Deşi Primăria cheltuie bani cu nemiluita pentru gestionarea situaţiei câinilor fără stăpân, patrupedele continuă să facă legea pe domeniul public, adică pe străzi, printre blocuri, prin pieţe sau în alte locuri. Este o situaţie paradoxală ce se explică prin faptul că animalele sunt capturate, ţinute în adăpost o săptămână - timp în care sunt deparazitate, vaccinate şi sterilizate - apoi li se dă drumul înapoi, în zonele unde au fost prinse. Sistemul le convine de minune brăilenilor iubitori de câini, însă îi irită pe cei care vor să poată merge pe stradă fără a înfrunta pericolul de a fi muşcaţi sau care vor să se poată odihni noaptea fără a suporta un interminabil cor de lătrături. "Deocamdată, altă modalitate de a rezolva problema câinilor nu există. Asta ne permite legislaţia actuală, asta facem! Legea spune clar că îi putem captura şi ţine în adăpost doar şapte zile. Ce e de făcut mai departe nu se specifică. Se specifică, însă, în mod expres, în Legea 9 din 2008, faptul că nu pot fi euthanasiaţi, decât dacă sunt bolnavi sau foarte agresivi. În acest context, Consiliul Local Municipal a stabilit, la sfârşitul anului trecut, că singura soluţie legală este, în prezent, capturarea, sterilizarea şi returnarea în teritoriu. Când se va schimba legislaţia, se vor lua în calcul şi alte variante, dar până atunci nu putem proceda altfel", ne-a declarat viceprimarul Doiniţa Ciocan, care coordonează activitatea de gestionare a maidanezilor de pe raza municipiului Brăila. Aceasta spune că, la ora actuală, Brăila se numără printre puţinele oraşe din România unde problema câinilor este gestionată cât mai uman cu putinţă, în concordanţă cu prevederile legislative actuale.
Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de viceprimarul Ciocan, de la începutul anului în curs au fost capturate, până la sfârşitul lunii iulie, 2.966 de exemplare. