În ultimii ani, românii au început să deosebească vinurile de calitate, merg la degustări, iar preţul mic nu mai este primul reper atunci când vor să cumpere o sticlă de vin. Şi totuşi, băuturile care imită vinul fac concurenţă neloială producătorilor români. Un litru de aşa-zis vin se vinde în unele magazine cu puţin peste 4 lei.
„Acel preţ e straniu, având în vedere costurile sticlei, capişonului şi ale vinului din interior, plus costurile reţelei comerciale", spune Gabriel Roceanu, directorul unui producător de vinuri. „Înseamnă că vinul este mai puţin lucrat, nu sunt soiuri, sunt cupaje", afirmă Ionel Dan, directorul de vânzări al unui producător de vinuri, potrivit Digi24.
Aspectul
Primul lucru care dă de bănuit este aspectul. Un somelier ne explică cum putem deosebi vinul de calitate de cel îndoielnic. Pentru exemplificare, foloseşte soiul tradiţional fetească neagră.
„Se analizează vinul vizual, culoarea trebuie să fie limpede, transparent. Simţim o aromă de fructe de pădure, zmeură", spune Dan Anghel, somelier.
Un gust metalic poate însemna că solul în care creşte via este plin de minerale, dar de cele mai multe ori arată că vinul are o cantitatea prea mare de sulfiţi.
„Dacă nu avem aromă, trebuie să înlocuim sticla de vin. Dacă are sedimente înseamnă că e un vin casat, trebuie îl inlocuim", spune Dan Anghel, somelier.
Preţul
Preţul foarte mic nu mai este un reper pentru consumatorii care au învăţat să deguste vinul. „Să recunoaştem, un vin suspect de ieftin nu cred că are cum să fie făcut din struguri. Ce înseamnă suspect de ieftin? Sub 10 lei, 15 lei", spune un bărbat. „Din 10 lei cât costă această sticlă, 5 lei reprezintă doar vinul. Dopul costă 1 leu, sticla 2 lei, restul sunt taxe de marketing", potrivit Digi24.
Reprezentanţii ANPC sfătuiesc consumatorii să cumpere doar din magazine unde se dă bon fiscal. „Să nu cumpere din locuri neautorizate, de la marginea drumului, din pieţe neautorizate, din afara pieţelor, din portbagajele maşinilor", spune Paul Anghel, directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Producţia de vin autohton s-a majorat cu 9% în 2015 şi a ajuns la 4 milioane hectolitri. România e pe locul 13 în topul celor mai mari producători mondiali de vin.
Vinurile româneşti, puţin cunoscute la export
Pe de altă parte, imaginea României înainte de 90, când ţara noastră era un exportator de vin de masă iefitin şi de slabă calitate, le-a pus piedici la export producătorilor români. Deşi suntem în topul suprafeţelor cultivate cu viţă de vie la nivel european, România nu poate concura cu vinurile ieftine produse în Noua Zeelandă şi Australia. Exporturile sunt astfel de 4 ori mai mici comparativ cu importurile.
Vânzările de vin la export nu sunt încă pe măsura investiţiilor făcute de producători în plantarea unor soiuri nobile. „Primul lucru cu care te confrunţi pe piaţa externă este preţul, preţul ţi-l dă brandul de ţară, România nu era recunoscută ca un bun producător de vin, preţul oricât de bun ar fi vinul este încă destul de jos", spune Gabriel Roceanu, producător de vinuri.
Străinii au început să vadă uşor diferenţa - producătorii români au creat acum un vin competitiv. Francesca Poggio produce vin care ajunge la export în ţări precum SUA, China sau Marea Britanie. A fost prima dată în România acum 30 de ani şi a gustat vinul făcut la noi. Diferenţele sunt remarcabile, spune ea.
„Poate că era un vin bun, dar nu unul sofisticat. Acum aveţi în România mai multe tipuri de vin, cu o imagine mai bună faţă de acum 30 de ani, o varietate mai mare şi o istorie în domeniu", afirmă Francesca Poggio, producător de vinuri.
Deşi România este pe locul cinci în Europa în funcţie de suprafaţa cultivată cu viţă de vie, podgoriile trebuie să mai lucreze la eficienţă - sunt abia pe locul 6 în Europa în funcţie de producţie. Un litru de vin se vinde la export cu 2 euro, faţă de 1,5 euro, cât costă vinul produs în Noua Zeelandă, dar sub preţul celui exportat de ţări cu tradiţie precum Italia sau Franţa.
Concurenţă acerbă
„Este o competiţie foarte mare, atât din partea cramelor europene, fostele ţări iugoslave produc vin bun şi ieftin, ţările vecine cu noi Ungaria, Bulgaria, produc vinuri multe şi bune, dar în ultimii 20 de ani, a intervenit pe piaţă şi emisfera sudică, Australia, Noua Zeelandă, care prin anumite proiecte naţionale au reuşit să investească enorm în vie şi vin", adaugă Gabriel Roceanu, producător de vinuri
„Producătorii nu sunt pregătiţi pentru export, Italia cere vin din România. România nu este pregatită pentru cantitate", spune Carmelo Sgandurra, expert vinuri.
Românii au exportat în perioada ianuarie - octombrie 2015 doar 11 mii de tone de vin în ţări precum Germania, Marea Britanie sau China. Importurile sunt însă de 4 ori mai mari, însă valoarea lor este de 32 milioane de milioane de euro, dublă faţă de cea a exporturilor. Statisticile arată că un român consumă în medie 27 de litri de vin pe an. Cantitatea este cu trei litri în plus faţă de acum cinci ani, dar consumul ar putea fi mai mare pentru că statisticile nu includ vinul produs în gospodării.
