• Andreea Gabriela Tudor este o tânără de 22 ani din Brăila care trăiește prin și pentru artă • este studentă la două programe de master, bursieră în programul ”Tinere Talente” al Fundației Regale Margareta a României și are în palmares sute de premii și zeci de expoziții • ”Sunt recunoscătoare că am șansa să valorific talentul cu care Dumnezeu m-a înzestrat. Mă simt împlinită că pot activa în domeniul care mă pasionează”, susține aceasta în cadrul unui interviu acordat cotidianului nostru
În urmă cu aproape 7 ani, o adolescentă de 16 ani din Brăila impresiona o țară întreagă prin talent și spirit civic. Atunci, cu doar câteva sute de lei, aceasta a reușit să creeze o ”oază de frumos”, pictând două etaje din scara unui bloc de pe Aleea Cocorilor. Timpul a trecut, adolescenta a continut să meargă pe drumul picturii și astăzi, la doar 22 ani, putem spune că este unul dintre cei mai promițători artiști ai generației sale. Vorbim despre tânăra Andreea Gabriela Tudor, care are un CV impresionant. Absolventă a Liceului de Arte ”Hariclea Darclee”, Andreea a terminat în 2022 Facultatea de Arte din cadrul Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, fiind licențiată în Arte Vizuale, calificarea Pictură, iar în prezent urmează două programe de master, pe care le va finaliza vara aceasta: ”Arte Vizuale, Pictură” tot la Galați și ”Studii Culturale Vizuale” - Universitatea din București, Facultatea de Arte, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii. A participat la zeci de expoziții de artă vizuală, una de care este mândră fiind ”Cesiune de creanțe identitare”, Galeria Serfioti, Galați, 2022, curator Vincentziu Pușcașu. În 2023 a devenit membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar de trei ani consecutiv (2022-2024) este bursieră în programul ”Tinere Talente” al Fundației Regale Margareta a României. Practic, de când a început facultatea, Andreea s-a preocupat în mod deosebit de dezvoltarea profesională și a urmat cursuri atât în domeniul artei, cât și al antreprenoriatului. De asemenea, în ultimii doi ani a participat la diverse tabere de creație, mobilități și rezidențe artistice. Iar dacă în liceu avea în palmares peste 200 premii, Andreea a continuat să facă performanță și la facultate. Iată doar câteva dintre distincțiile câștigate: Câștigătoare Concurs de Artă #FRESH, Elite Art Gallery (2023, București), 2023 Premiul pentru Debut – Bienala Națională de Artă Plastică „Lascăr Vorel” (2023, Piatra-Neamț), Nominalizare - Bienala Internațională de Grafică „Constantin Găvenea”, ed. a II-a, Muzeul de Artă Tulcea (2022), Premiul al III-lea - Concursul Internațional de Arte Plastice „Gh. Petrașcu”, Muzeul de Istorie “Theodor Cincu” din Tecuci (2022), 2022 Premiul I - Sesiunea de Comunicări Științifice Studențești, Universitatea „Dunărea de Jos” Galați (2022).
Așadar, putem spune că Andreea trăiește prin și pentru artă, iar mai multe detalii despre tânăra pictoriță aflați din interviul următor.
- Povestește-ne (din nou) cum ai început să pictezi?
- Arta reprezintă centrul preocupărilor mele încă de la o vârstă foarte fragedă. De la 4 ani am început să frecventez cursurile cercului de pictură organizat la Palatul Copiilor din Brăila, iar din clasa I am fost elevă a Liceului de Arte „Hariclea Darclee”. Până atunci desenam și coloram pe fiecare bucățică de hartie pe care o găseam, ca orice copil. Consider că dacă nu aș fi fost îndrumată spre artă încă de la acea vârstă, exista o probabilitate destul de mare să mă orientez spre alt domeniu. Așadar, le sunt recunoscătoare părinților mei că m-au susținut și încurajat pe tot parcursul meu, dar și profesorilor care m-au îndrumat cu răbdare de-a lungul timpului.
- Câte lucrări ai realizat până în prezent?
- Am foarte multe lucrări adunate pe parcursul anilor, numărul este de ordinul sutelor.
- La câte premii ai ajuns până în prezent?
- Cât timp am fost elevă, participarea constantă la expoziții, dar mai ales la concursuri de artă vizuală a reprezentat o validare a talentului meu, pe parcursul acestor ani reușind să adun în portofoliu peste 250 de premii naționale și internaționale. Activitățile extracurriculare mi-au dat încredere să continui pe acest drum.
