Maniera în care preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, reuşeşte să manevreze banii publici, a fost demascată în cadrul unei emisiuni a postului de televiziune ProTv. În cadrul campaniei "România, să fii sănătoasă!", reporterii ProTv au devoalat, la sfârşitul săptămânii trecute, sistemul prin care banii destinaţi sănătăţii brăilene ajung în conturile firmelor controlate de preşedintele CJ Stancu.
Romania, sa fii sanatoasa! Cum se scurg banii spitalelor descentralizate
"«Dacă tot trebuie daţi bani, mai bine îi luăm noi»! Acesta este principiul după care se ghidează unii edili de la noi atunci când vine vorba de achiziţii în spitale. La Brăila, acestea au devenit paradisul investiţiilor prin firma şefului de judeţ. Campania «România, să fii sănătoasă!» vă prezintă un alt tertip prin care, din sistemul sanitar, se scurg fonduri în defavoarea bolnavilor: exemplul reprezentanţilor de judeţ, care, odată cu descentralizarea, au primit în subordine instituţii de unde scot acum sume fabuloase prin contracte cu firme la care tot ei sunt acţionari majoritari", se arată în deschiderea materialului prezentat vineri şi sâmbătă, în cadrul "Ştirilor ProTv".
Spitalele brăilene - "un paradis al investiţiilor făcute prin firma preşedintelui CJ"
Jurnaliştii vorbesc la modul cât se poate de clar despre situaţia de la Brăila şi spun despre spitalele brăilene că au devenit "un paradis al investiţiilor făcute prin firma preşedintelui CJ", Gheorghe Bunea Stancu: "După ce a preluat mai multe unităţi sanitare astă-vară, prin descentralizare, a şi contractat lucrări de modernizare pe miliarde de lei, care ajung astfel de la bugetul local în buzunarul său.
Preşedintele s-a asigurat că face totul legal, implicându-se prin mai multe companii la care este acţionar majoritar. Apoi a ajuns indirect în situaţia să semneze contracte cu propria persoană".
Reporterii ProTv nu au uitat să menţioneze nici scandalul iscat în septembrie, când o parte din angajaţii de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila au protestat faţă de decizia de a li se micşora salariile şi a li se tăia sporurile, toate suprapuse cu anunţurile făcute în repetate rânduri de şeful CJ cu privire la disponibilizări.
"Medici şi asistente, frustraţi şi indiferenţi. Acesta este tabloul pe care îl găseşti în majoritatea spitalelor din România. Însă la Brăila e o situaţie specială. Aici, angajaţii s-au revoltat în septembrie pentru că autorităţile locale le-au redus salariile cu 25 de procente. Reclamau atunci că problemele au început odată cu descentralizarea, când spitalul a trecut în subordinea Consiliului Judeţean. Mai mult, îl acuzau pe şeful Consiliului că de cum l-a preluat, a şi încheiat contracte păguboase".
"Ia fă, mă, du-te-n p***a mă-tii, de 2 miliarde, că nu îmi faci mie, faci la nenorociţii ăia"
Unul dintre contractele păguboase la care fac referire jurnaliştii are în vedere asfaltarea aleilor din curtea spitalului, executată de mântuială, dar pe nişte sume frumuşele, asta în vreme ce rampele de acces pentru cărucioare au fost uitate: "Asfaltarea aleilor, distruse deja, a costat peste un miliard de lei vechi. Lucrarea e făcută de mântuială, iar medicii se întreabă de ce n-au fost făcute rampele pentru cărucioare, pe care e imposibil să duci un bolnav. Preşedintele Consiliului Judeţean, Bunea Stancu, susţine că investiţia în asfaltare e un plus pentru spital, pentru că spiritul lui întreprinzător i-a convins pe constructori să asfalteze mai multe decât prevedea contractul", explică reporterii.
La rândul său, Stancu se laudă în faţa jurnalistului cu care vorbeşte: "Am scos la licitaţie pe 1,2 miliarde şi i-am zis lu' ăla, ia fă, mă, du-te-n p***a mă-tii, de 2 miliarde, că nu îmi faci mie, faci la nenorociţii ăia care merg prin noroaie... şi aţi văzut ce frumos a făcut...".
Câştigătorul licitaţiei de la Maternitate este... "Concivia"!!!
