Primele rezultate provizorii ale Recensământului din octombrie 2011 arată că populaţia judeţului nostru a scăzut în ultimii 9 ani cu aproape 70.000 de persoane. Comisia judeţeană pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor Brăila a emis un comunicat de presă conform căruia populaţia judeţului nostru numără în prezent 304,9 mii de locuitori, în scădere faţă de datele recensământului din 2002, care arătau 373,1 mii de locuitori. Potrivit informaţiilor oferite de Comisie, din cei 304,9 mii de brăileni recenzaţi, 296,8 mii au fost persoane prezente, iar 8,1 mii temporar absente. De asemenea, din totalul populaţiei stabile, 188,2 mii de persoane aveau domiciliul/reşedinţa în municipiu şi oraşe (61,7%), iar 116,7 mii, locuiau în comune (38,3%). În ceea ce priveşte populaţia municipiului Brăila, în urma primelor calcule, aceasta a fost stabilită la 168,3 mii de locuitori. Dintre celelalte localităţi ale judeţului, oraşul Ianca stă cel mai bine cu 10.049 persoane, urmat de Însurăţei (6.332), Viziru (5.589) şi Tufeşti (5.086). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, Brăila se situează pe locul 33 în ierarhia judeţelor. Tot prin intermediul sursei amintite, aflăm că în judeţul nostru există 118,5 mii de gospodării, 133,7 mii de locuinţe, dintre care majoritatea convenţionale.
96,3% din populaţia judeţului e de naţionalitate română
Asta arată primele rezultate ale RPL 2011 în ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei stabile din judeţul nostru. Conform comunicatului amintit, la recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui
individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică. În aceste condiţii, rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul
populaţiei stabile a judeţului, 293,8 mii persoane (96,3%) s-au declarat români. Pe lângă aceştia, 7.961 de persoane s-au declarat romi (2,6%), 1.938 ruşi-lipoveni (0,6%), 179 greci (0,06%) şi 178 turci (0,06%). În ceea ce priveşte populaţia stabilă a municipiului Brăila (168.389 persoane), 163.700 persoane s-au declarat români, reprezentând 97,2% din populaţia municipiului. Un alt lucru demn de menţionat este faptul că numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 0,5 mii, reprezentând 0,2 % din populaţia stabilă a judeţului. În aceeaşi ordine de idei, din totalul locuitorilor stabili ai judeţului, 99,4% (303.000 persoane) se regăsesc în cele 118,5 mii de gospodării. Restul de 1,9 mii persoane au fost înregistrate în spaţii colective de locuit sau sunt persoane fără adăpost. În ceea ce priveşte mărimea medie a unei gospodării, în judeţul Brăila aceasta este de 2,56 persoane/gospodărie (256 persoane la 100 gospodării).
Referitor tot la clădiri şi locuinţe, în cadrul recensământului a fost înregistrat un număr de 76.000 clădiri în care se aflau 133.700 locuinţe convenţionale. Acestea totalizau un număr de 373. 800 camere de locuit. Comparativ cu mediul rural, în cel urban locuinţele convenţionale au un număr mediu de camere mai mic, dar suprafaţa medie a camerelor de locuit este mai mare.
Situaţia la nivel naţional
Din primele informaţii oferite de INS în urma recensământului din 2011 rezultă că situaţia pe plan naţional nu e una tocmai bună. Dacă recensământul din 2002 arăta că în România trăiesc 21.680.974 persoane, cel de anul trecut anunţă o scădere a populaţiei cu 2,6 milioane. Mai exact, ultimul RPL a relevat o populaţie stabilă a României de 19.043.000 de persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente la recensământ. De asemenea, din totalul populaţiei stabile, recensământul din 2011 a relevat că 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%). Conform informaţiilor INS, printre judeţele cu populaţia cea mai numeroasă se numără: Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş, (cu 649,8 mii) şi Constanţa (cu 630,7 mii). Cel mai mic număr îl au judeţele: Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii) şi Ialomiţa (258,7 mii). La capitolul structurii etnice, cele mai numeroase minorităţi etnice sunt maghiarii şi romii. Potrivit comunicatului amintit, aceştia reprezintă 6,5, respectiv 3,2% din populaţia stabilă a României. Mai exact, populaţia de etnie maghiară a fost stabilită la 1.238.000 persoane, iar numărul romilor a fost de 619.000 persoane. În ceea ce priveşte celelalte etnii, amintim ucrainenii (51.700 persoane), germanii (36.900), turcii (28.200), ruşii-lipoveni (23.900) şi tătarii (20.500).
