• agricultura continuă să genereze an de an profituri de zeci de milioane de lei • numai arendaşul IMB, de exemplu, a raportat anul trecut profit de 15,8 milioane euro, cu peste 1 milion de euro saltul pe plus profit de la un an la altul • per total judeţ, anul trecut a crescut atât numărul firmelor care au raportat profituri cât şi cuantumul cumulat al acestora • practic, jumătate dintre firmele care au depus bilanţ pe 2016 au raportat profit şi doar o treime au încheiat pe pierdere • raportat la cifra de afaceri, rata globală a profitului la Brăila este undeva la 15%, o valoare despre care literatura de specialitate spune că indică în mod clar creştere economică, oarecare stabilitate şi potenţial de dezvoltare • “Aşa o fi” spune preşedintele Camerei de Comerţ Brăila, Ştefan Fusea, “dar în afară de agricultură nimic nu mai merge în judeţul nostru”
Rata profitului companiilor brăilene se apropie de 15 procente, valoare care este interpretată în literatura de specialitate ca fiind un indicator al unui mediu de afaceri stabil şi în dezvoltare, discutând strict pe profiturile nete raportate de agenţii economici în corelaţie cu Cifra de Afaceri. Altfel spus, patronii brăileni au obţinut aproape 15 lei profit “curat” la fiecare 100 de lei ca volum de afacere. Ca să vă faceţi o idee, totalul bilanţurilor pe plus abia depuse de companiile locale indică un profit net în sumă de peste 383,5 milioane lei (85,22 milioane euro), în creştere substanţială dacă ne raportăm la cei 270 milioane lei (62,5 milioane euro), cumulul profiturilor pe întreg anul 2015. Ca şi în anii precedenţi, tot agricultura a fost “fruntea” în sensul că de acolo provin cele mai mari profituri, pe primul loc fiind, evident, arendaşul Insulei Mari a Brăilei, „Agricost”, cu un profit net de aproape 15,8 milioane euro (14,1 milioane euro în 2015). În paralel, se observă o scădere a pierderilor raportate de firme, la doar 137,8 milioane lei în 2016, faţă de 226,3 milioane în 2015. Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă prezentăm în cele ce urmează o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei”, gândită ca o radiografie a economiei locale pe baza rezultatelor de bilanţ raportate de mediul de afaceri şi consemnate în datele oficiale ale Fiscului. Ca element de noutate, în acest an extindem analiza luând în calcul cifra de afaceri şi corelaţia acesteia cu profitul net, materializată în indicatorul economic “Rata profitului”.
Cu viteza melcului, tot înainte!
Cel puţin din punct de vedere statistic, economia judeţului nostru “duduie”: avem tot mai multe firme pe plus, cu profituri cumulate în creştere, în timp ce pierderile sunt pe trend invers. O primă concluzie: 2016 poate fi privit ca fiind un an al revirimentului economic în judeţul nostru. Dar să vedem şi cifrele care ne îndreaptă spre ideea că, încet-încet, mediul de afaceri din Brăila este în expansiune, ce-i drept cu viteza melcului prin comparaţie cu alte judeţe, unde economia are un cu totul alt “avânt”. O statistică oficială a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Brăila ne arată că, în cel mai recent an de raportare contabilă (adică 2016), au fost peste 4.100 (4.110 mai precis) de firme locale care au raportat profituri însumate la aproape 383,52 milioane de lei (echivalentul a 85,2 milioane euro), ambii indicatori, în creştere sensibilă faţă de 2015 când au fost doar 3.690 societăţi pe plus, cumulând profituri totale de 270,2 milioane lei (circa 62 milioane de euro la cotaţia vremii).
Intrând în detaliu, pe tranşe de profit, sub 1.000 euro avem 936 de firme cu beneficiu cumulat la aproape 1,723 milioane lei, între 1.000 euro şi 5.000 euro avem 1.162 societăţi cumulând profituri totale de 13,9 milioane lei, în tranşa 5.000 euro - 100.000 euro avem 1.866 firme - 195,73 milioane lei profituri, în tranşa 100.000 - 1.000.000 euro profit avem 143 de companii cu 127,13 milioane lei şi în fine, cu profit peste 1 milion de euro sunt 3 firme care au raportat, în total, profit de circa 45 milioane lei.
La polul opus, dacă discutăm de agenţi economici pe pierdere avem 2.640 de companii care au cumulat un minus total de 137,84 milioane de lei. Ca termen de comparaţie, în 2015 au fost 2.628 agenţi economici cu pierderi totale de 226,3 milioane lei. Mai trebuie spus că doar 2 firme au înregistrat pierderi mai mari de 1 milion de euro, alte 34 de firme au fost în tranşa “sub 1 milion dar nu mai mult de 100.000 euro”, iar restul s-au clasat sub pragul 100.000 euro pierdere.
Interesant de punctat aici ar fi faptul că, în continuare, numărul companiilor care au închis pe zero, adică nici profit dar nici pierdere, se menţine constant: 1.115 agenţi economici faţă de 1.118 înregistraţi 2015.
Afacerile pe întreg judeţul, circa 3 miliarde lei
Aşa cum aminteam mai devreme, în acest an am luat în “vizor” şi indicatorul “cifră de afaceri” pentru a putea calcula mai departe rata profitului pentru firmele locale, după formula profit / CA x 100. Astfel, anul trecut companiile locale au raportat cifre de afaceri cumulate de 2,6 miliarde lei, context în care media per total judeţ a ratei profitului este de 14,73%. În literatura de specialitate, marja profitului net are 3 calificative în funcţie de valoarea acestui indicator: cu rată sub 1% firma este considerată “Instabilă”, între 1% şi 15% - “Stabilă” şi peste 15% - “Volatilă”.
Pe tranşe de profit, se poate observa că majoritatea firmelor cu beneficiu consistent (între 5.000 şi 100.000 euro) au o rată a profitului de 12,17%. De altfel în acest eşalon sunt cumulate şi cele mai mari valori ale cifrei de afaceri, 1,6 miliarde de lei cumulat, faţă de 2,6 miliarde lei total cifră de afaceri per întreg judeţul.
O altă tranşă care a concentrat o importantă cotă din CA a întreg judeţului este cea a firmelor cu profit între 100.000 şi 1.000.000 euro, unde discutăm de afaceri cumulate la aproape 0,51 miliarde lei. Aici rata medie a profitului net este de aproape 25%. Adică, la fiecare 100 de lei cifră de afaceri, patronii au realizat 25 de lei profit net.
Dacă trecem în categoria firmelor cu pierderi, se poate observa că cei 2.640 agenţi economici au derulat afaceri în sumă totală de 405,9 milioane lei, ceea ce înseamnă că, în medie, la fiecare 100 lei volum de afaceri patronii respectivi au “mers” cu 34 de lei pierdere netă. Minusuri consistente au fost pe tranşa 1.000 - 100.000 euro: pierderi de 71,8 milioane lei la o cifră de afaceri de 331,4 milioane lei.
Agricultura, principalul generator de profit
Dar haideţi să parcurgem clasamentul firmelor cu profituri mari ca să vedem ce schimbări au apărut faţă de ierarhia precedentă. După cum aminteam mai devreme, nici o schimbare în ce priveşte campioana acestei ediţii: „Agricost” SA, proprietatea omului de afaceri Constantin Duluţe, arendaşul celei mai mari exploataţii agricole din ţară, Insula Mare a Brăilei. În 2013 unitatea raportase la o cifră de afaceri de 316,2 milioane lei, un profit net de 41 milioane de lei cu o echipă de peste 900 de angajaţi, în 2014, CA de 334,2 milioane lei şi un profit net de 57,57 milioane lei, în 2015, 365,3 milioane lei - cifră de afaceri şi profit net de 63,38 milioane lei, echivalentul a circa 14,1 milioane euro, iar acum are 387,2 milioane lei CA şi un profit net de aproape 71,1 milioane lei (15,8 milioane euro), cu o echipă de 917 angajaţi.
Pe locul II se situează acum afacerea în domeniul construcţii a celor de la “Tracon” cu aproape 9,6 milioane lei profit (5,7 milioane lei în 2015), raportat la o cifră de afaceri de 59,5 milioane lei şi 193 de salariaţi.
În acelaşi sector de activitate cu “Agricost”, dar cu specializare în comerţ cu ridicata al maşinilor agricole, echipamentelor şi furniturilor, pe locul III s-a clasat “Serv Class” (afacerea familiei Gruia în parteneriat cu cetăţeanul german Hoffmann Dirk) care a anunţat că în 2016 a derulat afaceri de 90,6 milioane lei (75,15 milioane lei în 2015) din care la final a rezultat un profit net de 9,57 milioane lei (9,42 milioane lei în 2015).
Pe podium urmează apoi orezarii de la „Padova Agricultura” - 9,17 milioane lei profit net (7,9 milioane lei în 2015) secondaţi de „Eldomir Impex” - 8,85 milioane lei (5,6 milioane lei în 2015), “Blue Projects” (activitate în inginerie şi consultanţă tehnică) - 8,4 milioane lei, CUP Dunărea Brăila - puţin peste 7 milioane lei (9,34 milioane lei în 2015), “Comision Trade” (afacerea consilierului judeţean Florin Cîrligea) - 5,78 milioane lei, “Rominsem” - 5,3 milioane lei (3,5 milioane lei în 2015) şi locul X, “Ecologic 3R” - 5,2 milioane lei (2,2 milioane lei în 2015).
“Agroarend”, “Chimagri”, “Agro Periland”, “Agridor”, “First Farms Agro East”, “Ferma Schei”, “Măreţu Prod Com”, “Agro Holding”, “Eastern Crop”, sunt alte câteva exemple de firme din domeniul agricol care au reuşit şi acum să raporteze profituri consistente, de sute de mii de euro. Nu trebuie omis un aspect deosebit de important: în continuare agricultura este un sector intens măcinat de fenomenul evaziune fiscală, controalele periodice ale inspectorilor fiscali şi celor antifraudă reuşind an de an să prindă firme din acest domeniu care încearcă să “fenteze” statul.
În afară de firmele din agricultură, s-au poziţionat în clasamentul local pe locuri meritorii firme precum producătorii de pâine “Labrador Trade” şi “Frontera Trading”, transportatorul naval “Romnav”, dealerul auto “Apan Motors”, fabrica de confecţii “Braiconf”, cei de la “Euro Building”, ori de la “Titan Edilitara”.
Dacă am schimba criteriul principal de ierarhizare de la “Profit net” către “Cifră de afaceri”, clasamentul Top 10 firme ar arăta un pic diferit faţă de cel prezentat anterior: “Agricost”, “Comision Trade”, “TMB Trading”, “Vard Brăila”, Bona Avis”, “Apan Motors”, “Syly Com”, “Ximena Distribuţie”, “Chimagri” şi “Serv Class”.
iată cum ar arăta lucrurile dacă am face ierarhizarea după numărul de salariaţi: “Vard Brăila”, “Agricost”, “CUP Dunărea”, “Braiconf”, “Solo Textil”, “Promex”, “Emmgi Prod”, “Enter 2”, “Bona Avis” şi “Saldnav Engineering”.
“Vard Brăila” a trecut prin momente grele
Dacă în anii trecuţi şantierul naval brăilean se afla printre primele companii cu profituri foarte mari, în 2016 „Vard Brăila” a încheiat pe pierdere. Anul trecut compania a realizat o cifră de afaceri de 170,85 milioane lei (250,6 milioane lei în 2015, 319,2 milioane lei în 2014 şi 368,5 milioane lei în 2013), dar la final a ieşit pe minus 17,12 milioane lei (2015 profit net de 1,12 milioane lei, puţin peste 8 milioane lei în 2014 şi 50,2 milioane lei în 2013). De vină pentru această situaţie este criza petrolului care are reverberaţii directe în comenzile de nave la constructori. Din fericire, după doi -trei ani în care a trecut prin momente dificile în căutarea de comenzi, “Vard” Brăila cunoaşte mult aşteptata revigorare: în septembrie anul trecut, s-a dat startul unei comenzi generoase, cel mai mare contract din ultimii 15 ani, pentru construcţia în 2017 şi 2018 a opt nave de mare capacitate, destinate navigaţiei în ape fluviale şi marine din zona Mării Caspice, mai precis pentru câmpurile petroliere din Kazakhstan. Până acum, două nave din acest lot au fost lansate la apă şi au primit botezul.
Dacă tot am deschis subiectul “firme pe pierdere”, vă propunem să aruncăm o privire şi asupra unui clasament al companiilor care au încheiat
anul 2016 pe minus. Pe primul loc se situează fostul combinat de celuloză şi hârtie, SC “Celhart Donaris” - 5,9 milioane lei(pierdere de 3,5 milioane în 2015), urmată de “Solo Textil” - 2,2 milioane lei (0,5 milioane lei profit în 2015). De asemenea pe lista firmelor care au înregistrat pierderi mai apar firme precum “Sap Hyrom Industry” - 1,8 milioane lei şi “Concivia” - 1,4 milioane lei, iar imediat sub pragul de 1 milion de lei se situează firme precum “Edisol Costruzione”, “Agrom Import Export”, “PSH Proservcons”, “Fortino”, “Quality Shoes Prod” şi “Star P & G”.
Ştefan Fusea: Prea puţine firme locale obţin profit!
Preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila, Ştefan Fusea a reliefat la rândul său evoluţia pozitivă ce răzbate din statisticile celor de la Finanţe, dar a arătat că pentru o dezvoltare a mediului de afaceri local este necesar ca mult mai multe firme brăilene să realizeze profit sănătos. “Atâta vreme cât ne dorim ca toată lumea să trăiască mai bine, întreprinderile private trebuie să aibă rezultate mult mai bune şi în număr mult mai mare. Îngrijorător este faptul că au depus bilanţ doar aproximativ 8.000 de firme, iar dintre acestea circa 30% înregistrează pierderi. Doar 50% realizează profit. Mai în detaliu, se observă că un mare număr de firme realizează profit extrem de mic şi, deci, au o rată a profitului foarte mică. Practic, doar aproape 2.000 dintre companiile locale aflate pe plus au o rată de profit mare. Dar e bine că au obţinut rezultate bune şi asta înseamnă că au plătit şi impozit pe profit, lucru care este îmbucurător. Impactul benefic în comunitate ar fi însă şi mai puternic dacă un număr mult mai mare de societăţi, de ce nu 80% dintre ele, ar obţine profit sănătos. Aşa, este o creştere doar pe anumite domenii de activitate şi dacă îi căutăm vom constata că poate jumătate dintre firmele cu profit sunt din agricultură, singurul domeniu care merge acum în România şi realizează profituri spectaculoase. Restul sunt spre închidere şi mă refer la domenii precum construcţii, comerţul cu amănuntul, unde există rate mici de profit. Din păcate, aceste firme au fost lovite şi mai tare prin creşterea salariului minim pe economie la un nivel pe care nu-l pot suporta şi mă refer la domenii de activitate în care ponderea cheltuielilor cu salariile în total costuri este mare, gen construcţii, confecţii, servicii. În plus avem şi competiţia neloială pe care o face statul prin salariile oferite, unde nu se poate discuta de productivitatea muncii, comparativ cu mediul privat, şi unde cu totul altele sunt cerinţele şi exigenţele. (...) Cea mai mare dorinţă a tinerilor români din ziua de astăzi este să fie salariaţi la stat şi nu-şi mai doresc să încerce propria afacere. Este ţelul lor suprem: să ajungă salariat la stat. Nimeni nu va mai vrea să fie antreprenor să ducă grija salariilor, a plăţii taxelor şi impozitelor”.
