Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Comform Raportului State of the World’s Birds 2022 aproape jumătate din speciile de păsări sălbatice din lume sunt în declin, acest raport fiind dat publicității de către organizația BirdLife International. Chiar dacă raportul ne atenționează asupra faptului că există o situație îngrijorătoare la nivel mondial în ceea ce privește biodiversitatea, documentul prezintă și soluțiile de care avem nevoie pentru a salva natura aflată în această situație critică.
Suntem în momentul în care avem mare nevoie de voință și implicare politică dar și de angajament financiar pentru a putea aplica soluțiile din acest raport pe scară largă și într-un ritm susținut.
De la albatroșii care plutesc cu grație peste marea liberă și păsările Macrocephalon maleo care sapă cuiburi adânci în solul pădurilor tropicale îndepărtate, până la pinguinii imperiali care pescuiesc la adâncimi de peste jumătate de kilometru și șoimii călători care cuibăresc pe zgârie-norii înălțați în marile metropole, păsările pot fi găsite aproape oriunde pe pământ și sunt un indicator esențial al sănătății planetei.
BirdLife International publică raportul său de referință State of the World’s Birds la fiecare patru ani, fiind unul din liderii importanți în ceea ce privește protejarea naturii.
Raportul State of the World’s Birds adună informații de la cercetători, de la specialiști în conservarea naturii dar și de la oamenii obișnuiți care au dorit să se implice în proiect gen citizen science, acest raport trage un semnal de alarmă asupra situației critice a orinofaunei la nivel global, cele mai grave amenințări cu care se confruntă și măsurile urgente necesare pentru a o proteja. Având în vedere faptul că trilurile păsărilor pot fi auzite oriunde pe glob, raportul ne vorbește nu doar despre starea de sănătate a acestui grup, ci ne arată starea de sănătate a naturii în ansamblu.
Aproape jumătate din speciile de păsări din lume sunt acum în declin, doar 6% dintre acestea având populații în creștere. Una din opt specii (1.409 de specii în total) este în acest moment amenințată cu dispariția. Se estimează că aproape trei miliarde de păsări au pierit din 1970 și până acum numai în America de Nord, iar încă 600 de milioane în Uniunea Europeană (pe o suprafață de cinci ori mai mică) din 1980 până în prezent.
Chiar dacă datele furnizate de acest raport sunt mult mai cuprinzătoare, semnalele transmise ne prezintă o scădere alarmantă a numărului de specii de păsări în anumite părți ale globului. Pentru exemplificare, se estimează că populațiile speciilor de păsări din păduri și zone umede din Japonia au scăzut cu 94% și respectiv 88% începând cu anul 1850, în timp ce populațiile speciilor de păsări răpitoare din Kenya au scăzut în medie cu aproape trei sferturi din 1970 și până azi.
„Am pierdut deja peste 160 de specii de păsări în ultimii 500 de ani, iar rata de dispariție se accelerează”,,spune Lucy Haskell, responsabil științific al BirdLife și autor principal al raportului. „Din punct de vedere istoric, cele mai multe dispariții au avut loc pe insule, dar este îngrijorător că există un val în creștere de extincții continentale, cauzate de pierderea habitatelor la scară largă.”
Cauzele declinului
Pe lângă evidențierea declinului dramatic al păsărilor, raportul subliniază și principalii factorii care îl provoacă. Peste tot în lume păsările sunt afectate de o serie de amenințări diferite, aproape toate cauzate de acțiunile umane. Agricultura – atât prin extinderea sa în habitate importante, cât și prin utilizarea din ce în ce mai mare a mașinilor și a substanțelor chimice pe măsură ce se intensifică lucrările agricole – este principala amenințare la adresa speciilor de păsări, afectând cel puțin 73% dintre speciile amenințate.
În Europa, această activitate umană a dus la o scădere cu peste 50% a abundenței păsărilor de pe terenurile agricole de pe continent, începând cu 1980 și, mai la sud, transformarea pajiștilor în terenuri cultivate a dus la o scădere cu 80% a populației speciei Heteromirafra archeri (Critic amenințată) în doar 15 ani. Endemică în Etiopia, această specie de ciocârlie numără acum mai puțin de 50 de perechi cuibăritoare, ale căror teritoriu s-a restrâns la doar două situri și există temeri că am putea asista la prima extincție a unei specii de păsări din Africa continentală în timpurile moderne, în lipsa unor acțiuni rapide de conservare.
Exploatarea forestieră și gestionarea nesustenabilă a pădurilor este o altă amenințare semnificativă. Peste șapte milioane de hectare de pădure dispar în fiecare an – o suprafață mai mare decât Republica Irlanda – și acest lucru afectează aproape jumătate din speciile de păsări amenințate din lume. Speciile care depind de copacii mari, bătrâni sunt afectate în mod deosebit. Un exemplu este harpia, cea mai puternică pasăre de pradă din lume, care trăiește în pădurile tropicale din America de Sud, iar printre animalele le care le vânează sunt maimuțele și leneșii. Dar 90% dintre copacii pe care îi preferă pentru cuibărit sunt vizați de exploatare forestieră și a fost recent înscrisă de BirdLife pe Lista Roșie a IUCN ca specie Vulnerabilă.
În mod îngrijorător, schimbările climatice au deja un impact substanțial, afectând 34% dintre speciile amenințate. Ele cauzează furtuni, incendii și secete de o intensitate fără precedent, iar impactul lor va crește, fără îndoială, rapid în următorii ani. Pe lângă acestea, amenințări precum capturile accidentale din plasele de pescuit, supraexploatarea resurselor naturale și speciile invazive, care de-a lungul istoriei au fost cauza principală a dispariției speciilor, continuă să ducă la scăderea populațiilor de păsări.
„Păsările ne vorbesc despre sănătatea mediului nostru natural – ignorăm mesajele lor pe riscul nostru”, spune Patricia Zurita, CEO BirdLife. „Multe părți ale lumii se confruntă deja cu incendii de vegetație extreme, secete, valuri de căldură și inundații, în vreme ce ecosistemele transformate de oameni se luptă să se adapteze la schimbările climatice. Cu toate că pandemia de COVID și criza globală a costului vieții au distras, fără îndoială, atenția de la agenda de mediu, societatea trebuie să rămână concentrată pe criza biodiversității.”
Cea mai importantă soluție pentru cea mai mare parte a speciilor amenințate este conservarea și restaurarea eficientă a zonelor de care depind păsările. BirdLife a identificat peste 13.600 de zone importante pentru păsări și biodiversitate (Important Bird and Biodiversity Areas – IBA), care formează nucleul unei rețele mai largi de zone cheie pentru biodiversitate. Având în vedere că există o din ce în ce mai mare dorință de creștere a angajamentului pentru conservarea a 30% din suprafața terestră și marină a lumii, este vital ca aceste situri să fie folosite ca model pentru desemnarea ariilor protejate. Pe lângă aceasta, abordarea altor amenințări extreme, cum ar fi eradicarea speciilor invazive din insulele îndepărtate și implementarea acțiunilor de conservare specifice speciilor este, de asemenea, vitală pentru multe specii amenințate.
Motive de optimism
În mod promițător, în ciuda stării disperate a lumii naturale, păsările oferă și un motive de optimism, arătând că, prin eforturi eficiente de conservare, speciile pot fi salvate și natura se poate recupera. Din 2013, 726 de specii de păsări amenințate la nivel global au beneficiat în mod direct de munca depusă de organizațiile din parteneriatul BirdLife, inclusiv SOR. De asemenea, activitatea de advocacy a parteneriatului a ajutat ca 450 de IBA-uri să fie desemnate arii protejate, inclusiv înființarea în 2022 a Parcului Național Ansenuza pentru a proteja laguna Mar Chiquita din Argentina, în urma lucrărilor ample ale Aves Argentinas, partener BirdLife. Prin înființarea acestui parc o jumătate de milion de păsări acvatice migratoare sunt protejate, inclusiv Phoenicoparrus andinus, specie clasificată ca Vulnerabilă.
„Nu se poate nega că situația este îngrozitoare, dar știm cum să inversăm aceste scăderi. Cercetările noastre arată că între 21 și 32 de specii de păsări ar fi dispărut din 1993 fără eforturile de conservare întreprinse pentru a le salva”, spune Dr. Stuart Butchart, om de știință la BirdLife International. „Specii precum Psittacula eques, Gymnogyps californianus, Geronticus eremita și Himantopus novaezelandiae nu ar mai fi decât exponate în muzee, fără eforturile dedicate ale numeroaselor organizații din parteneriatul BirdLife și nu numai. Dacă dăm naturii o șansă, aceasta se poate recupera.”
Sursa de informare:
