Surprinzatoare, in raport cu intentia mutarii sediului central al bibliotecii inspre periferia orasului, e tacerea cu care au raspuns societatea civila - organizata sau nu -, filialele partidelor politice, autoritatile administratiei publice locale si, nu in ultimul rind, formatorii de opinie.
Prin scenariul pe care il promoveaza, presedintele Consiliului Judetean isi propune ceea ce nici comunistii n-au indraznit: mutilarea spirituala a unei intregi comunitati. Caci nu altceva semnifica tupeul cu care ameninta Gheorghe Bunea Stancu ca va traduce in fapta acest proiect falimentar.
Cind orice oras respectabil isi aduna in centru institutiile de cultura, cartea lui de vizita, importanta atit pentru turisti, cit, mai ales, pentru constiinta de sine a comunitatii respective, un individ ales nici macar prin vot direct de populatia ale carei interese clameaza ca le reprezinta ignora voit reguli de bun simt civic si urbanistic.
Centrul orasului - fie el downtown sau uptown - este, prin definitie, parte integranta a vietii publice si catalizator in crearea unei constiinte de sine a locuitorilor, iar rolul de prestigiu social si de facilitare a cunoasterii pentru publicul larg, indeplinit de muzee, de institutii de arta, de biblioteci este vital pentru articularea spiritului comunitar.
In loc sa se gindeasca la redarea integrala a Casei de Cultura a Tineretului - cum au numit-o edilii comunisti - destinatiei continute, in mod ironic, de onomastica sa, tot ce a putut isca gindirea vizionara a lui Bunea Stancu este infigerea unui nou restaurant in trupul de beton si marmura si intr-un spatiu destinat prin excelenta unui public al carui spirit sufera de manelizare.
Un binom functional in planul esteticii arhitecturale si al logicii urbane, Biblioteca Judeteana din Casa Culturii si Palatul Administratiei risca sa fie separate brutal de un ins nevinovat in felul sau. Pentru ca Stancu nu intrupeaza decit "omul nou", de sorginte ceausista, amoral si acultural, care confunda actul de cunoastere si datoria institutiilor publice de a-l sustine neconditionat cu o afacere de interes privat, care, daca nu renteaza, intra in faliment.
De neinteles este, insa, starea cataleptica a celor care ar trebui daca nu sa pazeasca respectarea bunului simt in relatia cu regulile urbanismului decent, macar sa-l salveze pe presedintele CJ de ridicol. Unde e vocea celor din directia de resort a CJ, platiti de contribuabili, si nu din buzunarul unui individ incapabil de distinctia dintre sine si institutia impersonala a presedintiei unei autoritati publice? De ce nu demisioneaza in semn de protest directoarea bibliotecii, Rodica Draghici, salvindu-si astfel o cariera onorabila, in loc sa semneze pactul cu Faust?
Unde sint pesedistii de frunte, in aceasta ecuatie? Deputatul Mihai Tudose si consilierul Doru Damian, plini de pareri, oricind si despre orice, tac acum. Senatorul Aurel Simionescu, predecesorul lui Stancu la CJ, profesorul de romana Viorel Mortu, fost sef al Inspectoratului Scolar, sint invizibili; la fel Alexandru Sculschi, profesor de filozofie.
Cum de tac profesorii - inclusiv cei de la universitatile de stat si private - si Sindicatul Invatamintului, vocali doar cind vine vorba de drepturile lor salariale? De ce tace directorul Muzeului, dr. Ionel Candea, care ar trebui sa isi puna prestanta intelectuala si in slujba cauzei bibliotecii, nu doar in lupta pentru influenta, cu Primaria?
Unde sint vocile parlamentarilor Brailei? Unde sint cele ale organizatiilor politice de tineret, ale fundatiilor si organizatiilor civice - dintre care mentionam Consiliul Local al Tinerilor? Unde e grupul artistilor si scriitorilor braileni? Cum se situeaza consilierii judeteni in raport cu aceasta decadere a bibliotecii din destinul ei firesc?
Daca presedintele CJ ar fi frecventat biblioteca, in loc sa ii incrimineze formal activitatea, ar fi remarcat ca, in timpul semestrelor scolare, locurile din sala de lectura sint insuficiente fata de numarul de elevi si studenti, ca la birourile de primire-predare din sala de imprumut, angajatii nu fac fata solicitarilor, ca, desi insuficient, fondul de carte e de ajutor in procesul de educare al generatiilor tinere.
Unde sint vocile parintilor elevilor si studentilor pe care Bunea Stancu ii trimite sa se documenteze in fosta cantina a Liceului de Chimie, in curtea caruia, ziua in amiaza mare, un elev a fost injunghiat sub ochii colegilor sai, de un vagabond? In caz ca nu stiu, au o solutie la indemina: sa ii scrie presedintelui CJ, exprimindu-si protestul, fie pe adresa Piata Independentei, nr. 1, Consiliul Judetean Braila, fie on-line, la adresa consiliu@cjbraila.ro. Pina acum, "Obiectiv" a publicat singura scrisoare de protest, cea a lui Dan Rotaru. E prea putin.
