După ce a jucat în semifinalele Challenge Cup, a ajuns anul trecut în turul al patrulea al Cupei Cupelor, iar în acest an este la un pas de a realiza aceeaşi performanţă şi în EHF, HC Dunărea ar putea, până la finalul acestei luni să se desfiinţeze sau mai precis să rămână cu doar trei jucătoare şi să nu poată continua campionatul, ceea ce înseamnă acelaşi lucru. Iar această situaţie a fost creată de faptul că echipa a fost lăsată de izbelişte de oficialităţile locale, care deşi afirmă cu orice prilej că ajută sportul de performanţă, în realitate se demonstrează că totul rămâne doar la nivel declarativ.
Partida HC Dunărea - CSM Cetate Devatrans, contând pentru etapa a 9-a, ultima din acest an a Ligii Naţionale de handbal feminin, ar putea fi şi ultima reprezentaţie în campionatul intern a formaţiei brăilene, căci din acest moment este pe cale să se desfiinţeze.
HC Dunărea, echipa ultimului deceniu, a dat ultima reprezentaţie din 2010 în faţa propriilor spectatori, una aplaudată la scenă deschisă, cu toate că jucătoarele susţin că de trei luni nu şi-au primit salariile. După victoria de miercuri, Ada Moldovan şi colegele ei au promis că vor face tot ce va depinde de ele ca să califice HC Dunărea în faza a patra a Cupei EHF, adică să o elimine, după dubla manşă, pe AC Ormi-Loux Patras.
Demersurile pe plan local nu au avut ecou la şefii urbei
Deşi jucătoarele au făcut în permanenţă tot felul de demersuri, cei care hotărăsc soarta echipei au rămas impasibili. Ultima tentativă a handbalistelor de a discuta cu şefii oraşului, cea de sâmbăta trecută, nu a avut alt deznodământ. Sâmbătă, jucătoarele au fost la antrenament, dar cei din conducerea oraşului, mai precis cei care au drept de decizie, nu le-au onorat cu prezenţa, deşi li se transmiseseră că sunt aşteptaţi la sală.
După trei luni de aşteptare handbalistele au fost nevoite să aleagă calea legală pentru soluţionarea problemelor lor şi, la începutul acestei săptămâni, au depus memorii la Federaţia Română de Handbal.
În aşteptarea unui răspuns, profesioniste, elevele antrenoarei Alexandrina Soare şi-au făcut în continuare datoria şi au defilat în faţa uneia dintre formaţiile cu tradiţie în handbalul feminin, HCM Cetate Devatrans, demonstrând doar brăilenilor cu adevărat pasionaţi de handbal, nu şi edililor Brăilei, care au absentat la această frumoasă reprezentaţie, că păstrează aceeaşi onestitate şi dăruire până la finalul demersurilor lor.
"Noi vrem să demonstrăm tuturor că suntem jucătoare de caracter, am câştigat la scor, dar am făcut şi spectacol în partida cu CSM Cetate Devatrans şi plecăm la Patras să luăm o opţiune serioasă la calificarea în turul următor al Cupei EHF. Din păcate, doar spectatorii noştri fideli au văzut că la încălzire am purtat banderole în semn de protest, cei care trebuiau cu adevărat să vadă au fost absenţi. Nici de data aceasta edilii oraşului nu ne-au băgat în seamă. Speranţele noastre se leagă acum de decizia pe care o va lua FRH şi care sperăm că va fi una corectă", a declarat sub protecţia anonimatului una dintre cele 11 handbaliste care a depus memoriu la forul de la Bucureşti.
Lotul echipei HC Dunărea a mai tras un semnal de alarmă, jucătoarele purtând, pe toată perioada încălzirii dinaintea partidei de miercuri, banderole bleu, dar de văzut acest ultim demers al lor l-au văzut numai spectatorii, singurii care sunt cu adevărat cu sufletul alături de handbaliste.
Cei mai împătimiţi dintre suporteri, cei care le-au încurajat pe handbalistele brăilene şi care, prin diverse sloganuri, i-au acuzat pe cei vinovaţi de crearea acestei situaţii, au fost membrii galeriei, "cei din colţ", aşa cum le place lor să se autointituleze. Prin scandările lor, şi-au exprimat adeziunea la demersurile jucătoarelor şi, totodată, i-au taxat pe cei care trebuie să soluţioneze această problemă, principalul vinovat fiind considerat preşedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu.
