În perioada 23-29 august 2018, Ansamblul “Valurile Dunării” s-a aflat în inima Ardealului, la Alba Iulia, marcând astfel sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire. Purtând costumul popular din zona Dunării şi stindardul tricolor, copiii au fost întâmpinaţi cu aplauze la toate manifestările susţinute. Despre adevărata lecţie de istorie pe care au trăit-o micuţii interpreţi ne-a vorbit Mugur Anghelescu, dirijorul Ansamblului “Valurile Dunării”.
- Cu ce repertoriu aţi mers în inima ţării, acolo unde s-a înfăptuit Marea Unire?
- Sâmbătă, pe 25 august, au răsunat la Blaj, la Muzeul de Istorie şi pe Câmpia Libertăţii, cântecele Chira-Chiralina, Iancu la Ţebea, Tu Ardeal, Treceţi batalioane..., iar în Cetatea Alba: Românul, Cântă cucu-n Bucovina, Transilvanie frumoasă, dar şi cântece populare interpretate de orchestra de mandoline, printre care: Ţarina de la Abrud şi Hora Basarabiei.
- La zi de sărbătoare, aţi susţinut şi concerte religioase?
- Duminică, pe 26 august, ansamblul nostru a susţinut un concert religios, urmat de cântece despre ţară şi război, interpretate cu un vibrant sentiment patriotic, la Catedrala Întregirii Neamului din Alba Iulia, sub binecuvântarea Înaltpreasfinţitului părinte arhiepiscop Irineu. Luni, 27 august, ansamblul s-a deplasat la Deva, unde a prezentat la statuia ecvestră a lui Decebal, un scurt program de cântece, printre care şi Sarmisegetuza, după care, copiii au urcat la cetate cu cântec şi voie-bună.
- Cum s-a încheiat această lecţie de istorie pentru copiii de la “Valurile Dunării”?
- Marţi, pe 29 august, s-a încheiat periplul ansamblului cu o vizită la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Aiud, după care a urmat un mic concert de muzică religioasă la Schitul de la Râpa robilor, unde au fost îngropaţi deţinuţii politici şi ceilalţi închişi în îngrozitorul penitenciar şi cu lacrimi în ochi au răsunat în capelă melodiile Cântec pentru tata şi Românul.
Aceste zile petrecute în inima Ardealului au animat un puternic sentiment patriotic micilor membri ai Ansamblului “Valurile Dunării”, care, privind, au învăţat istoria la faţa locului, rugându-se şi cântând.
