririi penale, atunci cind una sau cel mult doua persoane au calitatea de invinuit sau inculpat in cauza. Onorariul se acorda o singura data pentru intreaga durata a urmaririi penale. Tot cite 1.000.000 lei vechi se acorda pentru fiecare invinuit sau inculpat asistat in cursul judecatii. Onorariul se acorda dupa fiecare grad de jurisdictie. 1.500.000 lei acorda statul pentru fiecare asistat, atunci cind cel putin trei persoane din cauza au calitatea de invinuit sau inculpat si, de asemenea, 1.500.000 lei pentru fiecare invinuit sau inculpat in cursul judecatii, atunci cind cel putin trei persoane au calitatea de invinuit sau inculpat. Statul acorda 400.000 lei (pina la 1 iulie 2005, onorariul era de 200.000 lei in acest caz) pentru asistenta juridica acordata din oficiu in cazul luarii, inlocuirii, revocarii, incetarii, prelungirii sau mentinerii masurilor preventive, precum arestarea preventiva. Onorariile se majoreaza cu 50% daca asistenta este asigurata pe timp de noapte, simbata sau in zilele de sarbatori legale. "Practic, pentru acest milion, avocatul este chemat la orice ora din zi sau din noapte, la audierea invinuitului sau inculpatului, trebuie sa faca fotocopii dupa actele din dosar si eventual, daca audierea se produce la Faurei sau la Insuratei, avocatul trebuie sa se deplaseze pe banii sai acolo, fiindca banii de la stat vin dupa sase luni, daca nu chiar un an. Acum, pentru hotaririle pronuntate in 2005, fiindca banii vin numai dupa incheierea procesului, ministerul trebuie sa ne dea 360 milioane lei, din care ne-au trimis numai 90 de milioane. Din acesti bani, dupa plata taxelor si impozitelor mai ramin cam 50%, iar daca un grad de jurisdictie inseamna 10 termene, 10 deplasari, implicit, avocatul abia daca ramine cu citeva sute de mii de lei, or, nimeni nu munceste degeaba. Meseria de avocat este una independenta, insa statul face protectie sociala pe spatele nostru si pe banii nostri, ai avocatilor. Poate asa se explica faptul ca unii avocati, care nu sint bine pregatiti, sint reclamati ca nu-si fac bine treaba, insa, sincer sa va spun, eu n-am primit niciodata o reclamatie de la vreun asistat la adresa avocatului din oficiu. Sint de acord ca si in aceasta bransa sint oameni care nu sint bine pregatiti", a conchis avocat Tudor Cruceanu.
Pregatirea marturiei inculpatului, pe hol sau chiar la bara instantei
Silviu Mocanu, detinutul despre al carui caz v-am relatat si in editia noastra din 21 iunie a revenit cu o scrisoare pe adresa redactiei, in care a revenit cu amanunte interesante fata de prestatia uneori deloc profesionista a unor avocati din oficiu: "Unul dintre motivele principale pentru care am fost trimis in judecata si condamnat pe nedrept este lipsa apararii. Din momentul in care am fost arestat si pina cind am fost condamnat definitiv eu nu am putut vorbi niciodata cu avocatii desemnati din oficiu. Asemenea situatii sint inacceptabile. Cum poate un avocat sa apere un “inculpat” fara sa vorbeasca cu el, sa afle varianta lui, sa afle amanunte pe care sa le poata folosi in aparare, sa-l reprezinte corect si sa se implice in apararea legii si a drepturilor constitutionale? Sint multi oameni care, neavind posibilitati financiare, sint asistati, ca si mine, de avocati din oficiu. Chiar si in prezent, nu numai in 1997, cind am fost eu anchetat si judecat, avocatii desemnati din oficiu nu-si dau interesul pentru apararea detinutilor. Nu fac afirmatii ireale! Participati la procesele de judecata din zilele de luni, marti si vineri, de la Tribunal, si veti vedea cum avocatii, inainte de procese, solicita sa studieze dosarul la bara. Atunci, pe moment, ei studiaza superficial dosarele, noteaza cite ceva, apoi, la proces, au o pledoarie lipsita de obiectivitate si la final lasa la aprecierea instantei solutia cazului. Corect ar fi fost ca avocatii sa studieze dosarul mai inainte si sa discute cu detinutul in cauza pentru a avea timpul necesar sa pregateasca apararea si astfel sa nu se mai prezinte in fata completului de judecata si sa spuna: “Ramine la aprecierea instantei.”".
Potrivit decanului Baroului Avocatilor din Braila, Tudor Cruceanu, oficiile reprezinta, intr-adevar, o problema: "Nivelul de plata a oficiilor face ca avocatii sa refuze sa se duca la anumite instante, din Faurei sau Insuratei, de exemplu. Avocatii scot bani din buzunar pentru oficii. Si apoi, desi legea prevede ca instantele sa asigure spatii pentru ca avocatii sa discute cu asistatii, inculpati sau invinuiti, nu exista asa ceva. Avocatii discuta cu asistatii pe hol, inainte de termen, sau chiar in fata instantei. Nici la Penitenciar nu exista o camera speciala pentru asemenea discutii, se discuta intr-o camera a unui subofiter, de regula in prezenta subofiterului, desi legea spune ca discutia este strict confidentiala. (...) Este clar ca unii avocati nu sint bine pregatiti si ca exista si situatii in care avocatii nu iau legatura cu asistatii, insa nu avocatul trebuie sa aiba initiativa".
Peste 10.000 de oficii in 2005, cele mai multe inca neplatite
Anul trecut, cei 118 avocati braileni au asigurat, potrivit unei programari stricte, pe rind, 10.583 de oficii, dar si 11 gratuitati (procese neplatite, de regula cauze dintre acelea care sint judecate in fata instantelor internationale). Practic, un oficiu inseamna prestatia unui avocat in faza de urmarire penala a unui invinuit sau in faza de judecata intr-o singura instanta: Judecatorie, Tribunal, Curte de Apel sau Curte Suprema. Faza de urmarire penala, ca si fiecare treapta de judecata sint echivalente cu cite un oficiu, de aceea, pe parcursul procesului unui singur inculpat, autor de fapta penala, pledeaza mai multi avocati din oficiu. In perioada 1 ianuarie 2006 - 23 iunie 2006, avocatii braileni au prestat in 3.121 oficii, dar si in noua gratuitati. Potrivit unui protocol incheiat in iunie 2005, intre Ministerul Justitiei si Uniunea Barourilor din Romania, statul (prin Ministerul Justitiei) s-a obligat sa plateasca avocatilor 1.000.000 lei pentru fiecare invinuit sau inculpat asistat din oficiu in cursul urmaririi penale, atunci cind una sau cel mult doua persoane au calitatea de invinuit sau inculpat in cauza. Onorariul se acorda o singura data pentru intreaga durata a urmaririi penale. Tot cite 1.000.000 lei vechi se acorda pentru fiecare invinuit sau inculpat asistat in cursul judecatii. Onorariul se acorda dupa fiecare grad de jurisdictie. 1.500.000 lei acorda statul pentru fiecare asistat, atunci cind cel putin trei persoane din cauza au calitatea de invinuit sau inculpat si, de asemenea, 1.500.000 lei pentru fiecare invinuit sau inculpat in cursul judecatii, atunci cind cel putin trei persoane au calitatea de invinuit sau inculpat. Statul acorda 400.000 lei (pina la 1 iulie 2005, onorariul era de 200.000 lei in acest caz) pentru asistenta juridica acordata din oficiu in cazul luarii, inlocuirii, revocarii, incetarii, prelungirii sau mentinerii masurilor preventive, precum arestarea preventiva. Onorariile se majoreaza cu 50% daca asistenta este asigurata pe timp de noapte, simbata sau in zilele de sarbatori legale. "Practic, pentru acest milion, avocatul este chemat la orice ora din zi sau din noapte, la audierea invinuitului sau inculpatului, trebuie sa faca fotocopii dupa actele din dosar si eventual, daca audierea se produce la Faurei sau la Insuratei, avocatul trebuie sa se deplaseze pe banii sai acolo, fiindca banii de la stat vin dupa sase luni, daca nu chiar un an. Acum, pentru hotaririle pronuntate in 2005, fiindca banii vin numai dupa incheierea procesului, ministerul trebuie sa ne dea 360 milioane lei, din care ne-au trimis numai 90 de milioane. Din acesti bani, dupa plata taxelor si impozitelor mai ramin cam 50%, iar daca un grad de jurisdictie inseamna 10 termene, 10 deplasari, implicit, avocatul abia daca ramine cu citeva sute de mii de lei, or, nimeni nu munceste degeaba. Meseria de avocat este una independenta, insa statul face protectie sociala pe spatele nostru si pe banii nostri, ai avocatilor. Poate asa se explica faptul ca unii avocati, care nu sint bine pregatiti, sint reclamati ca nu-si fac bine treaba, insa, sincer sa va spun, eu n-am primit niciodata o reclamatie de la vreun asistat la adresa avocatului din oficiu. Sint de acord ca si in aceasta bransa sint oameni care nu sint bine pregatiti", a conchis avocat Tudor Cruceanu.
