Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Am imbulinat-o!

Cum ar rezista Braila unui cutremur puternic, in genul celui din 1977? Daca e sa punem raul inainte, raspunsul naturii la aceasta intrebare ar putea fi distrugator. Iar asta pentru ca avem, oficial, in municipiu, zeci de cladiri marcate cu bulina rosie, cu gradul I de risc seismic si sute de blocuri ridicate inainte de 1978 - inainte de impunerea unor norme mai drastice in domeniul constructiilor. In plus, ascunse de evidentele autoritatilor, exista nenumarate case construite dupa 1990, fara un proiect tehnic realizat de un specialist, cu structura de rezistenta facuta dupa ureche, de meseriasi tocmiti cu ziua. Realitatea este completata cit se poate de nefericit si de sutele de interventii facute ilegal asupra structurii de rezistenta a unor blocuri mai noi sau mai vechi, de proprietarii dornici sa isi modernizeze apartamentele dupa cele mai recente tendinte ale modei.

Bulina rosie aplicata pe fatada cladirilor are semnificatia parafei puse de doctor pe fisa medicala a unui bolnav care moare sigur, daca nu e internat de urgenta la terapie intensiva. Imobilul astfel insemnat este incadrat la gradul I de risc seismic, avind toate sansele sa se prabuseasca, la primul cutremur puternic. In evidenta Primariei Braila exista 54 de constructii expertizate tehnic si marcate cu bulina rosie, incepind din 1994, de la aparitia Ordonantei de Guvern nr. 20. Cele mai multe se afla in centrul istoric al orasului si doar citeva au fost consolidate. Majoritatea insa, n-au avut parte de investitiile care le-ar putea da sansa sa ramina in picioare la urmatorul seism. Lucrarile de consolidare costa multe miliarde de lei vechi, iar statul nu se mai implica in repararea cladirilor cu mai putin de patru etaje.
Din cele 54 de imobile expertizate si catalogate ca avind probleme grave de stabilitate, 20 de afla pe Str. Mihai Eminescu, sapte pe Bulevardul Cuza, trei pe Str. 1 Decembrie 1918, trei pe Calea Calarasilor, doua in Piata Traian, doua pe Str. Rosie si cite una pe strazi cum ar fi Panait Istrati, C. A. Rosetti, Marasesti sau Vapoarelor. Mai sint si patru blocuri: bl. A, de pe Calea Galati, bl. C10, din Hipodrom, bl. D2, din piata Hristo Botev si bl. Turn de pe Calea Galati, colt cu B-dul Independentei. Dintre acestea, blocul Turn a fost consolidat cu bani de la bugetul de stat, pe care locatarii ii vor returna in rate, pe parcursul a 20 de ani. Alte zece cladiri, din categoria celor nationalizate, au fost consolidate de Directia Serviciilor Publice, din fonduri proprii. Este vorba, printre altele, de actualul sediu DSP, de pe Str. Mihai Eminescu, nr. 27, sediul Universitatii Ecologice, de pe Str. Mihai Eminescu, nr. 39 sau sediul Directiei de Asistenta Sociala si al Evidentei Populatiei, de pe aceeasi strada Mihai Eminescu, colt cu B-dul. Al. I. Cuza.
Lucrarile efectuate de DSP pentru consolidarea unei astfel de cladiri i-au inghitit cite 20% din bugetul anului respectiv. "Erau sume semnificative, de ordinul miliardelor de lei, la nivelul anilor 2000, 2001 sau 2002. Banii au provenit exclusiv din chiriile incasate pentru cladirile aflate in administrarea noastra. De la bugetul de stat sau local nu am primit nimic", ne-a spus Emilena Huiu, directorul DSP Braila. Potrivit acesteia, cladirile revendicate de fostii proprietari n-au beneficiat de nici o investitie, chiar daca printre ele se aflau unele destul de subrede.
In momentul de fata, in administrarea DSP se mai afla doar patru cladiri cu bulina rosie dintre care doar una mai este locuita. E vorba despre casa de pe B-dul Independentei nr. 214, ce urmeaza sa fie retrocedata, dar inca mai adaposteste chiriasi ai DSP. In rest, vorbim despre fostul sediu CEC, de pe Str. Mihai Eminescu, revendicat de fostul proprietar, fostul sediu "Mozaic", de pe Str. Polona, nr. 24, pentru care exista dispozitie de retrocedare, insa proprietarii nu au solicitat inca punerea in posesie si despre un imobil de pe Bulevardul Cuza, nr. 8, revendicat de proprietar, dar nelocuit, din cauza starii avansate de degradare.