În materialul televizat se face şi precizarea că "firma care făcea lucrarea, chiar în perioada revoltei de la spital, are birourile într-o clădire din centrul oraşului (Tancrad - n.n). Suprinzător, în acelaşi imobil îşi are sediul o companie în care este acţionar indirect, prin intermediul altei societăţi din Brăila, însuşi preşedintele Consiliului Judeţean. Firma a fost singura înscrisă în cursă şi, desigur, a preluat contractul".
Realizatorii explică şi faptul că despre toate aceste lucrări care se derulează la Spitalul Judeţean, democrat - liberalii brăileni au sesizat deja Agenţia de Achiziţii Publice.
Totodată, în cadrul aceleiaşi emisiuni, reporterii ProTv au făcut public faptul că Gheorghe Bunea Stancu a fost acuzat că a câştigat licitaţia şi la Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie, prin intermediul aceleiaşi firme la care deţine indirect acţiuni - "Concivia" - banii fiind obţinuţi din fonduri europene. "Un program regional de 2 milioane de lei, adică aproape 500.000 de euro, din care prima tranşă - un sfert - adică 5 miliarde lei vechi, adjudecate de firma în care Stancu este acţionar. Societatea şi-a asumat că termină modernizarea în trei luni. A fost unul dintre criteriile prin care a câştigat licitaţia. Odată semnat contractul, s-a ales praful de termenele şi obligaţiile firmei.
Firma a câştigat pentru că a promis că termină lucrarea în trei luni, deşi avea preţuri mai mari decât cel puţin una dintre firmele participante, cu aproape 10%. Or, câtă vreme termenul n-a fost respectat şi nici contractul reziliat, spitalul cheltuieşte mai mult cu 10%, bani care s-ar fi folosit pentru a îmbunătăţi alte servicii ale spitalului".
"Mă doare în p**ă, poa' să zică ce vrea ei"
"Ar fi o chestie, dacă vrei să discutăm, de moralitate, dar ce pot să îi spun unui manager pe care îl plătesc după aport... să nu vină la licitaţie?", este replica lui Stancu, întrebat fiind la un moment dat de reporter, dacă e corect ce se întâmplă cu contractele de reabilitări de la spitale. Cu alte cuvinte, Stancu recunoaşte că el şi nu altcineva îl plăteşte pe managerul de la "Concivia" în funcţie de profit, deci nu-i poate interzice să participe la licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean, al cărui şef este tot el. Tocmai despre moralitatea invocată cu atâta nonşalanţă de Stancu vorbesc şi jurnaliştii, care precizează că, "din punct de vedere legal, preşedintelui de Consiliu nu i se poate întâmpla nimic. Are 51%, adică e acţionar majoritar în firma «Bursagrirom», iar această firmă deţine 70% din firma de construcţii «Concivia», câştigătoarea licitaţiei de la Spitalul de Ginecologie, şi, mai nou, de la cel de Pneumologie, ambele trecute în subordinea Consiliului Judeţean".
În ceea ce priveşte concluzia Corpului de Control al Agenţiei pentru Achiziţii, reprezentanţii ANRMAP au fost, conform reporterilor ProTv, destul de categorici: "Ei spun că dacă Bunea Stancu nu şi-ar vedea interesul privat, i-ar lăsa pe managerii spitalului să organizeze licitaţiile şi să-şi prioritizeze investiţiile care se fac în spital. Asta ar însemna ca el să lase din mână «găina cu ouă de aur», mai ales că spitalul urmează să facă investiţii serioase în şantiere şi aparatură. Aşa că la spital investiţiile merg cu dedicaţie, legal, cu acoperire, în timp ce bolnavii nu înţeleg de ce nu primesc îngrijire decentă", se precizează în material.
Ca o tristă concluzie, iată şi vorbele de duh spuse reporterului ProTv de către şeful CJ Brăila, care valorează mai mult decât orice alte comentarii: "Mă doare în p**ă, poa' să zică ce vrea ei, eu ştiu foarte bine ce să fac... Ştii care e crezu' meu? Că ştiu foarte bine ce fac şi dorm foarte liniştit".
Firmele lui Stancu - neatinse de criză
Reamintim că, aşa cum am arătat recent într-un material publicat în cotidianul "Obiectiv", firmelor lui Gheorghe Bunea Stancu - "Concivia", "Hercules" şi "Istru" - le-a mers foarte bine de când omul de afaceri a urcat la conducerea Consiliului Judeţean Brăila. Cele mai mari profituri au fost realizate de "Concivia", care între anii 2004 - 2009 s-a înregistrat cu 9,1 milioane. O parte din aceşti bani rezultă, însă, şi din contracte pe bani publici după licitaţii organizate chiar de către Consiliul Judeţean ori de primăriile din judeţ. Dar şi societăţii "Hercules" i-a mers bine, realizând profituri în aceşti 6 ani de 8,6 milioane lei. Dacă profitul realizat de firmele unde Stancu deţine direct sau indirect participaţiuni ar fi fost repartizat spre plata dividendelor, şefului CJ Brăila i-ar fi intrat în buzunar peste 8,7 milioane de lei.
Aşa cum am semnalat în paginile cotidianului nostru, de remarcat e faptul că, în ceea ce priveşte contractele de lucrări pe bani publici, "Concivia" a împărţit "caşcavalul" şi cu grupul de firme "Tancrad" din Galaţi. Pe scurt, potrivit site-ului www.licitatiapublica.ro numai în a doua jumătate a anului trecut "Concivia" a fost desemnată câştigătoare pentru 14 licitaţii, cu o valoare totală de circa 23 milioane lei (circa 5,5 milioane euro), cele mai multe organizate de CJ Brăila ori de Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţ. Mult mai bine se poziţiona grupul "Tancrad" din Galaţi, care apărea adjudecatar pentru 20 de contracte organizate fie de CJ Brăila fie de municipalitate. În total, valoarea contractelor se ridică la aproape 45 milioane lei (10,7 milioane euro), aşadar mult peste reuşita celor de la "Concivia". Iar dacă tot am amintit de "Tancrad", este bine să punctăm şi faptul că firma face parte din consorţiul desemnat câştigător al licitaţiei publice vizând modernizarea Bulevardului Dorobanţilor, cu un buget de aproximativ 30 milioane de euro.
Contractul de pază de la Spitalul Judeţean - "doar pentru cunoscători"
Felul în care sunt atribuite contractele de reabilitare sau construcţie din spitalele brăilene nu reprezintă singura neregulă din sistem. Sub acelaşi semn al întrebării stă, de exemplu, şi contractul privind asigurarea pazei la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila. Aşa cum am arătat recent într-o anchetă realizată de reporterii "Obiectiv", "DIOP Security" - firma afaceristului Tudorel Arbunea - asigură paza Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila în baza unor contracte pentru care nu s-a organizat nicio licitaţie publică. Primul dintre ele a fost prelungit, timp de cinci ani, cu ajutorul a 27 de acte adiţionale, iar cel care este acum în vigoare a fost atribuit prin încredinţare directă, în vara acestui an, pe vremea fostului manager al spitalului, Ştefan Mihăilescu. Precizăm că Ştefan Mihăilescu a fost o lungă perioadă de timp membru al PNL Brăila, însă, în cursul acestui an a schimbat barca, părăsind PNL-ul şi ocupându-se de înfiinţarea UNPR la Brăila.
În ceea ce îl priveşte pe Arbunea, coincidenţă sau nu, şi acesta a intrat recent în UNPR, fiind ales chiar într-o funcţie de conducere. Din contractul cu spitalul, rămas moştenire de la Mihăilescu, Arbunea câştigă aproximativ 500 milioane de lei vechi în fiecare lună. Asta în vreme ce spitalul s-a confruntat de curând cu probleme în a-şi plăti angajaţii. De altfel, amintim că în timpul protestelor de la Spitalul Judeţean lucrurile au degenerat odată cu sosirea la faţa locului a patronului firmei de pază "DIOP Security", Tudorel Arbunea, care a intrat în sediul spitalului, iar când acesta a ieşit în faţa mulţimii agitate, s-a creat o busculadă şi câţiva protestatari au reuşit să treacă de cordonul de pază. Ei au fost urmaţi de alţi colegi, care s-au îmbrâncit şi au spart geamurile, în încercarea de a ajunge la biroul managerului. Asaltul asistenţilor a fost respins cu jeturi de gaze lacrimogene de către angajaţii firmei de pază. Deşi susţine că oamenii săi au acţionat legal, patronul "DIOP" este cercetat penal de către poliţişti.