"Ale, ale, ale! Dă-le banii, Stancule!" şi "Brăilene, uită-te cum Dunărea noastră moare!" au fost doar două dintre sloganurile galeriei brăilene.
La finalul partidei, "Hagi", şeful galeriei brăilene, a ţinut să precizeze: "Noi, brăilenii din colţ, când avem ceva de spus nu ne temem de nimeni şi ne spunem, aşa cum ştim noi, păsurile. Vrem ca domnul Stancu să nu mai pună pe noi jandarmii să ne dea afară din sală atunci când nu-i convine ceva. Noi vrem să se facă dreptate! Să le dea banii fetelor, căci îi merită şi ei au negociat aceste salarii, pe care au considerat că le pot plăti. Dunărea este singura echipă care a dus faima Brăilei în Europa în ultimii ani şi nu trebuie lăsată să moară".
Fetele de la HC Dunărea îşi dau sufletul pe teren, fără să primească vreun ban. În plan secund, goale, scaunele rezervate oficialităţilor
Conflictul s-a mutat la FRH
Ce s-a întâmplat, de fapt? De trei luni de zile, handbalistele nu şi-au primit drepturile contractuale care variază între 500 şi 3.000 de euro pe lună. Majoritatea jucătoarelor au 1.000 de euro pe lună, doar golgeterea en titre a României, Ada Moldovan, are suma cea mai mare, handbalistele mai tinere încadrându-se la nivelul minim. Contractele au fost negociate cu conducerea echipei şi au fost onorate până în iulie 2010.
La începutul acestei săptămâni, 11 jucătoare - Ada Moldovan, Gabriela Vasile, Elena Voicu, Andreea Adespii, Cosmina Dancu, Ana Maria Dragut, Raluca Irimia, Ana Maria Lazăr, Irina Lazarin Radovici, Irina Tomuleanu şi Florina Şerban - au apelat la singura alternativă care le-a rămas pentru a-şi recupera drepturile băneşti, calea legală, cea a memoriilor depuse la FRH. Singurele handbaliste care nu au ales această variantă au fost Adina Brot Mitrea, Liliana Crăciun şi Nicoleta Eşanu, însă şi ele vor beneficia de demersurile colegelor.
Contactat telefonic, secretarul FRH, Mihai Marinescu, a confirmat demersurile făcute de brăilence, afirmând că sunt depuse 11 astfel de reclamaţii şi a precizat apoi care sunt etapele procedurii de soluţionare a unor astfel de situaţii.
Handbalistele nu doresc să plece de la Brăila, ele nu au depus memorii pentru a deveni jucătoare libere de contract, ci doar vor să-şi primească ceea ce li se cuvine şi numai în cazul în care conducerea HC Dunărea va continua să le trateze cu indiferenţă, atunci vor alege alte variante, adică alte echipe.
"Au fost depuse 11 memorii pentru nerespectarea prevederilor contractuale. Handbalistele de la Brăila susţin că nu şi-au primit salariile de trei luni. Noi am stabilit ca pe data de 16 noiembrie toate jucătoarele în cauză şi conducătorii echipei să se prezinte la sediul federaţiei, unde, împreună, vom stabili un termen de graţie în care să se rezolve, pe cale amiabilă, litigiile apărute. Dacă la data limită stabilită nu şi-au primit drepturile băneşti care li se cuvin, conform contractelor în vigoare, jucătoarele se pot transfera unde doresc ele", a declarat Mihai Marinescu, secretarul FRH.
În afară de jucătoare, şi antrenoarea Alexandrina Soare este pe picior de plecare, varianta celei care a promovat HC Dunărea în Liga Naţională fiind Oţelul Galaţi, unde în acest moment principal este Liviu Paraschiv, un alt tehnician care a avut rezultate foarte bune şi la Brăila, însă a fost izgonit de conducătorii de atunci pe uşa din dos.
De fapt, miercuri seara, Paraschiv a fost la Brăila, iar la ieşirea din Sala Polivalentă a glumit pe această temă alături de câţiva profesori de la catedra de handbal a LPS.