"Au pus bulina rosie ca sa ne goneasca din casa!"

Parerile brailenilor care locuiesc in imobile catalogate cu gradul I de risc seismic sint impartite. Unii traiesc cu spaima ca in orice moment ar putea fi striviti de darimaturi, altii sint calmi, ghidindu-se dupa principiul "Cum o vrea Dumnezeu!" Sint si voci ce spun ca bulina rosie a fost pusa doar pentru a se micsora valoarea cladirii, pe care a pus ochii vreun afacerist fara scrupule. Aceasta este, de exemplu, opinia familiei lui Gheorghe Dragoi, care ocupa de mai bine de trei decenii un apartament in imobilul de pe B-dul Cuza, nr. 163. Cladirea respectiva a fost construita in 1909, iar expertiza tehnica efectuata in 1997 a catalogat-o ca avind un grad mare de risc seismic. In ciuda acestui fapt, pozitia sa in zona centrala a orasului, face cu ochiul oamenilor cu bani, care fac tot posibilul sa o ia in proprietate. Una dintre fiicele lui Dragoi ne-a spus ca, in ultimii ani, nu mai putin de 10 insi au pretins ca au cumparat casa de la mostenitorii proprietarului de drept. "Care mostenitor, ca nu are cum
sa existe mostenitor!? Casa asta a fost vinduta statului de proprietar, doctorul Carniol sau nu stiu cum il chema, inca dinainte de razboi. Deci statul este proprietar aici. Noi stam cu chirie la IGLAC sau DSP, cum ii spune acum, de aproape 30 de ani. Acum vreo citeva luni, cind a fost tata sa achite chiria, i s-a spus ca nu mai avem treaba cu DSP-ul, ca imobilul s-a vindut unui particular. Cica e cineva din Galati. Si-a trimis avocatul sa ne spuna ca trebuie sa plecam, dar sa stam linistiti, ca o sa ne asigure el o garsoniera. Inainte de toate astea, ne-am trezit cu bulina rosie pe peretele casei. Au vrut sa ne sperie, ca altceva nu poate sa fie. Om fi noi tigani, dar nu sintem chiar atit de prosti. La cutremurul din '90 a rezistat foarte bine, asa ca si acum stam fara grija, ca stim ca e o facatura, cu bulina rosie si chestiile astea. Vrem si noi sa cumparam camerele in care stam si stim ca avem dreptul, ca sintem chiriasi de atitia ani. N-or sa ne dea afara chiar asa usor, cum au ei impresia", ne-a spus femeia.
Si unii locatari ai blocului A, de pe Calea Galati, catalogat, de asemenea, cu gradul I de risc seismic, spun ca dorm linistiti noaptea. "Fiti fara grija, e mai teapan blocul asta, facut in anii '60 cind se punea ciment cit trebuie in beton, decit ce se construieste acum, furindu-se materialele fara nici o jena", ne-a declarat Gheorghe Cazan. Acesta locuieste in blocul respectiv din 1967 si este de parere ca incadrarea la risc seismic s-a facut din cauza fintinii arteziene care exista pe vremuri pe Calea Galati si care a produs infiltratii la temelia cladirii. Cu toate dubiile sale, Cazan se declara de acord ca blocul sa fie consolidat cu bani de la stat, iar valoarea investitiei sa se returneze esalonat, in 20 de ani. "Daca dau toti vecinii bani, dau si eu, ca sa fiu sigur ca nu exista chiar nici un pericol", spune el.
Situatia blocului A este un exemplu elocvent ca unei cladiri catalogate la gradul I de risc in caz de cutremur ii scade foarte mult valoarea de piata. "Avem trei clienti din acest bloc care incearca sa isi vinda apartamentele si nu reusesc. Anul trecut s-au cumparat doua apartamente, dar cu 20% sub pretul pietei", ne-a informat Teodor Cristian, patronul agentiei imobiliare "Cristian Com" SRL Braila.

