• astăzi, brăilenii sunt aşteptaţi pe Faleza Dunării, la slujba de Bobotează • Înaltpreasfinţitul Părinte Casian va săvârşi slujba Agheazmei Mari şi va sfinţi apele • temerarii înscrişi la concursul de Bobotează vor plonja în apele reci ca gheaţa, ca să prindă Crucea aruncată în fluviu de ierarh • în satele de pe linia Dunării, are loc “botezul cailor” şi întrecerea bidiviilor pe islazul comunal •originea sărbătorii Bobotezei se pierde în negura veacurilor • până ieri după-amiază, patru brăileni se înscriseseră în cursa pentru prinderea crucii
Astăzi prăznuim Boboteaza, una dintre cele mai importante sărbători creştine, aşezate la început de an. Începând cu orele 10.30 - 11.00, brăilenii sunt aşteptaţi pe malul Dunării, pentru a participa la slujba Agheazmei celei Mari şi pentru a afla care este câştigătorul întrecerii de Bobotează. Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lânga sfinţirea apelor, o serie de obiceiuri, printre care spectaculoasa întrecere a temerarilor care plonjează în apele reci ale Dunării pentru a scoate Crucea aruncată de ierarh. Până ieri după-amiază, patru tineri erau înscrişi în cursă. Toţi cei patru au prezentat analize prin care au dovedit că nu au probleme de sănătate. Este posibil ca până la ceremonia propriu-zisă să se mai înscrie şi alţi temerari. Nu în ultimul rând, astăzi se fac rugăciuni pentru a ne feri de secetă, boli sau foamete, iar în satele de pe Baltă are loc “botezul cailor”. Potrivit preoţilor slujitori de la parohia “Naştea Domnului” din Brăila, Agheazma Mare se bea timp de 8 zile, până la Odovania praznicului Botezului Domnului (14 ianuarie 2020). Agheazma are mare putere asupra duhurilor rele, dezleagă vrăji şi tămăduieşte oamenii şi animalele. De aceea, credincioşii stropesc casele şi animalele din gospodărie cu agheazma de la Bobotează. Totodată, înainte de 6 ianuarie, preoţii merg cu Boboteaza şi binecuvântă casele creştinilor.
Boboteaza - ziua în care se sfinţesc apele
Boboteaza sau Botezul Domnului, cunoscută şi sub denumirea de “Arătarea Domnului” sau “Epifania”, şi ziua Sfântului Ioan, de pe 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii Domnului Iisus Hristos. Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi le reaminteşte creştinilor, an de an, cele petrecute în urmă cu mai bine de 2.000 de ani în apa Iordanului, când Iisus Hristos a fost El însuşi botezat de Sfântul Ioan Botezătorul. Boboteaza reprezintă şi înoirea omului creştin.
Ajunul Bobotezei este zi de post negru, aşa cum este Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare de dinaintea Paştilor. De Bobotează, preoţii merg pe la casele credincioşilor şi le aduc binecuvântarea Domnului, prin stropirea cu apă sfinţită şi cântând troparul sărbătorii: “În Iordan botezându-Te, Tu, Doamne...” C. Nu întâmplător, credincioşii consideră că agheazma de la Bobotează - când se face slujba Agheazmei celei Mari - are putere tămăduitoare, pentru că sfinţirea ei are loc chiar în ziua în care s-a botezat Mântuitorul Hristos. De altfel, apa luată la Bobotează nu se strică niciodată.
La Bobotează, se sfinţesc şi se binecuvântă apele şi se fac rugăciuni pentru noul an. În toată ţara, preoţii, în frunte cu ierarhul locului, se duc la apa în care aruncă o cruce. Concomitent, mai mulţi temerari se aruncă în apa rece ca gheaţa, ca să aducă crucea de lemn înapoi, iar cel care va scoate crucea va avea parte de noroc şi de prosperitate tot anul.
La Brăila, an de an, slujba de Bobotează are loc la Catedrala Naşterea Domnului din Bariera Călăraşilor, parohia unde slujeşte părintele Costel Vatră şi unde se află cea mai mare cantină socială din municipiu, cu 200 de săraci hrăniţi în fiecare zi. După Sfânta Liturghie, săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, preoţii şi credincioşii pornesc, în jurul orei 10.00, în procesiune pe Calea Călăraşilor, cu icoana Bobotezei şi cu fanfara militară în faţă, către Faleza Dunării, unde are loc sfinţirea apelor de Bobotează. Aşa se făcea şi în urmă cu 100 de ani. Mii de litri de apă sfinţită este apoi împărţită credincioşilor care asistă la evenimentul religios, în prezenţa oficialităţilor locale, a politicienilor şi a preoţilor. Judecând după previziunile meteo, nu va fi ger adevărat în ziua Bobotezei, aşadar condiţiile vor fi prielnice pentru prezenţa a sute, dacă nu mii de brăileni.
Lipovenii - creştinii Bisericii de Rit Vechi - nu au adoptat calendarul bisericesc îndreptat (gregorian), astfel că sărbătoresc Boboteaza la o diferenţă de 13 zile de noi. Credincioşii români din Basarabia, Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului, Patriarhia Rusă, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârbă şi Sfântul Munte Athos sărbătoresc, de asemenea, Boboteaza după vechiul calendar iulian, adică la o diferenţă de 13 zile.
Botezul cailor, obicei pierdut în negura istoriei
Un alt obicei statornicit mai ales în satele de pe Baltă ale Brăilei - Tichileşti, Chiscani, Gropeni, Tufeşti - este aşa numitul “botez al cailor”, care se desfăşoară în curtea bisericii. Botezul cailor din sat este urmat, de cele mai multe ori, de cursele de cai şi de căruţe. Se aliniază la start cei mai frumoşi bidivii din localitate, împodobiţi ca de sărbătoare şi cu harnaşamente din piele şi metal, de ţi-e mai mare dragul să-i priveşti.
După cum ne-a precizat primarul comunei Tichileşti, Gicu Davidescu, în fiecare an, de Bobotează, imediat după terminarea slujbei religioase, preotul iese din biserică (în comună sunt, de fapt, două parohii) şi botează mulţimea, stropind-o cu agheazmă sfinţită, apoi se îndreaptă către caii aliniaţi în curtea sfântului lăcaş, ca să-i boteze şi pe ei. Obiceiul, vechi de când e lumea, a fost reluat de tichileşteni imediat după ce au scăpat de dictatura comunistă.
An de an, de Bobotează, stăpânii celor mai frumoşi cai de la Tichileşti şi nu numai încalecă şi-şi mână animalele - armăsari care parcă scot “flăcări” pe nări - pe islazul comunei, însoţiţi de sătenii dornici să asiste la o cursă demnă de vechiul hipodrom al Brăilei. De faţă este şi primarul Davidescu, precum şi viceprimarul Nicu Mihai. Primul gospodar al localităţii asistă la concursul organizat ad-hoc - unul pentru cai, altul pentru cai cu căruţe -, iar susţinătorii îşi încurajează frenetic concurenţii preferaţi. Nu se fac pariuri, dar, în anii trecuţi, câştigătorii erau răsplătiţi cu premii, oferite cu generozitate de un mare agricultor din localitate, fratele actualului primar. Primăria comunei nu a alocat niciodată bani pentru concursul de Bobotează, pentru că banii au mers, de fiecare dată, în proiectele aflate în derulare. Sătenii au acum apă potabilă şi gaze pe toate străzile din localitate, căminul, dispensarul şi şcoala au fost reabilitate cu bani frumoşi, iar comuna străluceşte de curăţenie. Nu e nicio exagerare: o casă la Tichileşti costă mai mult decât un apartament din Brăila!
Boboteaza în urmă cu 100 de ani
Potrivit documentelor de arhivă, brăilenii sărbătoreau Botezul Domnului de sute de ani, încă de pe vremea stăpânirii turceşti, când aici fusese statornicită vechea Mitropolie a Proilaviei. Prin amabilitatea consilierului arhivist Ştefania Botez, am putut cerceta o parte dintre documentele care amintesc despre Boboteaza brăilenilor, sărbătorită încă de pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (în perioada 1863-1945), înainte de instaurarea regimului comunist.
Prefectul judeţului informa, de fiecare dată, feţele bisericeşti şi autorităţile în legătură cu sărbătoarea Bobotezei şi tot el întocmea programul zilei de 6 ianuarie. La rândul său, protoiereul trimitea circulare tuturor preoţilor parohi din Brăila, începând cu parohiile de prim rang, invitându-i să participe la la Sfânta Liturghie, la Sfinţirea Apei şi la procesiunea de Bobotează.
Iată, spre exemplu, “Programul serbărei zilei de 6 ianuarie 1915 (Botezul Domnului”) întocmit de prefectul N.N. Ionescu şi transmis autorităţilor bisericeşti şi tuturor instituţiilor statului, inclusiv Primăriei Brăila. La ora 9.00, s-a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala oraşului (biserica Sf. Nicolae) cu participarea autorităţilor şi a deminitarilor din oraş, iar la ora 10.30 “întregul cler, autorităţile civile şi militare, împreună cu invitaţii” au mers în procesiune la malul Dunării, unde era amenjată estrada destinată Sfinţirii Apelor. Dar nu oricum. În faţă, erau poliţiştii care “deschideau calea”, urmaţi de cei care duceau “Sfânta Cruce, felinarele şi prapurile”. Urmau corul catedralei, protoiereul şi preoţii oraşului, autorităţile civile şi militare, armata încartituită în oraş şi credincioşii.
În programul sărbătorii se specifică, de asemenea, cu lux de amănunte, aşezarea tuturor participanţilor în momentul solemn al Sfinţirii Apelor. Şi - lucru deosebit de important - în momentul aruncării Sfintei Cruci în apă, se intona Imnul Regal, adică Imnul Ţării. Toţi cei de faţă gustau din Agheazma Mare, iar protoiereul judeţului stropea Drapelul Ţării cu apă sfinţită, apoi trupele şi credincioşii. Participanţii la eveniment se întorceau la catedrala Sfântul Nicolae, în perfectă rânduială.
Mai trebuie spus că, potrivit credinţelor populare, de Bobotează nu se spală rufe şi nu se dă cu împrumut. De asemenea, în această zi sunt interzise certurile. Se mai spune că, în noaptea de Bobotează, fetele nemăritate îşi visează alesul, dacă-şi pun busuioc sub pernă. În vechime, cel care prindea Crucea Bobotezei şi o aducea la mal, primea daruri de la însuşi Domnitorul Ţării şi era ţinut la mare cinste.