Istorii care se repetă
Ceea ce se întâmplă în aceste zile cu fotbalul şi mai ales cu handbalul nu este tocmai o noutate pentru Brăila. Autorităţile locale au mai înmormântat, de-a lungul vremii, sporturi de echipă, chiar în momentul în care erau pe val.
Unul dintre sporturile de echipă cu mare trecere la tineri înainte de 1989 şi puţin după această dată, în care Brăila a fost reprezentată şi în primul eşalon, a fost voleiul, iar echipele cu rezultate notabile au fost "Constructorul", la masculin, şi "Braiconf" la feminin.
Astfel, în anul 1975, "Constructorul", cu doi brăileni titulari în primul sextet, Jean Preda şi Jean Barbu, a promovat în Divizia A. În sezonul următor a ocupat locul al şaselea, dar în 1978 a retrogradat, iar după alţi trei ani nu s-a mai auzit nimic despre voleiul masculin brăilean. Culmea, dispariţia unei grupări care se bătea de la egal la egal cu bucureştenii de la Dinamo şi Steaua nu a fost determinată de lipsa fondurilor financiare, ci de orgoliile unor conducători din acea vreme.
"Orgoliile au distrus voleiul masculin. Sportul în acea vreme era considerat «politică de stat» şi era ajutat din toate punctele de vedere. Dacă făceai performanţă, aveai şi fondurile necesare pentru a o realiza. Atunci, pe lângă Constructorul mai era şi Dinamo Brăila, care dorea să fie pe prima scenă. S-a încercat o fuziune, dar nimeni nu a cedat şi, gata, s-a încheiat un capitol frumos din istoria voleiului", îşi reminteşte Jean Preda.
Cu Preda la timonă, la finalul sezonului 1989-1990, voleiul feminin din Brăila a promovat în primul eşalon. "Braiconf" poate fi considerată echipa brăileană cu cele mai bune rezultate în sporturile de echipă, la nivel de seniori.
Echipa feminină de volei, în care s-au regăsit întotdeauna Lenuţa Trică şi Dumitra Dima, cu Jean Preda pe banca tehnică, a obţinut medaliile de bronz în sezonul 1990-1991, iar în campionatul următor a devenit vicecampioană naţională şi a câştigat şi Cupa României. În plan internaţional a atins sferturile de finală ale Cupei Confederaţiei. Voleiul brăilean a ajuns în cel de-al doilea eşalon în 1994. Braiconf a mai avut o apariţie meteorică pe prima scenă, în sezonul 1996-1997, însă atunci formaţia brăileană era în reconstrucţie şi nu avea valoarea necesară pentru a face faţă situaţiei create. Abandonată de sponsorul principal, fără alt sprijin pe plan local, "Braiconf" a retrogradat, iar voleiul de performanţă a dispărut din prim planul urbei noastre.
"Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Brăila sprijină sportul brăilean". O inscripţie devenită fără sens
Urmează HC Dunărea?
La Brăila, handbalul a făcut performanţă după Revoluţie. După o existenţă de aproape 20 de ani, handbalul feminin brăilean a promovat în Liga Naţională, iar echipa creată de antrenoarea
Alexandrina Soare în sezonul 2005-2006, HC Dunărea, a devenit în timp gruparea sportivă brăileană cu cele mai frumoase rezultate, dar şi cu cea mai mare trecere la fanii sportului local.
La prima sa participare în primul eşalon, HC Dunărea a ocupat locul al şaptelea în campionat, iar în următorul an s-a clasat pe locul al cincilea, poziţie care i-a dat şansa de a-şi face debutul în competiţiile europene. În Challenge Cup, cu Liviu Paraschiv şi Teodor Ciochia la timonă, Dunărea a atins faza semifinalelor, etapă a competiţiei de unde a fost eliminată de nemţoaicele de la
Oldenburg.
A urmat cupa EHF, iar în sezonul anterior formaţia de la Dunăre a ajuns în etapa a patra a Cupei Cupelor, unde a fost eliminată tot de Oldenburg.
În actuala stagiune europeană, HC Dunărea a ajuns în faza a treia a Cupei EHF şi are mari şanse de a ajunge în turul următor.
Pe plan intern, în urmă cu două sezoane, handbalistele brăilene au cucerit medaliile de bronz. Şi în campionatul încheiat în această vară formaţia brăileană a fost la un pas de podium, nu a intrat la medalii, dar a prins din nou Europa.
Trebuie menţionat faptul că performanţele echipei de senioare au atras altele la nivelul junioarelor. În anul în care HC Dunărea s-a clasat pe locul al treilea, echipa de Junioare IV, pregătită de Viorel Alexandru şi Leonard Iftemi, şi cea de Junioare III, antrenată de Cristian Preda, au devenit campioane naţionale.
Cine nu-şi respectă cuvântul?
La începutul acestui campionat, la conferinţa de presă prilejuită de reunirea lotului, preşedintele Consiliului Judeţean, preşedintele PSD Gheorghe Bunea Stancu, a ţinut să precizeze, printre altele, că nu vor fi probleme financiare la club.
"Pentru sezonul următor mizăm pe tineret. Avem jucătoare de la lotul naţional de tineret, chiar pe căpitanul reprezentativei, Andreea Adespi. Jucătoarele transferate de la naţionala de tineret trebuie să se integreze în echipa mare, să capete experienţă. Cu toate că situaţia este dificilă în ţară, vă asigur că nu vor fi probleme cu banii nici în sezonul viitor. Bugetul este stabilit şi totul va fi bine. Am dovedit seriozitate până acum, aşa va fi şi de-acum încolo", spunea, pe 5 iulie 2010, şeful CJ.
Handbalistele tinere s-au integrat în echipă, ba mai mult, după 9 etape, HC Dunărea se află pe locul al 5-lea, adică unul care în acest moment este din nou de cupă europeană. De fapt, atunci nu se punea problema obţinerii unui loc de cupă europeană, însă tinerele jucătoare, alături de cele experimentate, au pus umărul la treabă şi acum se află pe un loc foarte bun.
Din păcate, toate declaraţiile preşedintelui CJ au fost simple vorbe în vânt, astfel nu se explică de ce, de trei luni de zile, handbalistele nu şi-au mai primit salariile.
Teodor Ciochia: "Ar fi bine să câştige şi la Patras, ca să le dea o nouă palmă celor care nu au respectat înţelegerile şi care acum le ignoră pe jucătoare"
După partida de miercuri, Teodor Ciochia, unul dintre antrenorii care au dus HC Dunărea în semifinalele Challenge Cup, era îngrijorat de perspectiva handbalului feminin brăilean.
"Eu am suferit încă de pe vremea în care activa în Divizia B şi sufăr în continuare pentru această echipă. Visul meu a fost întotdeauna să formăm un colectiv unit şi el a fost realizat. Ştiu prin ce trece HC Dunărea în acest moment şi sper din tot sufletul ca situaţia să revină la normal, handbalul este singurul sport de echipă din acest oraş care face performanţă. Ţin să le felicit pe fete pentru prestaţia din partida cu Deva şi cred că ar fi bine să câştige şi la Patras, ca să le dea o nouă palmă celor care nu au respectat înţelegerile şi care acum le ignoră pe jucătoare", a declarat Teodor Ciochia.
Rugat să comenteze ultimul demers al handbalistelor, acela de a purta banderole la încălzire în semn de protest la adresa celor care se ocupă de destinele echipei, Ciochia a spus cu amărăciune: "Păi, cine să le vadă? A fost cineva din conducerea oraşului la Sala Polivalentă ? Nu, nu a fost nimeni! Cine să vadă?"
La rândul său, Ionel Antihi, preşedintele clubului înainte de 2006 şi apoi vicepreşedinte al grupării de la Dunăre, consideră că este într-adevăr o stare de criză, dar o pune pe seama lipsei de comunicare dintre părţi.
"Eu, unul, nici măcar nu vreau să mă gândesc la posibilitatea desfiinţării acestei echipe. Trebuie acţionat cu mare atenţie, la Brăila a mai existat şi o echipă de volei, Braiconf, care a fost vicecampioană a ţării, a câştigat Cupa României şi care, din lipsa banilor, s-a desfiinţat. Eu sper că este doar o lipsă de comunicare între edilii oraşului şi conducerea clubului şi între aceasta din urmă şi jucătoare. În 2006 a mai fost o situaţie asemănătoare şi atunci handbalistele ne-au înţeles. Apoi totul a reintrat în normalitate. Am pus mult suflet pentru această echipă şi nici nu vreau să mă gândesc la nimic rău", a precizat Ionel Antihi, fostul şef al formaţiei brăilene.