Destin cutremurator
* a trecut prin trei seisme, intr-o casa ce de fiecare data a fost pe punctul de a se prabusi

Carmen Artemisa Papas locuieste intr-o casa cu bulina rosie pe frontispiciu si se declara constienta ca la primul cutremur este putin probabil sa scape nevatamata. "Doar Dumnezeu stie ce se va intimpla!", ne-a spus ea privind senin icoanele de pe perete. Pare impacata in fata invitabilului, iar calmul sau este de inteles, dupa ce afli incercarile la care au supus-o viata. Avea 13 ani cind s-a produs cutremurul din '77, iar experienta din acele momente ii este vie in memorie. "Era noapte si m-am trezit intr-un zgomot fantastic. Nu vedeam nimic, dar am reusit sa ajung sub tocul usii. Aerul era imbicsit cu praf, abia reuseam sa respiram. Ne era groaza tuturor ca o sa cada casa pe noi si a durat ceva pina ne-am dezmeticit, dupa ce miscarea aceea teribila a incetat. Cind s-a terminat totul si am reusit sa facem lumina, am vazut ca nu mai aveam tavan, la etajul I. Am fost mutati in alta locuinta, la o ruda, timp de cinci luni, dar cind ni s-a permis sa revenim, am constatat ca autoritatile nu facusera nimic pentru repararea casei. Camerele in care locuiam fusesera cumparate, in 1975, de parintii mei, asa ca am fost lasati sa ne descurcam pe cont propriu. Ce-i drept, am primit o suma de bani de la ADAS, fiindca imobilul era asigurat", isi aminteste Artemisa.
La inceputul anilor '80, cind abia se terminasera de remediat stricaciunile provocate de cutremur, casa situata in inima centrului vechi, pe Str. Cetatii, a fost afectata de o unda seismica provocata, din cite se zvonea atunci, de un experiment militar rusesc. Din nou a cazut tencuiala de pe tavan si din cauza ca nu mai existau alte posibilitati financiare, o matusa a Artemisei a facut singura reparatiile, invatind tehnicile necesare din cartile de specialitate. Efortul ei a fost, din pacate, zadarnic, fiindca seismele din '86 si '90 aveau sa afecteze iar si iar imobilul, ca intr-un joc crud al destinului.
La mijlocul anilor '90, Artemisa Papas a suferit un accident, fiind lovita de o masina pe bac, in timp ce trecea Dunarea. Atunci si-a pierdut un picior, dupa ce a stat luni de zile in spital. Peste putin timp, s-au stins din viata si ultimii membri ai familiei, mama si matusa sa.
Acum e singura, imobilizata intr-un carucior cu rotile, intr-o casa subreda, in pericol sa se prabuseasca la prima unda seismica mai serioasa. De consolidare nici nu poate fi vorba. "Costa cam 53.000 euro. De unde banii astia, dintr-o pensie de invaliditate de 358 lei si un ajutor de la Primarie de 200 lei?! Dupa accident, fostul primar, Anton Lungu, a alocat 150 milioane de lei, iar o firma a facut proiectul de consolidare. Deci am proiectul, dar nu si posibilitatea de a-l pune in practica", ne-a spus Artemisa.
Acum citiva ani, ea a facut un imprumut bancar si a amenajat o camera si o bucatarie la parterul casei. Universul mic in care isi petrece timpul are, astfel, un aspect curat, de bun gust. Cel mai de pret obiect al sau este un pian, perfect functional, la care cinta aproape zilnic, evadind cu ajutorul muzicii in clipele senine ale copilariei, dinaintea necazurilor care au venit unul dupa altul. Tatal Artemisei a fost un azilant politic grec, condamnat la moarte in tara sa si refugiat in Romania, ce a tinjit toata viata sa se intoarca acasa, insa n-a reusit sa-si implineasca visul.

