La fel ca în anii trecuţi, mii de brăileni au profitat de ziua liberă dată de Guvern cu prilejul sărbătorii Sfintei Marii şi a Zilei Marinei şi au mers pe faleză pentru a asista la manifestările organizate de Flotila Fluvială în colaborare cu Primăria Brăila. Ca de obicei, evenimentul a debutat, în jurul orei 9.30, cu defilarea marinarilor militari, cu onorul dat drapelului de luptă şi cu o scurtă slujbă religioasă. Tradiţionala lansare la apă a ancorei de flori, în memoria eroilor marinari căzuţi la datorie în războaiele secolului trecut, a completat partea mai sobră a ceremoniei.
Au urmat demonstraţiile de luptă, care anul acesta au fost mai complexe decât de obicei şi s-au derulat într-o zonă unde au putut fi văzute bine şi de spectatorii de pe mal, nu doar de oficialităţile aflate la bordul unei cazarme plutitoare ancorate în dreptul morii Violatos. Monitoarele şi vedetele fluviale au simulat mai multe scenarii tactice, arătându-le spectatorilor de pe mal tot felul de manevre, de la depistarea şi anihilarea minelor până la respingerea atacurilor inamice. Navele au fost "atacate" inclusiv cu bărci de asalt, iar marinarii militari nu au făcut economie de muniţie de manevră, astfel că bubuiturile tunurilor şi a mitralierelor de la bord au zguduit temeinic atmosfera de pe faleză, făcându-i pe privitorii mai sensibili să îşi acopere urechile. Atmosfera de luptă de pe apă a fost completată din aer de o formaţie de patru avioane de antrenament IAR 99 Şoim, care a survolat în două rânduri zona falezei brăilene, în aplauzele mulţimii.
După ce joaca de-a războiul s-a terminat, a început defilarea navelor militare dar şi a câtorva nave civile - împingătoare din dotarea unor societăţi comerciale, şalupe, ambarcaţiuni private. Printre acestea s-a aflat, ca de obicei, şi "regina-mamă" a flotei brăilene, nava cu zbaturi "Borcea", a cărei vârstă a depăşit suta de ani, dar şi nava de croazieră "Lacu Sărat", administrată de autorităţile locale.
Jocurile marinăreşti au fost patronate de zeul Neptun, întruchipat, ca în fiecare an, cu aceeaşi energie debordantă, de actorul Florin Chirpac. Sub supravegherea zeului, a primit botezul apei un tânăr "ghiborţ", înrolat recent în Flotila Fluvială, care a fost săpunit bine, "bărbierit" cu un ditamai briciul din lemn, apoi udat din cap până în picioare, ca să ştie că de-acum apa o să fie viaţa lui.
Pentru al treilea an consecutiv, a avut loc o întrecere de canotci. Două astfel de ambarcaţiuni, una cu echipaj brăilean, iar cealaltă cu echipaj gălăţean, au luat startul din dreptul falezei brăilene, punctul terminus al cursei fiind tocmai la Galaţi. În ediţiile precedente, brăilenii au fost de fiecare dată câştigători, astfel că primarul Marian Dragomir - cel care a dat startul - şi-a exprimat speranţa că tradiţia va fi respectată şi în acest an. Din fericire, edilul brăilean a "cobit" cu folos, reprezentanţii noştri adjudecându-şi şi de această dată cupa victoriei. După plecarea canotcilor, s-au întrecut, pe distanţe mult mai scurte, câte patru ambarcaţiuni cu echipaje opt plus unu şi unu plus unu, din partea divizioanelor de luptă ale Flotilei Fluviale.
"Porcul la şcondru" - mai puţin spectacol
Ca de fiecare dată, proba "porcul la şcondru" a constituit principala atracţie a zilei. Câţiva tineri s-au aventurat pe o bârnă unsă cu vaselină din belşug, pentru a ajunge la steguleţul roşul din vârf. Miza, aceeaşi dintotdeauna: cine reuşeşte să ajungă la steag se alege cu un purcel frumos, la vreo 35 de kilograme, numai bun de crescut pentru la Crăciun. Din păcate, de vreo doi-trei ani, nu se mai respectă regula care spunea că pe bârnă trebuie să se meargă în picioare până la steguleţ. În ultima perioadă, concurenţii au adoptat o metodă mult mai uşoară, agăţându-se cu mâinile şi picioarele de bârnă şi târându-se spre capăt. Aşa s-a întâmplat şi de data asta, iar spectacolul nu a mai fost la fel de savuros ca pe vremuri, când se ajungea la steagul roşu după nenumărate încercări şi căzături în apă. Acum, primul concurent care s-a urcat pe bârnă a şi luat-o în braţe şi doar stratul gros de vaselină l-a împiedicat să meargă mai departe. După două-trei astfel de încercări, un tânăr mai hotărât a reuşit să se prindă bine cu mâinile şi picioarele şi să ajungă spre trofeul mult râvnit. Câştigătorul se numeşte Marian Cristian Sbîrcea, are 19 ani şi se află la prima reuşită de acest gen. Bucuros că a reuşit să îşi facă un aşa cadou chiar de ziua lui, Marian a mărturisit că nu intenţionează să crească purcelul până la Crăciun ci îl va pune direct pe proţap pentru a-şi cinsti prietenii şi familia.
Jocurile marinăreşti s-au încheiat ca de fiecare dată cu "vânătoarea de raţe". Înotătorii care n-au mai apucat să urce pe şcondrul plin de vaselină, au sărit în apă pentru a prinde cele câteva raţe eliberate dintr-o şalupă. Uşoare şi agile, păsările le-au dat ceva de furcă urmăritorilor, lâsâdu-se foarte greu prinse, spre deplinul amuzament al privitorilor de pe mal.
Mascota oraşului - o idee inspirată
Serbările organizate, ieri dimineaţă, cu prilejul Zilei Marinei au venit în completarea celor desfăşurate duminică seara, în organizarea Primăriei Municipiului. Ca de obicei, pe scena de pe Esplanadă a fost un spectacol folcloric, în jur, pe faleză, au sfârâit grătarele cu mici şi fripturi, iar în norii de fum gros zeci de comercianţi au oferit spre vânzare tot felul de "chinezării", de la baloane colorate până la enervantele vuvuzele. Atmosfera de talcioc de pe faleză a fost contracarată cât de cât de "manifestările" mult mai civilizate de pe platoul din faţa Primăriei şi din jurul fântânii cinetice, unde, sub stropii răcoroşi grupuri de tineri au ascultat concertul ad-hoc al unor chitarişti amatori, sau au privit un scurt spectacol cu foc. Şi cele două mascote ale oraşului ce reprezentau ceasul turn din Piaţa Traian au avut un real succes în rândul brăilenilor, care s-au îngrămădit să se pozeze cu ele.