Prin scenariul pe care il promoveaza, presedintele Consiliului Judetean isi propune ceea ce nici comunistii n-au indraznit: mutilarea spirituala a unei intregi comunitati. Caci nu altceva semnifica tupeul cu care ameninta Gheorghe Bunea Stancu ca va traduce in fapta acest proiect falimentar.
Cind orice oras respectabil isi aduna in centru institutiile de cultura, cartea lui de vizita, importanta atit pentru turisti, cit, mai ales, pentru constiinta de sine a comunitatii respective, un individ ales nici macar prin vot direct de populatia ale carei interese clameaza ca le reprezinta ignora voit reguli de bun simt civic si urbanistic.
Centrul orasului - fie el downtown sau uptown - este, prin definitie, parte integranta a vietii publice si catalizator in crearea unei constiinte de sine a locuitorilor, iar rolul de prestigiu social si de facilitare a cunoasterii pentru publicul larg, indeplinit de muzee, de institutii de arta, de biblioteci este vital pentru articularea spiritului comunitar.
In loc sa se gindeasca la redarea integrala a Casei de Cultura a Tineretului - cum au numit-o edilii comunisti - destinatiei continute, in mod ironic, de onomastica sa, tot ce a putut isca gindirea vizionara a lui Bunea Stancu este infigerea unui nou restaurant in trupul de beton si marmura si intr-un spatiu destinat prin excelenta unui public al carui spirit sufera de manelizare.
Un binom functional in planul esteticii arhitecturale si al logicii urbane, Biblioteca Judeteana din Casa Culturii si Palatul Administratiei risca sa fie separate brutal de un ins nevinovat in felul sau. Pentru ca Stancu nu intrupeaza decit "omul nou", de sorginte ceausista, amoral si acultural, care confunda actul de cunoastere si datoria institutiilor publice de a-l sustine neconditionat cu o afacere de interes privat, care, daca nu renteaza, intra in faliment.
De neinteles este, insa, starea cataleptica a celor care ar trebui daca nu sa pazeasca respectarea bunului simt in relatia cu regulile urbanismului decent, macar sa-l salveze pe presedintele CJ de ridicol. Unde e vocea celor din directia de resort a CJ, platiti de contribuabili, si nu din buzunarul unui individ incapabil de distinctia dintre sine si institutia impersonala a presedintiei unei autoritati publice? De ce nu demisioneaza in semn de protest directoarea bibliotecii, Rodica Draghici, salvindu-si astfel o cariera onorabila, in loc sa semneze pactul cu Faust?
Unde sint pesedistii de frunte, in aceasta ecuatie? Deputatul Mihai Tudose si consilierul Doru Damian, plini de pareri, oricind si despre orice, tac acum. Senatorul Aurel Simionescu, predecesorul lui Stancu la CJ, profesorul de romana Viorel Mortu, fost sef al Inspectoratului Scolar, sint invizibili; la fel Alexandru Sculschi, profesor de filozofie.
Cum de tac profesorii - inclusiv cei de la universitatile de stat si private - si Sindicatul Invatamintului, vocali doar cind vine vorba de drepturile lor salariale? De ce tace directorul Muzeului, dr. Ionel Candea, care ar trebui sa isi puna prestanta intelectuala si in slujba cauzei bibliotecii, nu doar in lupta pentru influenta, cu Primaria?
Unde sint vocile parlamentarilor Brailei? Unde sint cele ale organizatiilor politice de tineret, ale fundatiilor si organizatiilor civice - dintre care mentionam Consiliul Local al Tinerilor? Unde e grupul artistilor si scriitorilor braileni? Cum se situeaza consilierii judeteni in raport cu aceasta decadere a bibliotecii din destinul ei firesc?
Daca presedintele CJ ar fi frecventat biblioteca, in loc sa ii incrimineze formal activitatea, ar fi remarcat ca, in timpul semestrelor scolare, locurile din sala de lectura sint insuficiente fata de numarul de elevi si studenti, ca la birourile de primire-predare din sala de imprumut, angajatii nu fac fata solicitarilor, ca, desi insuficient, fondul de carte e de ajutor in procesul de educare al generatiilor tinere.
Unde sint vocile parintilor elevilor si studentilor pe care Bunea Stancu ii trimite sa se documenteze in fosta cantina a Liceului de Chimie, in curtea caruia, ziua in amiaza mare, un elev a fost injunghiat sub ochii colegilor sai, de un vagabond? In caz ca nu stiu, au o solutie la indemina: sa ii scrie presedintelui CJ, exprimindu-si protestul, fie pe adresa Piata Independentei, nr. 1, Consiliul Judetean Braila, fie on-line, la adresa consiliu@cjbraila.ro. Pina acum, "Obiectiv" a publicat singura scrisoare de protest, cea a lui Dan Rotaru. E prea putin.
