Cap de listă în dosarul afaceriştilor turci anchetaţi în prezent de DIICOT pentru spălare de bani şi încălcarea legii privind combaterea criminalităţii organizate, Huseyin Tekinalp a negat, ieri, că ar avea vreo legătură cu organizaţii extremiste sau că le-ar finanţa acţiunile, afirmând, totodată, că timp de 18 ani, a făcut afaceri cinstite la Brăila, cu toate greutăţile întâmpinate. Tekinalp a afirmat că e turc, nu kurd, că aceştia sunt "vânduţi" unor state străine şi că e o mare durere pentru el să se spună că ar sprijini organizaţiile teroriste. "Toată viaţa am fost contra PKK, pentru că eu sunt un om credincios, iar teroriştii sunt cu dracul, nu cu Dumnezeu", a afirmat cetăţeanul turc. Cu toate acestea, el a recunoscut că, în urmă cu câţiva ani, a fost contactat de terorişti şi că aceştia i-au solicitat "taxă de protecţie".
"Prin 1996 au venit doi înfăşuraţi la faţă, au venit aici (sediul firmei din Radu Negru al lui Huseyin Tekinalp - n. r.). Mi-au zis că sunt de la PKK şi să trimit bani în fiecare săptămână. «Vrei nu vrei, trebuie să trimiţi banii», mi-au spus. Doi poliţişti în civil, care i-au urmărit, au venit după aceea şi le-am povestit ce s-a întâmplat. M-a mai sunat unul, mi-a zis că e de la PKK şi imediat am fost la SRI şi am solicitat să-mi asculte telefoanele. Poliţiştii spuneau că i-au urmărit pe cei doi membri PKK şi au văzut că s-au dus la toţi turcii din Brăila. Le-am spus poliţiştilor că m-au ameninţat, că sunt pe o «listă a morţii», dar nu s-a întâmplat nimic până acum...", a spus, printre altele, omul de afaceri turc. De asemenea, Tekinalp a negat că ar avea legături cu TIAB (Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din România), în primul rând pentru că el este un om de afaceri mărunt, care o duce destul de greu şi că are şi probleme de sănătate. Cât priveşte existenţa unor acuzaţii la adresa sa, Tekinalp precizează că mulţi patroni de fabrici de confecţii din Brăila îi poartă pică, deoarece el a fost printre primii care s-a apucat de astfel de afaceri, deşi, uneori, a mai întârziat cu plata unor taxe la stat.
Două dosare pe rol la DIICOT
Contactat ieri, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila ne-a confirmat faptul că, la solicitarea DIICOT, pe 9 septembrie 2008, dosarul întocmit pe numele lui Huseyin Tekinalp, Deniz Bilal, Deniz Metin şi Deniz Niviram, patronii "Turk Rom San", "Metda Conf", Diana Fashion", "Gabriela" şi "First Look" SRL Brăila a fost trimis acestei instituţii competente în efectuarea anchetei penale. "DIICOT mai are o cauză penală pe rol şi, considerând că are legătură cu cauza noastră, ne-au solicitat-o în vederea conexării, pentru a se efectua o cercetare completă şi emiterea unei soluţii legale şi temeinice", ne-a precizat sursa citată. Cât priveşte dosarul existent la anchetatorii DIICOT, acesta este întocmit în baza art. 7 din Legea 39/2003, privind combaterea criminalităţii organizate, a Legii 87/1994 (evaziune fiscală). Art. 7 precizează: "Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani".
