Banii din exerciţiul financiar 2014- 2020 încep să intre şi pe drumul Brăilei. Pritocit şi răspritocit, programul ce se adresează comuntăţilor mici, defavorizate, alcătuite din grupuri ţintă care trăiesc la limită, inclusiv romi, a intrat în linie dreaptă. În acest sens, prin Ministerul Fondurilor Europene, pot fi accesaţi bani europeni pentru combaterea sărăciei din aceste localităţi.
În judeţ sunt câteva asemenea comune care ar putea accesa bani UE nerambursabili, dar şi în municipiu există cartiere (Lacu Dulce, Catanga- Chercea) care se înscriu în linia de finanţare respectivă.
Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, Direcţia Generală de Programe- Capital Uman a publicat, la finele săptămânii trecute, spre consultare, Ghidul Solicitantului şi Condiţiile Specifice pentru cererea de finanţare. În fapt, pachetul de documente conţine anexele pe care strategii autorităţilor locale trebuie să le descarce şi să le completeze astfel încât să aducă banii în comunitate.
"Obiectivul specific urmărit în cadrul acestei priorităţi de investiţii vizează reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială din comunităţile marginalizate din zona rurală şi oraşe cu o populaţie de până la 20.000 de locuitori prin implementarea de măsuri/ operaţiuni integrate în contextul mecanismului DLRC", se arată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene. Întrebările legate de Ghidul Solicitantului precum şi propunerile şi sugestiile de îmbunătăţire pot fi transmise până pe 15 aprilie, pe e-mailul: consultare.pocu@fonduri-ue.ro.
Primarii: "Avem strategie, n-avem strategi care să scrie proiectele!"
Scopul acestui ghid este să ofere informaţii generale privind segregarea, să descrie aspectele prin care poate fi combătut acest fenomen. Prin urmare, pot accesa aceste fonduri administraţiile locale mici, cu populaţie defavorizată, dar şi municipiul pentru zona Lacu Dulce - Catanga Chercea.
Se obţine punctaj şi pentru acele localităţi care au populaţie săracă alcătuită din etnici romi şi nu numai.
"Noi avem peste 32% romi, potrivit ultimelor recensăminte. Nu ştiu dacă ne încadrăm, dar vom încerca. Mă interesez. Pentru Lacu Sărat avem deja un proiect pentru un centru social, cu sustenabilitate de 5 ani. Ar fi nevoie de locuri de muncă, de drumuri, de infrastructură socială. Comuna are 4.470 de locuitori. Avem o zonă unde am dat teren tinerilor să-şi construiască locuinţe, dar n-avem infrastructură, curent electric, reţea spre ei şi nici drumuri. Pentru dispensar avem proiect făcut cu un buget de vreo 20 miliarde vechi, dar n-avem unde aplica. Avem strategie, dar n-avem strategi care să ne scrie proiectele. Vom apela la Centrul de specialitate al CJ", ne-a declarat Cristian Codreanu, primarul comunei Şuţeşti.
Cele două principii ale programului: non-segregarea şi desegregarea
În situaţia de a deveni posibili beneficiari sunt şi locuitorii din comunele din Insula Mare a Brăilei, dar şi acelea mărginaşe, aflate la zeci de kilometri distanţă de oraş. Ciocile este un exemplu relevant în acest sens, fiind la 97 de kilometri de municipiu, una dintre comunele mari, cu peste 3.000 de locuitori, dar cu infrastructură socială Ia pământ.
"Mă încadrez. Mă bucur enorm că se mişcă ceva, că putem aduce bani în comună. Noi am început să reabilităm grădiniţa, dar am constatat că e pe o hrubă şi avem probleme. Trebuie să renovăm şi cabinetul medical, dar şi drumurile. Sunt cinci drumuri judeţene, am avut promisiuni încă de anul trecut, de la Consiliul Judeţean, dar...Ce ţine de noi facem, avem strategie, n-avem strategi care să ne scrie proiectele, dar apelăm pe unde putem. Vrem drumurile astea de acces să le facem, că sunt din piatră", ne-a declarat Costică Marchidanu, primarul comunei Ciocile.
De menţionat că în această localitate, iarnă de iarnă, locuitorii rămân rupţi de lume din cauza drumurilor de acces impracticabile, dar şi a distanţei la care se află de oraş. Au fost ierni la rând când aici nu s-a putut ajunge decât cu vola pentru a scoate pacienţi (gravide, dializaţi) din nămeţii de câte 3- 4 metri.
Cum dispensarul este încă "o incertitudine", oamenii n-au acces la servicii medicale de calitate, motiv pentru care cabinetul chiar e o prioritate pentru comună. Cu toate acestea, comuna a accesat fonduri pentru ocupare profesională, aici înfiinţându-se trei obiective - brutărie, croitorie şi frizerie/ coafor - creându-se astfel 23 de locuri de muncă. Perioada de sustenabilitate este de 5 ani.
Cert este că UE dă bani pentru rezolvarea problemelor acestor comunităţi. Totul e să ştim cum să scriem, să accesăm aceste fonduri. Se vrea desegregarea populaţiei sărace, inclusiv a romilor, motiv pentru care se pot cere bani pentru realizarea infrastructurii rutiere către cătunele sau cartierele izolate. Trei sunt liniile mari ale finanţării: locuire, ocupare profesională şi infrastructură socială (educaţie şi sănătate).
Cele două principii ale finanţării sunt: non-segregarea şi desegregarea. Non-segregarea presupune că fondurile de investiţii nu pot fi folosite pentru crearea de facilităţi/ servicii noi, segregate sau pentru "dezvoltarea/ întreţinerea celor deja segregate. Investiţiile în locuire sau educaţie nu pot duce la concentrarea grupurilor vulnerabile în anumite spaţii", se arată în Anexa 1 a ghidului. Desegregarea presupune că fondurile pot fi folosite pentru eliminarea sau diminuarea semnificativă a segregării. Activităţile ar trebui să fie de relocare a locuitorilor din zonele segregate, crearea de facilităţi pentru mutarea copiilor în şcoli/ clase mixte, cu acces la educaţie şi sănătate, pe principiul general al UE: egalitatea de şanse. Vom reveni.
