Faptul ca bancile nu vorbesc deschis despre costul total al unui credit este taxat de tot mai multi clienti. Situatia s-a facut cunoscuta mai intii prin vocea clientilor, nemultumiti de situatie. De aici a plecat si implicarea BNR si CNA, care au reusit sa puna capat reclamelor mincinoase la credite. Iata ca intervine si Asociatia pentru Protectia Consumatorilor, care a realizat un studiu asupra creditelor de consum. Concluzia: bancile mizeaza pe costuri ascunse!!
Asociatia pentru Protectia Consumatorilor a lansat studiul referitor la creditul de consum. Studiul s-a bazat in principal, pe studierea paginilor de Internet ale bancilor, insa au fost utilizate si materiale informative si publicitare ale acestora. Bancile prezentate au fost cele incluse in pagina de Internet a BNR, ca entitate care supravegheaza si reglementeaza functionarea bancilor. Din aceasta lista au fost ignorate bancile care nu lucreaza cu persoanele fizice sau care nu ofera credit de consum. De asemenea, nu au fost studiate ofertele de credite imobiliare sau ipotecare, intrucit ele constituie o categorie aparte a creditului, care nu face parte din legislatia referitoare la creditul de consum uzual.
Studiul nu cuprinde nici oferta institutiilor financiare nebancare, care sint companii comerciale, dar oferind si ele credit pentru consum (de exemplu "Credisson") Ele au fost ignorate pentru ca situatia lor este in prezent in disputa, autoritatile urmind sa elaboreze o serie de reglementari privind obligatiile acestor firme astfel incit sa se elimine ceea ce Asociatia Romana a Bancilor sustine ca este "concurenta neloiala", referindu-se mai ales la situatiile "credit doar cu buletinul".
Aceste institutii financiare nebancare duc o politica de publicitate agresiva, in care cel mai des se intilneste promisiunea "credit doar cu buletinul". Recent, o serie de magazine au lansat sistemul de a oferi "perioade de gratie", adica in primele luni din termenul de creditare nu se platesc rate. Dar orice avantaj are un pret, in acest caz dobinda ajungind chiar sa dubleze pretul (de exemplu, la cumpararea unui bun casnic, se percepe o dobinda anuala efectiva de 32,59%, care va duce la dublarea pretului intr-un termen de 4 ani).
Multe banci nu ofera pe Internet informatii privind costurile
In urma examinarii ofertelor bancilor, produsele au fost structurate pe mai multe criterii, precum perioada de creditare, valoarea creditului, valuta, cost (dobinda, comisioane) etc. Potrivit studiului, pe saiturile unor banci o parte din informatiile considerate criteriu - in principal cele referitoare la costuri - nu se regasesc. Aceasta este o "informatie" utila pentru cititor. Ea spune multe despre transparenta in care isi desfasoara activitatile banca respectiva. Este si un semnal de atentionare a unui potential client privind surprizele care il pot astepta dupa semnarea contractului de credit, ca de exemplu o serie de costuri ascunse (asigurari, comisioane) sau dobinzi mari.
Cea mai importanta caracteristica a unui imprumut, costul, este evidentiat cel mai bine prin rata lunara care se restituie creditul, si nu prin dobinda. De aceea, studiul recomanda urmarirea celor doua elemente, dobinda si comisioanele. Dobinda este un cost mai usor de aflat, desi nu toate bancile informeaza clientii despre dobinzile practicate. De multe ori dobinda nu se afla decit dupa ce clientul a inaintat dosarul de creditare, pentru analiza caruia va trebui sa plateasca o suma, din categoria comisioanelor. Or, aceste comisioane sint mai putin transparente si reprezinta un cost foarte serios, pe care bancile il includ in creditul oferit.
Privind dobinda, o serie de banci atrag clientii prin afirmatii care, la o citire mai atenta, sint inutile. De exemplu, "se percepe dobinda numai asupra sumei datorate". Altele sustin ca ofera credit cu dobinda de 0%. Daca este asa, atunci trebuie sa stiti ca pretul cu care cumparati frigiderul, televizorul sau calculatorul este mult, mult mai mare decit pretul practicat in alte magazine.
Pentru a cunoaste costul cit mai aproape de realitate al imprumutului si a putea compara oferta bancilor, studiul recomanda utilizarea indicatorului DAE (dobinda anuala efectiva), ce cuprinde costul total al creditului: dobinda, comisioane, asigurari.
Calculul DAE este obligatoriu numai pentru creditele de consum, respectiv cele pentru nevoi personale, bunuri de folosinta indelungata, credite de vacanta, carduri de credit, precum si pentru creditele pentru achizitionarea de autoturisme. Rata de plata (anuitatea) nu este influentata de DAE. Insa, subliniaza studiul, exista o serie intreaga de costuri care nu se includ in calculul acesteia: pretul pentru interogarea Sistemului Informatic al Biroului de Credit; comisionul de analiza a documentatiei; comisioane de gestiune, comisionul de risc; costurile legate de asigurari sau garantii, respectiv taxa pentru evaluarea/contraexpertizarea rapoartelor de evaluare a bunurilor mobile admise in garantie, primele de asigurare aferente politelor pentru riscuri generale.
Asociatia pentru Protectia Consumatorilor a lansat studiul referitor la creditul de consum. Studiul s-a bazat in principal, pe studierea paginilor de Internet ale bancilor, insa au fost utilizate si materiale informative si publicitare ale acestora. Bancile prezentate au fost cele incluse in pagina de Internet a BNR, ca entitate care supravegheaza si reglementeaza functionarea bancilor. Din aceasta lista au fost ignorate bancile care nu lucreaza cu persoanele fizice sau care nu ofera credit de consum. De asemenea, nu au fost studiate ofertele de credite imobiliare sau ipotecare, intrucit ele constituie o categorie aparte a creditului, care nu face parte din legislatia referitoare la creditul de consum uzual.
Studiul nu cuprinde nici oferta institutiilor financiare nebancare, care sint companii comerciale, dar oferind si ele credit pentru consum (de exemplu "Credisson") Ele au fost ignorate pentru ca situatia lor este in prezent in disputa, autoritatile urmind sa elaboreze o serie de reglementari privind obligatiile acestor firme astfel incit sa se elimine ceea ce Asociatia Romana a Bancilor sustine ca este "concurenta neloiala", referindu-se mai ales la situatiile "credit doar cu buletinul".
Aceste institutii financiare nebancare duc o politica de publicitate agresiva, in care cel mai des se intilneste promisiunea "credit doar cu buletinul". Recent, o serie de magazine au lansat sistemul de a oferi "perioade de gratie", adica in primele luni din termenul de creditare nu se platesc rate. Dar orice avantaj are un pret, in acest caz dobinda ajungind chiar sa dubleze pretul (de exemplu, la cumpararea unui bun casnic, se percepe o dobinda anuala efectiva de 32,59%, care va duce la dublarea pretului intr-un termen de 4 ani).
Multe banci nu ofera pe Internet informatii privind costurile
In urma examinarii ofertelor bancilor, produsele au fost structurate pe mai multe criterii, precum perioada de creditare, valoarea creditului, valuta, cost (dobinda, comisioane) etc. Potrivit studiului, pe saiturile unor banci o parte din informatiile considerate criteriu - in principal cele referitoare la costuri - nu se regasesc. Aceasta este o "informatie" utila pentru cititor. Ea spune multe despre transparenta in care isi desfasoara activitatile banca respectiva. Este si un semnal de atentionare a unui potential client privind surprizele care il pot astepta dupa semnarea contractului de credit, ca de exemplu o serie de costuri ascunse (asigurari, comisioane) sau dobinzi mari.
Cea mai importanta caracteristica a unui imprumut, costul, este evidentiat cel mai bine prin rata lunara care se restituie creditul, si nu prin dobinda. De aceea, studiul recomanda urmarirea celor doua elemente, dobinda si comisioanele. Dobinda este un cost mai usor de aflat, desi nu toate bancile informeaza clientii despre dobinzile practicate. De multe ori dobinda nu se afla decit dupa ce clientul a inaintat dosarul de creditare, pentru analiza caruia va trebui sa plateasca o suma, din categoria comisioanelor. Or, aceste comisioane sint mai putin transparente si reprezinta un cost foarte serios, pe care bancile il includ in creditul oferit.
Privind dobinda, o serie de banci atrag clientii prin afirmatii care, la o citire mai atenta, sint inutile. De exemplu, "se percepe dobinda numai asupra sumei datorate". Altele sustin ca ofera credit cu dobinda de 0%. Daca este asa, atunci trebuie sa stiti ca pretul cu care cumparati frigiderul, televizorul sau calculatorul este mult, mult mai mare decit pretul practicat in alte magazine.
Pentru a cunoaste costul cit mai aproape de realitate al imprumutului si a putea compara oferta bancilor, studiul recomanda utilizarea indicatorului DAE (dobinda anuala efectiva), ce cuprinde costul total al creditului: dobinda, comisioane, asigurari.
Calculul DAE este obligatoriu numai pentru creditele de consum, respectiv cele pentru nevoi personale, bunuri de folosinta indelungata, credite de vacanta, carduri de credit, precum si pentru creditele pentru achizitionarea de autoturisme. Rata de plata (anuitatea) nu este influentata de DAE. Insa, subliniaza studiul, exista o serie intreaga de costuri care nu se includ in calculul acesteia: pretul pentru interogarea Sistemului Informatic al Biroului de Credit; comisionul de analiza a documentatiei; comisioane de gestiune, comisionul de risc; costurile legate de asigurari sau garantii, respectiv taxa pentru evaluarea/contraexpertizarea rapoartelor de evaluare a bunurilor mobile admise in garantie, primele de asigurare aferente politelor pentru riscuri generale.
