Anul care tocmai s-a incheiat a fost unul deosebit de rodnic pentru cei 11 inspectori, consilieri si referenti de specialitate ai Directiei Judetene a Arhivelor Nationale Braila, coordonati de directorul Giani Oltianu. Functionind in baza Legii 16/1996 ("Legea Arhivelor Nationale"), institutia de pe strada Plevnei nr. 8 bis asigura supravegherea, administrarea si protectia speciala a documentelor ce constituie fondul arhivistic national al Romaniei. Totodata, ea pune la dispozitia cercetatorilor diverse documente, cu ajutorul carora se scrie, practic, istoria.
Bilantul pe anul 2005 al Arhivelor brailene releva faptul ca institutia - formata din specialisti tineri - si-a completat baza documentara proprie prin preluarea mai multor fonduri arhivistice, inclusiv de la societati aflate in proces de lichidare. Astfel, au fost preluati nu mai putin de 71,7 metri liniari de documente apartinind in special fostului IMB, fostului Spital nr. 1 si Judecatoriei Braila, adica 27 de fonduri arhivistice si fragmente de fond. In 2005, arhivistii au ordonat 112,8 ml de arhiva aflata, deja, in evidenta, si au inventariat peste 110 ml de documente (32 de fonduri si fragmente de fond). Au fost verificate, de asemenea, documente insumind 458,8 ml de arhiva. La ora actuala, Directia Judeteana a Arhivelor Nationale Braila administreaza aproape 5.000 ml de arhiva.
In cadrul activitatilor specifice, angajatii DJAN au sistematizat 608,8 ml de arhiva (au asezat fondurile pe criterii) si au introdus in materiale de protectie 311,6 ml. Ei au organizat trei expozitii documentare (una la sediul IPJ, celelalte la Primarie) si un simpozion, la CMJ Braila. Institutia a eliberat, anul trecut, 48 de permise de studiu, inclusiv pentru doi cercetatori greci, punind la dispozitia cercetatorilor 1.152 de dosare si registre, 24 de role de microfilm si 56 de carti.
Cit priveste cererile formulate de cetateni pentru reconstituirea drepturilor individuale (in baza Legii 247/2005, a proprietii), acestea au fost in numar de 3.196. Cererile au vizat vechimea in munca, dar si calitatea de refugiat sau de luptator in Rezistenta anticomunista. Toate documentele au fost eliberate in termenul prevazut de lege. Tot in 2005, arhivistii braileni au controlat 43 de institutii (creatori si detinatori de documente), iar Comisia de selectionare din cadrul DJAN a efectuat 63 de lucrari, din care 27 proiecte de nomenclator arhivistic. Pe de alta parte, au fost reconditionate 909 unitati arhivistice si au fost efectuate 22 de confectii speciale destinate protejarii documentelor.
Arhivele Nationale Braila - institutie veche de mai bine de jumatate de veac - pastreaza documente particulare si ale institutiilor brailene, incepind cu anul 1831. Cel mai vechi document pastrat aici este cartea lui Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare, din anul 1505, scrisa pe pergament, in limba slavona. Un alt document important este hrisovul din 1642 al lui Matei Basarab, cu semnatura autografa a domnului. Biblioteca DJAN Braila detine peste 8.000 de volume, unele vechi de secole, institutia administrind, de asemenea, o impresionanta colectie de planuri si harti (peste 400), una de fotografii si carti postale ilustrate (2.500 exemplare) si o alta de matrici sigilare.
Bilantul pe anul 2005 al Arhivelor brailene releva faptul ca institutia - formata din specialisti tineri - si-a completat baza documentara proprie prin preluarea mai multor fonduri arhivistice, inclusiv de la societati aflate in proces de lichidare. Astfel, au fost preluati nu mai putin de 71,7 metri liniari de documente apartinind in special fostului IMB, fostului Spital nr. 1 si Judecatoriei Braila, adica 27 de fonduri arhivistice si fragmente de fond. In 2005, arhivistii au ordonat 112,8 ml de arhiva aflata, deja, in evidenta, si au inventariat peste 110 ml de documente (32 de fonduri si fragmente de fond). Au fost verificate, de asemenea, documente insumind 458,8 ml de arhiva. La ora actuala, Directia Judeteana a Arhivelor Nationale Braila administreaza aproape 5.000 ml de arhiva.
In cadrul activitatilor specifice, angajatii DJAN au sistematizat 608,8 ml de arhiva (au asezat fondurile pe criterii) si au introdus in materiale de protectie 311,6 ml. Ei au organizat trei expozitii documentare (una la sediul IPJ, celelalte la Primarie) si un simpozion, la CMJ Braila. Institutia a eliberat, anul trecut, 48 de permise de studiu, inclusiv pentru doi cercetatori greci, punind la dispozitia cercetatorilor 1.152 de dosare si registre, 24 de role de microfilm si 56 de carti.
Cit priveste cererile formulate de cetateni pentru reconstituirea drepturilor individuale (in baza Legii 247/2005, a proprietii), acestea au fost in numar de 3.196. Cererile au vizat vechimea in munca, dar si calitatea de refugiat sau de luptator in Rezistenta anticomunista. Toate documentele au fost eliberate in termenul prevazut de lege. Tot in 2005, arhivistii braileni au controlat 43 de institutii (creatori si detinatori de documente), iar Comisia de selectionare din cadrul DJAN a efectuat 63 de lucrari, din care 27 proiecte de nomenclator arhivistic. Pe de alta parte, au fost reconditionate 909 unitati arhivistice si au fost efectuate 22 de confectii speciale destinate protejarii documentelor.
Arhivele Nationale Braila - institutie veche de mai bine de jumatate de veac - pastreaza documente particulare si ale institutiilor brailene, incepind cu anul 1831. Cel mai vechi document pastrat aici este cartea lui Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare, din anul 1505, scrisa pe pergament, in limba slavona. Un alt document important este hrisovul din 1642 al lui Matei Basarab, cu semnatura autografa a domnului. Biblioteca DJAN Braila detine peste 8.000 de volume, unele vechi de secole, institutia administrind, de asemenea, o impresionanta colectie de planuri si harti (peste 400), una de fotografii si carti postale ilustrate (2.500 exemplare) si o alta de matrici sigilare.
