In acest context lacrimogen, primarul a afirmat ca ar fi cazul ca salariile sa creasca, dar nu la gramada. Celor care acum cistiga doar 7-8 milioane de lei lunar sa li se dea mai multi bani, iar cei cu lefuri nitel mai dolofane (sefi de servicii, directii etc) sa ramina cu ce au, sa nu mai fie atit de mare prapastia intre functionarul simplu de la ghiseu si smecherul de la birou.
Are dreptate Simi, exista salarii de tot cacatul in primarie, care e clar ca ar trebui marite, caci nu-ti hamaleste nimeni 8 ore precum soarecele de birou, pentru doi lei si-o Eugenia. Dar nu pot sa ma abtin sa constat felul comunist in care vede Aurel Simionescu lucrurile in anul 2008. Deci pentru ce anume militeaza el? Dom'le, pare a zice Simi, daca se poate, desigur, vreau ca lumea sa aiba salarii cit mai apropiate, sa fie bine pentru toti. Nu ca in capitalism, unde ala satulu' nu-l crede pe al flamind, unde unii au trei mertane, iar altii nu au ce pune pe masa.
Ma, il inteleg pe Simi. Reflexele lui de prim secretar nu aveau cum sa dispara asa repede, in cei 18 ani scursi de la revolutie. Nu, nea Simi, nu lua chestia asta ca un repros, ci ca o simpla constatare. Asa esti matale si te cred pe cuvint ca la virsta asta nu te mai poti schimba. Foarte bine, da-i inainte, sa ridicam Braila pe cele mai inalte culmi ale civilizatiei si progresului. Uraaaa, uraaa!