- Ce îți place cel mai mult și de ce îți este cel mai teamă atunci când expui o lucrare?
- Procesul de creație este pentru mine unul foarte intim. Momentul în care prezint publicului pentru prima dată o lucrare este de departe un moment foarte încărcat fiindcă, din poziția de creator, lucrarea de artă nu este doar un bun cultural, ci reprezintă o parte din mine – din trăirile mele, din experiențele cumulate, mă expun pe mine ca artist și ca om deopotrivă prin intermediul lucrării. Lucrarea este cea care mijlocește comunicarea dintre artist și privitor, proces care nu este unidirecțional, căci la rândul său, publicul, în procesul de receptare și interpretare a lucrării, își aduce aportul la nivelul semnificației obiectului de artă.
- În ce vezi tu frumosul?
- Pentru mine frumosul nu se limitează la un concept estetic pe care să îl asociez exclusiv artei sau, în fine, bunurilor estetice. El face parte din viață, îl găsesc în clipele de bucurie și de împlinire, în momentele de liniște sau de contemplație.
- Când ai simțit că ai reușit?
- Simt că reușesc când îmi propun un anumit obiectiv și îl ating. Îmi place să gândesc planurile pe termen lung segmentate în obiective concrete, palpabile, realizabile pe termen mediu și scurt. Astfel, îmi organizez activitatea cel mai eficient, iar fiecare obiectiv împlinit aduce un nivel de satisfacție care îmi alimentează motivația de a continua. Forța de muncă este întreținută de fiecare mică reușită, dar și de progresul pe care îl observ în definirea tehnicii mele de lucru. Simt că reușesc atunci când fac lucrurile bine, când acumulez cunoștințe importante pentru dezvoltarea mea profesională, când reușesc să inspir la rândul meu, dar mai ales când, prin intermediul lucrărilor mele, produc o emoție în privitori.
- Care sunt subiectele și tehnicile pe care le abordezi?
- Căutările asidue ale ultimilor ani sunt vizibile prin diversitatea tehnicilor și temelor abordate, a experiențelor și experimentelor artistice. Experimentul are un rol esențial în această etapă a parcursului meu. În timpul procesului de creație, îmbrac atât haina exploratorului, navigând și cercetând propria identitate creatoare, cât și pe cea a cartografului, în încercarea de materializare a unor idei și trăiri lăuntrice profunde. Proiectul meu actual de cercetare vizează rolul imaginii în procesul de articulare și reactualizare a memoriei personale și colective, precum și în definirea identității bazate pe amintire și experiență. Pictura este o interpretare vizuală a modalităților de construire și transmitere a amintirilor. Maleabilitatea și permeabilitatea memoriei devin pentru creația mea vizuală generatoare ale unui joc plastic între precizie și ambiguitate, între imagini descriptive și stilizări accentuate.
- Într-o societate în care lumea fuge după ”meserii bănoase”, tu ai ales să creezi frumos. Vreau să știu dacă ești mulțumită cu decizia ta și dacă vei continua să faci asta ”până la adânci bătrâneți”?
- Sunt recunoscătoare că am șansa să valorific talentul cu care Dumnezeu m-a înzestrat. Mă simt împlinită că pot activa în domeniul care mă pasionează. Îmi aduce o bucurie mare faptul că împărtășesc cu cei din jurul meu – fie cunoștințe de artă, fie o emoție prin intermediul lucrărilor pe care le expun. Deși știu că am capacitatea de a mă reorienta profesional, nu mă văd urmând vreo altă meserie care să nu aibă deloc legătură cu arta vizuală, indiferent de consistența remunerației.
- Ce crezi că ar trebui să se schimbe în mentalitatea colectivă pentru ca meseria de artist să fie cu adevărat apreciată?
- Sunt multe lucruri de spus aici, subiectul este atât de amplu încât trebuie analizat cu atenție. Din punctul meu de vedere, educația este fundamentală și direct responsabilă pentru felul în care se dezvoltă societatea. Lipsa (promovării) unor valori solide, asimilarea la nivelul mentalului colectiv a unor pseudo sau non-valori sunt factori ce influențează major percepția asupra artei în cadrul societății. La nivel macro, este absolut esențială implementarea unor politici culturale care să favorizeze contactul constant al publicului cu activități artistice relevante, iar la nivel micro, stă în puterea fiecărui individ să conștientientizeze impactul pe care îl are calitatea produselor culturale pe care le consumă. De asemenea, eu consider că artiștii au responsabilitatea și datoria de a-și valorifica talentul, dar acest aspect ar fi bine să depășească nivelul satisfacției personale, mobilizând în fiecare și o datorie morală/socială. După cum am afirmat și cu alte ocazii, cred că un rol esențial pe care artiștii ar trebui să și-l asume în societatea contemporană este cel educațional, căci arta are o mare putere de expresivitate, iar artiștii, prin produsul muncii lor, pot influența generații întregi, curente de gândire sau evenimente socio-politice.
- Cea mai mare preconcepție legată de meseria de artist?
- Poate nu este neapărat cea mai mare preconcepție, însă mitul artistului boem încă se perpetuează. Marea majoritate a celor care reușesc în acest domeniu, la fel ca în oricare altul, sunt disciplinați și au o mare determinare. Din punctul meu de vedere, nu este suficient să ai talent, el trebuie valorificat, iar acest lucru este posibil doar prin muncă și perseverență. Trebuie să lucrezi mult și continuu, trebuie să îți dorești să devii din ce în ce mai bun și să acționezi în acest sens, să conștientizezi că învățarea este o constantă a vieții de artist. Nu sunt puține momentele în care te simți deznădejduit, însă e important să găsești puterea de a le depăși. De asemenea, vremurile în care trăim m-au convins că sunt necesare multe alte abilități pentru a fi artist – abilități de antreprenoriat, un bun management al timpului, aplecarea pentru cercetarea artistică, și mai presus de toate, dorința de evoluție continuă. Viața de artist presupune să fii autodidact, să îți dorești extinderea orizontului de cunoaștere.
- Se spune despre artiști că trăiesc în lumea lor și de multe ori sunt neînțeleși de ceilalți. Este și cazul tău?
- În atelier simt că trăiesc într-o lume a mea, când preocuparea și concentrarea asupra lucrărilor este foarte mare. Totul este subiectiv și contextual, însă sunt de părere că și ”artistul neînețeles de societate” este de asemenea un mit care vehiculează un statut aparte al artistului. Suntem oameni la fel ca toți ceilalți; avem o sensibilitate deosebită în sensul în care simțim și observăm lucrurile din jurul nostru cu o intensitate mare, dar această latură sensibilă o au și multe alte persoane care nu activează în domeniul artistic. Într-adevăr, artist nu ești doar de la 9 la 17, ci ești mereu, cu toată ființa ta.
- Unde îți putem vedea lucrările?
- În luna martie sunt prezentă cu lucrări în cadrul următoarelor evenimente: Salonul Național de Arte „Tempus Vernum" la Galeria 9, Brașov; Salonul Național de Plastică Mică, la Galeriile de Artă din Brăila; Expoziția de grafică și pictură ,,Atelier" la Muzeul Județean ,,Ștefan cel Mare", Vaslui. De asemenea, pe rețelele de socializare: https://www.facebook.com/GabyTudorArt/, https://www.instagram.com/gaby_tudor_art/
- Pentru că suntem în luna martie, pentru tine primăvara înseamnă...?
- Ciclicitatea naturii îmi devine prilej de autoreflecție. Primăvara înseamnă renaștere, iar pentru mine acest lucru se reflectă mai ales în planul spiritual și mental. Îmi place să mă bucur de vremea blândă, să citesc și să îmi iau energie din natură.
- Dacă ar fi să ne întoarcem în august 2017, atunci când toată lumea te-a cunoscut drept ”pictorița din scara blocului”, ce i-ar spune Gabriela de acum?
- Natura este o sursă permanentă de inspirație, iar în vara anului 2017 mi-am dorit să aduc un strop de culoare blocului gri unde locuiam. În continuare sunt de acord și susțin inițiativele care aduc arta mai aproape de oameni; sunt de părere că locul artei nu este doar în galerii sau muzee, ea trebuie să fie peste tot, în interiorul comunităților, să facă parte din viața cotidiană. Dacă aș putea să îi transmit ceva Gabrielei de 16 ani, i-aș confirma că, deși pornită dintr-o joacă, inițiativa picturii murale de pe scara blocului este una bună; de asemenea, i-aș spune să aibă mai multă încredere în sine și mai mult curaj.
