Astfel, începând de astăzi, experţii constituţionali vor începe să lucreze asupra proiectului de lege pentru modificarea Constituţiei. În februarie, el urmează să ajungă în Parlament.
Prin referendum, AIE va încerca să micşoreze pragul electoral, astfel încât preşedintele să fie ales cu votul a 51 de deputaţi, şi nu 61, cum prevede Constituţia actuală.
"Reieşind din criza constituţională profundă, din faptul că toate încercările făcute de AIE pentru a o depăşi nu au dat rezultat, şi pentru că opoziţia parlamentară a aprofundat această criză, Alianţa pentru Integrare Europeană a luat o decizie privind acţiunile ce urmează a fi întreprinse. Am decis organizarea unui referendum constituţional, care va avea loc nu mai tîrziu de sfârşitul lunii aprilie. El urmează să deblocheze situaţia, să simplifice procedura de alegere a preşedintelui şi să transforme RM într un stat cu regim de guvernare autentic european", a declarat liderul PLDM, Vlad Filat.
Democratul Marian Lupu a declarat că modificarea Legii Supreme este unica soluţie viabilă în situaţia actuală, când nealegerea preşedintelui se dovedeşte a fi o problemă de sistem. Acesta a subliniat că indiferent de rezultatul referendumului, alegerile preşedintelui vor avea loc în termen de cel mult o lună de la organizarea acestuia. "Din 2000, din nouă tentative de alegere a şefului statului, doar două au avut succesc. Stabilitatea politică nu trebuie lăsată doar la latitudinea forţelor parlamentare", a precizat Lupu.
"Am decis să aplicăm o soluţie cunoscută de mult. Sigur că comuniştii vor face scandal, că uzurpăm puterea, etc. Dar mecanismul de alegere a preşedintelui trebuie democratizat. Eu sper că cetăţenii ne vor susţine, pentru că şi ei au obosit de această criză", a spus liderul PL, Mihai Ghimpu.
Partidul Liberal a pledat permanent pentru modificarea Constituţiei, ca fiind unica soluţie pentru depăşirea crizei constituţionale. În opinia liberalilor, preşedintele trebuie ales cu majoritatea simplă a deputaţilor(51 voturi), nu cu două treimi de voturi, cum prevede Constituţia actuală.
Prima tentativă de alegere a preşedintelui din 18 noiembrie nu a avut loc, din lipsă de candidaţi. La 16 decembrie, preşedintele nu a fost ales, pe motiv că unicul candidat, cel al AIE, Marian Lupu, nu a întrunit 61 de voturi ale deputaţilor. Ulterior, alegerile repetate stabilite pentru 15 ianuarie au fost anulate şi asta pentru că Curtea Constituţională a declarat neconstituţional scrutinul din 16 decembrie. Parlamentul urma să stabilească o nouă dată pentru organizarea alegerilor ordinare.