Programul de consolidare a blocurilor vechi, sabotat de birocratie
* Primaria a identificat 304 blocuri vechi ce ar putea beneficia de fonduri din partea statului, insa nici o asociatie de proprietari nu se grabeste sa depuna cerere

In momentul de fata, doar blocurile ridicate inainte de 1978, cu patru sau mai multe etaje, pot primi finantare pentru efectuarea expertizei tehnice si pentru consolidare. Atentie, insa! Statul suporta doar cheltuiala expertizei. Pentru lucrarile de consolidare se dau bani de la buget, insa locatarii cladirii trebuie sa-i returneze esalonat, in 20 de ani. De acest program a beneficiat, pina acum, in Braila, doar blocul Turn de pe Calea Galati, colt cu B-dul Independentei. Consolidarea s-a facut in perioada 2002 - 2005 si a costat 20,3 miliarde de lei vechi. Din 2005 pina in 2025, locatarii unui apartament de doua camere din acest bloc vor plati, lunar, circa 50 de euro, pentru rambursarea investitiei.
In conformitate cu Ordonanta de Guvern nr.20/1994, modificata in 2006, pentru a beneficia de sprijinul statului, locatarii blocurilor ridicate inainte de 1978, cu P^4 sau mai multe etaje, trebuie sa faca o cerere catre Primarie, insotita de fisa de identitate a imobilului, lista proprietarilor si destinatia spatiilor din cladire. Primaria centralizeaza aceste cereri si le trimite Consiliului Judetean iar, la rindul sau, Consiliul Judetean le trimite Guvernului. Anul urmator, in functie de fondurile disponibile, Guvernul aloca bani pentru expertiza tehnica. Este un proces birocratic care presupune multa alergatura din partea eventualilor beneficiari, fara a le oferi vreo garantie ca primesc sprijinul financiar solicitat. Din acest motiv, brailenii care locuiesc in blocuri vechi nu se grabesc sa depuna cereri pentru expertize. "In 2007, Primaria a identificat pe raza municipiului, 304 blocuri cu mai mult de patru etaje, construite inainte de 1978. Asociatiile de proprietari au fost notificate sa faca demersurile necesare pentru expertiza tehnica si incadrarea cladirii intr-o clasa de risc seismic. Pina in momentul de fata, nu am primit nici o cerere din partea vreunei asociatii", ne-a declarat Marinel Toia, director adjunct al Directiei de Urbanism si Patrimoniu Public, din partea Primariei Braila.

Constructiile neautorizate ar putea umple Braila de darimaturi
* expertizele vizeaza cladirile vechi * cutremurul nu face, insa, diferenta intre o casa veche sau una noua, ridicata dupa ureche, cu meseriasi platiti cu ziua

Expertizele tehnice facute in baza Ordonantei 20/1994, ce reglementeaza regimul investitiilor de la bugetul statului pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic, au fost realizate la cererea proprietarilor. In general, Directia Serviciilor Publice a facut astfel de cereri, fiindca avea, pe de o parte, specialisti care sa se ocupe de intocmirea documentatiei, iar pe de alta, fondurile necesare pentru lucrari. Expertizarile au fost intocmite, in anii '90 si inceputul anilor 2000, de experti precum dr. ing. Octav Cosovliu, dr. ing. Vasile Beche, ing. Dan Cruceanu, dr. ing. A. Gramescu sau ing. Andrei Gheorghe. Astazi, nici unul dintre acestia nu mai activeaza in Braila, unii fiind pensionari, altii predind la universitati, in alte orase.
Singurul expert atestat pe care il are Braila in momentul de fata este Ioan Traistaru, din cadrul institutului de proiectari "Prodomus". Acesta ne-a declarat ca, in ultimii ani, n-a mai avut solicitari pentru expertizari in municipiu. "Am lucrat in judet, la sedii de scoli si gradinite incluse in programe de consolidare", ne-a spus Traistaru.
Cum se face o expertiza? "Pe baza de calcule, dar si in urma evaluarii gradului de degradare al structurii de rezistenta, vizibil prin diverse fisuri, totul coroborat cu vechimea cladirii si seismele prin care a mai trecut, de-a lungul timpului. Situatia este foarte grava cind sint afectati stilpii de sustinere. Cind e afectata o grinda, e mai putin grav. Gradul I de risc seismic se aplica atunci cind imobilul este atit de avariat, incit se poate prabusi la cel mai mic cutremur", ne-a explicat Traistaru.
Pare o ironie a sortii, dar singurul expert brailean in domeniu locuieste intr-unul dintre putinele blocuri din municipiu expertizate si marcate cu bulina rosie. Este vorba despre bl. C10 din cartierul Hipodrom, la a carui expertiza tehnica a lucrat alt specialist. "Dupa parerea mea, acest imobil ar trebui incadrat la gradul II de risc, adica ar suferi avarii mari, dar nu s-ar prabusi", ne-a marturisit Traistaru.
Povestea blocului C10 este una cu final incert, s-ar putea spune. In acest imobil locuiau, la mijlocul anilor '90, opt proiectanti din cadrul "Prodomus". Fiind la curent cu legislatia in domeniu, acestia n-au vrut sa scape ocazia oferita de Ordonanta 20, incercind sa consolideze blocul cu sprijin de la stat. Astfel, in 1997 s-a facut expertiza ce l-a incadrat la gradul I de risc, apoi s-a incercat obtinerea banilor. Din cauza hatisului birocratic, insa, nici pina in zilele noastre nu s-au inceput lucrarile de consolidare cu banii de la stat!
"Blocul C10, ca multe altele din Hipodrom, este facut inainte aparitiei normativelor de dupa cutremurul din '77 si are o singura diafragma longitudinala in structura de rezistenta, ceea ce il face mai vulnerabil la seism fata de cladirile construite ulterior", ne-a explicat arhitectul Nicolae Mitroi, managerul "Prodomus" si fost prefect de Braila. Acesta nu se fereste sa puna degetul pe rana si sa atraga atentia ca nu doar cladirile vechi sint vulnerabile, ci si cele cu unul sau mai multe etaje, construite in ultima perioada, fara coordonarea unui specialist. In plus, modificarea neautorizata a unor apartamente a afectat destul de serios structura de rezistenta a multor blocuri din municipiu. Anul trecut, Inspectoratul de Stat in Constructii a aplicat 15 sanctiuni pentru interventii asupra structurii de rezistenta a unor imobile. Amenzile au fost cuprinse intre 1.000 si 2.000 lei, inspectorii fiind sesizati de vecinii deranjati de zgomotul ce razbatea din apartamentele aflate in renovare.

Protectia Civila instruieste cercetasi-salvatori
* ISU Braila nu dispune, deocamdata, de ciini dresati sa gaseasca supravietuitori printre ruine

Sint pregatite echipele de interventie sa faca fata urmarilor unui seism de proportii? Conducerea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dunarea" Braila spune ca da, recunoscind, totusi, ca exista neajunsuri in ceea ce priveste asigurarea dotarilor necesare. De exemplu, Inspectoratului i s-a promis de la centru ca va primi citiva ciini dresati pentru cautarea supravietuitorilor printre darimaturi, avind in vedere ca judetul nostru este situat intr-o zona de risc ridicat, din cauza vecinatatii cu centrul seismic Vrancea. Deocamdata, insa, ciinii nu au fost asigurati. Exista, insa, in schema de personal a ISU, salvatori specializati predominant pe acest gen de interventii. "La ora actuala, avem 30 de cercetasi-salvatori, care stiu sa acorde primul ajutor victimelor. La urmatoarea etapa de incadrare, numarul acestora va ajunge la 50. Bineinteles, in cazul unui cutremur cu urmari dezastruoase, cercetasii-salvatori vor primi sprijinul servantilor instruiti pentru interventia la incendii", ne-a explicat colonelul Horia Tanase, inspectorul sef adjunct pe linie de protectie civila a ISU "Dunarea".
Protectia Civila detine o lista cu 122 de cladiri din municipiu, a caror stare le face vulnerabile la cutremur. Printre acestea se afla si imobile neexpertizate tehnic, dar a caror vechime si aspect exterior dau impresia ca vor fi afectate destul de serios la o unda seismica.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii