Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a avertizat că rezistenţa la antibiotice este a şaptea ameninţare la adresa omenirii. Potrivit acestuia, România se regăseşte în topul european în privinţa rezistenţei bacteriilor la antibiotice, există pericolul reîntoarcerii la „epoca preantibiotică".
„Rezistenţa la antibiotice este a şaptea ameninţare la adresa omenirii şi cei care sunt decidenţi în zona politică au menţionat deja acest lucru (...) Noi ne găsim într-o zonă care are două probleme: consumă mult prea multe antibiotice, deci ne găsim pe primele locuri alături de Grecia, pe primele locuri în ce priveşte rezistenţa bacteriilor la antibiotice. În general, aceste topuri sunt dominate de România, Grecia, Cipru şi Italia şi mai mult costurile acestui lucru sunt de multe ori foarte importante, cu toate că nu există calcule la nivel naţional (...) Deja suntem contemporani cu momentul în care ne vom întoarce în epoca preantibiotică, în care infecţii curente vor fi produse de microorganisme care nu răspund la niciun tratament cu antibiotic. Şi o să ne găsim în situaţia dramatică şi va trebui fie să găsim alternative terapeutice, fie să încercăm să descoperim molecule noi de antibiotic. Lucrul acesta nu prea se întâmplă. În ultimii 10 ani, nu prea s-au mai descoperit antibiotice noi pentru că necesită investiţii tot mai mari iar recuperarea acestora este mică tocmai datorită faptului că rezistenţa apare tot mai rapid la antibiotice şi atunci nu facem altceva decât să ne învârtim într-un cerc vicios", a arătat Alexandru Rafila.
Potrivit acestuia, conform unui studiu efectuat în perioada 1998-2010 - în care România nu a fost inclusă, s-a făcut pe 28 de state inclusiv din această zonă a Europei - care evidenţiază faptul că rezistenţa la antibiotice într-o ţară poate fi legată de nivelul de corupţie al acesteia.
„Există un studiu care arată că există o corelaţie directă între nivelul rezistenţei la antibiotice şi corupţie. Cu cât rezistenţa la antibiotice este mai ridicată într-o ţară se corelează foarte bine statistic acest lucru cu corupţia, cea mai mică rezistenţă la antibiotice şi nivel de corupţie este în ţările nordice, pentru că cei care sunt obişnuiţi să respecte regulile, să respecte prescripţia, să nu aibă iniţiative care sunt în afara acestei reguli, au un nivel scăzut al rezistenţei microorganismelor la antibiotice, tratamentele sunt eficiente în acele ţări, cheltuielile sunt mici în acele ţări şi corupţia este redusă tocmai datorită acestei obişnuinţe. Dacă nu reuşim să schimbăm mentalităţile, o să avem probleme foarte mari", a subliniat Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
