• brăilenii sărbătoresc, astăzi, hramul primului lăcaș de cult ridicat la Brăila după eliberarea de sub stăpânire turcească • Biserica „Sf. M. M. Gheorghe” este şi ctitorie voievodală, domnitorul Țării Româneşti, Barbu Dimitrie Știrbei, contribuind la ridicarea locaşului de cult • fiind Postul Mare, se dau de pomană fructe, legume, preparate de post, colivă și colaci și se pomenesc cei trecuți în eternitate
Astăzi, brăilenii care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe își serbează ziua onomastică și se roagă martirului din secolul IV creștin, care apare în icoane, cel mai adesea, biruind balaurul. Tot astăzi, este hramul Bisericii „Sf. Gheorghe”, de pe Strada G-ral Eremia Grigorescu, fostă Gării.
Biserica a fost construită între anii 1852 - 1857, în timpul păstoririi Episcopului Filotei al Buzăului. Este primul lăcaş de cult ridicat după eliberarea Brăilei de sub stăpânire turcească (1828), un rol important în ridicarea acestuia avându-l, spun documentele, Arhimandritul Hrisant Penetis, stareţul Mănăstirii Horezu - Vâlcea, filantrop de neam grec, cu strânse legături în oraşul Brăila. Biserica este şi ctitorie voievodală, domnitorul Țării Româneşti, Barbu Dimitrie Știrbei, contribuind la ridicarea locaşului de cult, alături de alţi donatori.
Piatra de temelie a Bisericii „Sf. M. M. Gheorghe” a fost pusă la 6 august 1852. După finalizarea lucrărilor, biserica a fost sfinţită de P. S. Episcop Filotei al Buzăului, la data de 23 aprilie 1857 şi aşezată sub ocrotirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Pictura bisericii a fost realizată între anii 1894 - 1895, de către pictorul Dimitrie Teodorescu, din Buzău, în timpul slujirii preotului Radu Mihăilescu. Episcopul Partenie al Dunării de Jos a săvârşit slujba de resfinţire a bisericii la data de 4 iulie 1895.
Actuala catapeteasmă din lemn de tei sculptat datează din anul 1912, fiind construită prin strădania preotului Titu Ciocârlan şi având icoane pictate de Dimitrie C. Goleanu. Pictura bisericii a trecut prin mai multe stadii de restaurare (în anii 1910, 1946 şi 1974), iar după ultima intervenţie a fost resfinţită de către Episcopul Antim Angelescu al Buzăului, în timpul slujirii preotului Gogu Sârbu. Începând cu anul 2001, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, locaşul de cult, afectat de cutremurele din anii 1977 şi 1986, a intrat într-un amplu proces de consolidare şi restaurare. Totodată, pictura veche a fost restaurată de către pictorul restaurator Petru Tulei din Tecuci. Sfântul lăcaș a fost resfințit la data de 10 mai 2015. Tot atunci, ierarhul Dunării de Jos a rânduit şi cel de-al doilea hram al bisericii, Sfântul Ioan Gură de Aur.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință
Sfântul Mucenic Gheorghe este sărbătorit, în fiecare an, pe data de 23 aprilie. S-a născut în ținutul Capadociei, din părinți creștini, în timpul domniei împăratului roman Dioclețian, la începutul sec. al IV-lea după Hristos. Datorită vitejiei sale, a ajuns mare conducător în armata romană.
În anul 303, împăratul Dioclețian a declanșat o mare persecuție împotriva creștinilor. Au fost dărâmate lăcașurile de cult, adunările creștinilor au fost interzise, cărțile sfinte au fost arse, iar cei care refuzau să aducă jertfe zeilor erau uciși. În fața acestei situații, Sfântul Gheorghe nu s-a ferit să-și mărturisească credința în Hristos, motiv pentru care a fost aruncat în temniță.
A fost supus la diverse torturi: bătut cu sulița, tras pe roată, înmormântat în var, a avut lespezi de piatră așezate pe piept, dar nicio tortură nu l-a făcut să renunțe la credința sa. Cei prezenți la aceste chinuri, uimiți de faptul că Sfântul Gheorghe a rămas nevătămat și că a înviat un mort cu ajutorul Lui Dumnezeu, au renunțat la credința păgână și au adoptat credința în Iisus Hristos. Minunea învierii celui decedat a convins-o până și pe împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, să accepte creștinismul.
Sfântul Gheorghe a fost ispitit cu onoruri și bogății, pentru a jertfi zeilor, dar toate aceste încercări au fost zadarnice. Pentru că nu a renunțat la credința în Hristos, a fost condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie 304, zi care a rămas sărbătoare liturgică, de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință.
Astăzi, în zi sfântă, sunt pomeniți cei trecuți la Domnul și se dau de pomană pachețele de post, pentru că ne aflăm în Postul Mare. Este important ca orice se împarte să fie binecuvântat de preot și să fie oferit din inimă. Credincioșii pot da de pomană fructe, legume, preparate de post, precum și prăjituri de post, colivă și colaci. Tot astăzi, credincioșii merg cu pachețele și la cimitir, unde preotul le sfințește chiar deasupra mormântului celui pentru care se dă de pomană. Oamenii obișnuiesc să ofere de pomană și mâncare gătită, conform tradițiilor populare care spun că „sufletele celor răposați se hrănesc cu aburul bucatelor”.