Cât priveşte dosarul de spălare de bani despre care Tekinalp nici măcar nu are habar, reprezentantul Parchetului ne-a precizat că procurorii se sesizează din oficiu în urma informaţiilor primite de la serviciile de informaţii (inclusiv SRI) dar şi din presă, de la organele de control, audienţe şi sesizări. Art. 66 al. 2 din Legea 304/ 2004, privind organizarea judiciară precizează că "serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor". Respectivele informaţii sunt prelucrate de procuror şi, funcţie de infracţiunile prezumtive de cercetat, se repartizează unităţii competente. În ce-l priveşte pe afaceristul turc şi pe ceilalţi suspecţi, competenţa de soluţionare a cauzei revine Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Huseyin Tekinalp, nevinovat în patru dosare penale
Huseyin Tekinalp a mai fost cercetat în patru cauze penale, începând cu anul 2000, majoritatea acestora fiind soluţionate prin SUP (scoaterea de sub urmărire penală) sau NUP (neînceperea urmăririi penale). Astfel, potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, în dosarul 337/P/2000, el a fost cercetat pentru neplata unor obligaţii fiscale, ancheta fiind finalizată prin SUP şi aplicarea unei amenzi administrative. În dosarul 416/P/2001, Tekinalp era acuzat de înşelăciune în convenţii (ar fi emis file cec fără acoperire, în relaţiile cu partenerii de afaceri). Anchetatorii au dispus NUP, la fel ca în dosarul 549/P/2001, întocmit pentru luare de mită, fals şi prejudicierea propriilor firme. În fapt, turcul era învinuit că "ar fi adus prejudicii statului sau unor persoane juridice prin înşelăciune, că a oferit bani sau bunuri unor funcţionari publici şi că ar fi folosit sume mari de bani aparţinând firmelor pe care le administra în scop contrar intereselor acestora". Acuzaţii grave i-au fost aduse lui Huseyin şi în dosarul 485/P/2002 - singurul care a ajuns în instanţă -, în baza Legii 130/1999 (stopaj la sursă). Potrivit acuzării, "în calitate de administrator al SC Brist Impex, SC Baku Prod şi SC Turk Rom San SRL Brăila, învinuitul nu a virat la buget, în perioada 2000-2001, în termen de 15 zile, potrivit legii, peste 2 miliarde de lei destinaţi fondurilor speciale (pensii, şomaj, sănătate), cu toate că fuseseră reţinuţi de la angajaţi". După cum preciza şeful Parchetului, prim-procurorul Fănel Mihalcea, în dosarul trimis DIICOT, datorită influenţei pe care a exercitat-o asupra unor factori de decizie (persoane cu influenţă în cadrul administraţiei publice locale), afaceristul a reuşit să scape atât de răspundere penală, cât şi de obligarea achitării sumelor datorate statului. Să nu uităm că, la acea vreme, Huseyin sponsoriza echipa de fotbal "Dacia Unirea".
Reamintim că omul de afaceri turc Huseyin Tekinalp, fost finanţator al echipei "Dacia Unirea" Brăila, se află în vizorul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), împreună cu alţi trei afacerişti turci. În august 2008, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila s-a sesizat din oficiu în legătură cu "operaţiuni suspecte" derulate de Tekinalp. Acuzaţii grave, precum apartenenţa la organizaţii teroriste din Turcia sau susţinerea financiară a acestor organizaţii îl vizează nu numai pe patronul SC "Ikra" SRL (fost "Restaurant Turk Rom San" SRL), ci şi pe alţi afacerişti turci, precum patronul fabricii de confecţii "Diana Fashion" SRL. Sumele vehiculate prin firmele suspecţilor sunt de ordinul sutelor de mii de euro sau lire sterline şi, cu toate acestea, cele mai multe au sfârşit prin a fi falimentate. Oamenii legii cred că ele au fost folosite drept paravan pentru spălarea banilor murdari, în scopul obţinerii de fonduri cu destinaţie suspectă. Despre Huseyin, şeful Parchetului afirma că a fost semnalat, în perioada 2003-2005, că ar face parte din conducerea TIAD, cunoscută ca structură de acoperire a grupării extremiste "Lupii Cenuşii" - organizaţie ultranaţionalistă şi de extremă dreapta din Turcia, cu un înalt potenţial infracţional, extremist şi terorist". Oamenii legii bănuiesc, de asemenea, că Huseyin Tekinalp, Deniz Bilal şi Deniz Metin "acţionează în scopul obţinerii de fonduri, existând suspiciunea că acestea sunt destinate finanţării organizaţiei extremiste PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), organizaţie temută care acţionează "la graniţa dintre terorism şi politică". Ciudată totuşi logica procurorilor având în vedere faptul că, lucru de notorietate, organizaţiile de extremă dreapta din Turcia sunt în conflict cu PKK, formaţiune ce luptă pentru drepturile minorităţii kurde.
Alte acuzaţii ce urmează a fi verificate se referă la "închirierea, concesionarea respectiv achiziţionarea de la Direcţia Serviciilor Publice Brăila (DSP) a unor imobile aflate în patrimoniul CLM sau CJ, situate în Centrul istoric, la preţuri subevaluate". Ancheta va fi coordonată de procurorii DIICOT.
"TIAD este o asociaţie apolitică şi NU a avut, NU are şi NU va avea legături cu grupări extremiste"
TIAD - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din România, despre care se vorbeşte în dosarul aflat în lucru la DIICOT, ne-a trimis, ieri, precizări, negând, totodată, că ar avea legături cu Tekinalp sau cu ceilalţi patroni aflaţi în vizorul anchetatorilor. Astfel, prin intermediul preşedintelui Halit Ozturkmen, TIAD precizează că aceasta este o organizaţie nonprofit şi apolitică, ce are în componenţă 151 de membri, deşi în România există 10.600 de firme cu capital turcesc. "Singurul membru TIAD din Brăila este SC Solo Textil SRL, care desfăşoară o activitate productivă în cadrul căreia sunt angajaţi peste 1.000 de salariaţi români. TIAD nu a avut şi nu are legături cu persoanele şi firmele menţionate în "analiza" Dvs. (...) are relaţii de colaborare cu instituţii guvernamentale şi neguvernamentale din România, fiind membră a Camerei de comerţ şi Industrie a României, membră a Alianţei Confederaţiilor Patronatelor din România (ACPR), membră fondatoare a Uniunii Antreprenorilor din zona Mării Negre şi Mării Caspice. TIAD este unul din organizatorii Forumurilor economice România-Turcia, împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie a României, Ministerul pentru IMM, cu Uniunea Camerelor de Comerţ şi Burse din Turcia, cu Consiliul de Cooperare Economică Externă a Truciei, cu Subsecretariatul pentru Comerţ Exterior din Turcia. (...) Comerţul bilateral dintre cele două ţări a fost anul trecut de peste 7 miliarde de dolari, Turcia fiind al 3-lea partener în exportul românesc. Din componenţa TIAD-ului fac parte firme turceşti medii şi mari - reprezentante de prestigiu pe piaţa din România, care nu au avut niciun membru colaborator şi nici legături cu persoanele menţionate în publicaţia Dvs. (...) TIAD este o asociaţie apolitică şi NU a avut, NU are şi NU va avea legături cu grupări şi organizaţii politice, infracţionale sau extremiste".
O comisie întreagă i-a vândut restaurantul "Bosfor" lui Huseyin
Conducerea Direcţiei Serviciilor Publice (DSP) Brăila neagă faptul că firmei "Turk Rom San", condusă de Huseyin Tekinalp, i s-ar fi vândut la preţuri subevaluate două imobile din centrul vechi al oraşului, aşa cum reiese din materialul trimis la DIICOT. Emilena Huiu, directorul DSP, spune că, de fapt, este vorba despre un singur spaţiu comercial, iar preţul de vânzare a fost mai mare decât preţul stabilit de evaluator. "«Turk Rom San» a cumpărat fostul restaurant «Bosfor», ce ocupa un spaţiu comercial întins sub două blocuri, de la două adrese distincte, Str. Mihai Eminescu, nr. 7-9, şi Str. Cojocari, nr. 11-12. Vânzarea s-a făcut, în conformitate cu Legea 550/2002, prin metoda negocierii directe, deoarece firma era chiriaşă pe acel spaţiu de câţiva ani. De altfel, nu DSP, ca instituţie, s-a ocupat de această vânzare, ci o comisie din care făceau parte câţiva consilieri locali, un reprezentant al Finanţelor Publice, secretarul Primăriei şi un reprezentant al DSP. Preţul final de achiziţie a fost de 3 miliarde de lei vechi, cu câteva sute de milioane peste preţul de 2,4 miliarde lei recomandat de evaluator", ne-a declarat Emilena Huiu. Firma care a evaluat respectivul spaţiu a fost "Sierra Quadrant Consulting" SA (cea care s-a ocupat de lichidarea judiciară a unor obiective economice precum "Dunacor", "Vinalcool" sau Insula Mare a Brăilei n.n.). Din comisia care a negociat vânzarea au făcut parte consilierii locali Ionel Mihalache, George Chiriţă şi Ion Sterian, reprezentantul Finanţelor, Maria Mangu, secretarul Primăriei, Iorga Stoian şi reprezentantul DSP Emilena Huiu.
