• firma “Celhart Donaris” SA a fost sancţionată cu 100.000 lei de Garda de Mediu Brăila pentru că nu şi-a respectat obligaţia de a securiza complet, până pe 31 decembrie 2018, fostul depozit de deşeuri industriale de la marginea comunei Chiscani • prin nerealizarea acestei obligaţii, “Celhart Donaris” se află pe lista firmelor din cauza cărora România riscă să fie sancţionată de Uniunea Europeană • reprezentanţii acestei societăţi, care a moştenit mare parte a activelor şi pasivelor fostului Combinat Chimic, nu au dorit să facă niciun comentariu faţă de situaţia existentă • respectarea întocmai a planului de măsuri pentru închiderea şi ecologizarea depozitului de deşeuri este menită să protejeze solul şi pânza freatică, spun specialiştii de mediu
Garda de Mediu Brăila a început anul 2019 în forţă, aplicând o sancţiune de 100.000 lei (un miliard de lei vechi n.n.) unei firme care, pentru că nu şi-a respectat obligaţia de a închide complet un depozit de deşeuri, pune România în situaţia de a fi sancţionată de Uniunea Europeană. Firma amendată este “Celhart Donaris” SA, cea care a moştenit mare parte dintre activele şi pasivele fostului Combinat Chimic de lângă Brăila, inclusiv halda unde s-au aruncat resturile de producţie, în cei peste 40 de ani de funcţionare a fostului mamut industrial. Respectiva haldă, în fapt o movilă de pământ care atinge, în anumite locuri, până la câţiva metri înălţime, se întinde pe circa 2,17 hectare şi este situată la marginea comunei Chiscani, la câteva sute de metri de malul Dunării.
Denumit în acte “depozit neconform de deşeuri industriale nepericuloase”, acest obiectiv nu mai funcţionează încă din luna iulie a anului 2009, atunci când s-a sistat depozitarea de deşeuri. În conformitate cu obligaţiile asumate de România odată cu intrarea în Uniunea Europeană, halda care a “înghiţit” de-a lungul anilor mii de tone de resturi industriale, trebuia securizată şi ecologizată, pentru a nu pune în pericol mediul înconjurător. Astfel, în vederea închiderii şi ecologizării depozitului, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi a stabilit, prin adresa nr. 2 din 4 ianuarie 2010, obligaţiile de mediu ce reveneau SC “Celhat Donaris” SA Brăila. Potrivit autorităţilor de mediu, în primă fază au fost realizate, la termen şi în totalitate, lucrările prevăzute în obligaţiile de mediu, după cum urmează: la punctul A – Închiderea zonei active, etapa I – Acoperirea provizorie, la punctul B - Ecologizarea zonei închise/inactive a depozitului propriu-zis şi la punctul C – Consolidarea şi ecologizarea zonei de depozitare a nămolului alb.
După îndeplinirea acestor obligaţii, “Celhart Donaris” a solicitat şi obţinut de la ARPM Galaţi „Decizia etapei de încadrare” nr.141/15.03.2012 pentru proiectul „Lucrări de consolidare şi impermeabilizare a depozitului de deşeuri industriale al SC Celhart Donaris”. Astfel, s-a deschis calea pentru începerea lucrărilor din etapa a II –a - Închiderea finală a zonei active, care constau în consolidarea şi impermeabilizarea movilei în suprafaţă de 2,17 ha de la marginea comunei Chiscani. Termenul de finalizare a acestor lucrări era 31 decembrie 2018.
Problema este că, după cum ne-a informat Garda de Mediu Brăila, dintre cele cinci măsuri prevăzute a se realiza în etapa a II – a, a fost executată doar cea cu privire la realizarea stratului de susţinere cu deşeuri din construcţii şi demolări, cu o înălţime de 0,5 m. Celelalte măsuri, care constau în realizarea stratului de impermeabilizare, realizarea stratului de drenaj pentru apa din precipitaţii, realizarea stratului de recultivare, precum şi a sistemului de colectare a apelor din precipitaţii de pe suprafaţa acoperită, nu au fost realizate până la termenul prevăzut în obligaţiile de mediu, adică până la 31.12.2018.
“Având în vedere aspectele prezentate, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Brăila a aplicat societăţii o amendă contravenţională în valoare de 100.000 lei şi a stabilit, ca măsură, începerea cât mai urgentă a lucrărilor, în scopul finalizării cu celeritate a măsurilor nerealizate. Menţionăm că SC Celhart Donaris SA se află pe lista depozitelor care sunt în procedura de infrigement, făcând obiectul cauzei C – 301/17, Comisia împotriva României, procedură ce a fost soluţionată prin hotărârea pronunţată la data de 18.10.2018 şi prin care CJUE a constatat că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin, în temeiul art. 14 lit b, coroborat cu art.13 din Directiva 1999/31 (nu a luat măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil depozitele de deşeuri neconforme)”, ne-a informat Garda de Mediu Brăila.
Investiţii foarte scumpe, dar obligatorii pentru protejarea solului şi a pânzei freatice
După cum se poate vedea la faţa locului, în prezent halda de deşeuri este acoperită cu un strat de piatră, pe întreaga suprafaţă de 2,17 hectare. Pentru ca totul să fie în conformitate cu solicitările autorităţilor de mediu, peste acest strat de piatră ar trebui pusă o membrană geotextilă, peste care să se vină cu un strat de pământ care să poată fi înierbat. Mai trebuia realizate apoi şanţuri de drenaj, care să dirijeze apa din precipitaţii într-un bazin special făcut pentru acest scop. Toate aceste măsuri implică, însă, costuri foarte mari. Circa 600.000 de euro ar fi trebuit să plătească “Celhart Donaris” pentru realizarea lor, după cum apreciază specialişti în domeniul protecţiei mediului. De ce, este, totuşi nevoie de o asemenea investiţie? Pentru protejarea solului şi mai ales a pânzei freatice, explică reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila.
“Conform legislaţiei din domeniul deşeurilor, în acord cu directivele Uniunii Europene, la toate depozitele de deşeuri neconforme trebuie nu doar sistată depozitarea, ci şi efectuate lucrările specifice de închidere a depozitului, set de măsuri prevăzute în lege care au scopul de a minimiza efectele poluante asupra solului şi subsolului. La închiderea depozitelor neconforme, întrucât acestea nu au protecţie de fund (membrană geotextilă) care să separe deşeurile depozitate de sol, trebuie împiedicată infiltrarea apelor pluviale prin acoperirea depozitului cu straturi specifice (pietriş, argilă) şi realizarea de sisteme de captare a apelor pluviale, astfel încât acestea să nu antreneze poluanţii din deşeuri în sol. Trebuie menţionat şi faptul că depozitul neconform al Celhart Donaris figurează între depozitele de deşeuri nepericuloase de pe lista de infringement (încălcare a directivelor europene), pentru care România riscă sancţiuni.
Conform obligaţiilor de mediu stabilite la încetarea activităţii, Celhart Donaris SA trebuia sa finalizeze până la 31 decembrie 2018 lucrările de închidere a depozitului neconform pentru deşeuri industriale nepericuloase de la Chiscani. În trimestrul IV al anului trecut au fost efectuate două verificări pentru urmărirea conformării la actele de reglementare deţinute şi s-a constatat că societatea nu a respectat graficul de lucrări”, ne-a declarat Dumitru Bâja, purtătorul de cuvânt al APM Brăila.
După cum vă informam într-un articol publicat în 2016, deşi a avut la dispoziţie un termen generos, de 6 ani, pentru a pune în practică măsurile solicitate de autorităţile de mediu, “Celhart Donaris” nu prea s-a ţinut de grafic. Din contră, la un moment dat a încercat să aplice alte soluţii tehnice decât cele aprobate de specialiştii de la Mediu, solicitând totodată o decalare a termenelor de realizare. Autorităţile de mediu nu numai că nu au fost de acord cu amânarea termenelor de lucru, dar au şi aplicat o sancţiune drastică, în 2015, pentru că nu s-a aplicat întocmai programul de măsuri stabilit de Agenţia Regională Galaţi. Iată ce ne declarat, la începutul anului 2016, Carmen Tudorache, comisarul şef al Gărzii de Mediu Brăila: “SC «Celhart Donaris» SA a notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila cu privire la intenţia de modificare a soluţiei tehnice de închidere a depozitului şi de decalare a termenelor de realizare a măsurilor de închidere, păstrând ca termen final anul 2018. APM Brăila a răspuns că modificările propuse de societate nu respectă măsurile impuse prin obligaţiile de mediu stabilite de ARPM Galaţi. Cu ocazia controalelor efectuate la faţa locului, Garda de Mediu Brăila a impus ca şi măsuri finalizarea lucrărilor de realizare a stratului de susţinere, utilizând deşeuri mărunţite din construcţii şi demolări, realizarea unui strat mineral de impermeabilizare, precum şi realizarea stratului de drenaj pentru apele din precipitaţii. La ultimul control, din data de 22 octombrie 2015, s-a constatat că aceste măsuri nu au fost realizate, fiind aplicată o sancţiune contravenţională în valoare de 50.000 lei, conform OUG 195/2005”. Între timp, stratul de susţinere solicitat de autorităţi a fost realizat. Nu şi celelalte măsuri prevăzute în planul de mediu...
Cât priveşte “Celhart Donaris”, această societate a continuat să fabrice celuloză şi hârtie până în 2009, când şi-a oprit temporar activitatea. În 2013, şi-a oprit oficial producţia, însă a continuat să funcţioneze ca societate comercială, ocupându-se în principal cu vânzarea activelor existente pe platforma industrială a fostului combinat. În 2014, “Celhart Donaris” îşi anunţa intenţia de a construi un uriaş parc fotovoltaic pe locul fostelor fabrici de celuloză şi hârtie - care între timp au fost rase de pe faţa pământului. Acea intenţia nu s-a materializat, însă, nici până la ora actuală. Referitor la închiderea haldei de deşeuri de la marginea comunei Chiscani, conducerea “Celhart Donaris” dădea asigurări, în urmă cu trei ani, că totul va fi în regulă. “Procedura de închidere a depozitului se derulează conform legii. Până la sfârşitul anului 2018 vom finaliza această activitate, aşa cum s-a convenit”, ne declara, în ianuarie 2016, directorul “Celhart Donaris”, Adrian Mateiu. În prezent, acesta refuză orice dialog cu presa. Contactat telefonic, zilele trecute, de un reporter “Obiectiv”, pentru a-şi spune punctul de vedere referitor la situaţia depozitului de deşeuri şi în ceea ce priveşte amenda aplicată de Garda de Mediu, directorul Mateiu ne-a transmis că nu are nimic de discutat cu cotidianul nostru.
Primăria Chiscani nu îşi mai face probleme
În ceea ce priveşte pericolul reprezentat de depozitul de deşeuri de la marginea comunei Chiscani, viziunea edililor locali pare să se fi schimbat de-a lungul anilor. În vara anului 2010, când debitul Dunării crescuse îngrijorător, iar digul de protecţie era în pericol să se rupă, primarul de atunci, Ion Crăciun, se declara îngrozit de posibilitatea ca apele fluviului să ajungă la halda de deşeuri a fostului combinat. “Milioane de metri cubi de otrăvuri sunt îngropate aici. Sulfiţi, sulfaţi, nitriţi, nitraţi, azotaţi şi tot felul de otrăvuri de-astea folosite în procesul de producţie s-au adus aici, încă de la începutul anilor '70”, ne declara Crăciun, arătându-ne movila înaltă de câţiva metri formată prin depozitarea în straturi-straturi a reziduurilor. Acesta atrăgea atenţia că, dacă digul cedează, Dunărea ar “spăla” halda de deşeuri de lângă comună, luând cu ea tonele de otrăvuri şi purtându-le până în Deltă şi mai departe, în Marea Neagră. Din fericire, digul de la Chiscani a rezistat atunci, iar halda de deşeuri a rămas la locul ei.
Actualul primar, Costică Cojea, se arată mult mai relaxat în privinţa locului unde s-au aruncat pe vremuri resturile industriale de la combinat. “Acum totul e acoperit cu piatră, chiar s-a înierbat prin anumite locuri. Nu mai miroase, nu mai e nicio problemă. Nu ştiu ce se întâmplă la adâncime, cu pânza freatică, dar la suprafaţă totul pare în regulă”, ne-a spus Cojea, menţionând că, prin măsurile pe care le-a luat, ca primar, în ultima perioadă, a descurajat locuitorii comunei să mai arunce gunoaie aiurea, pe raza sau prin preajma localităţii, inclusiv în zona fostului depozit al combinatului.
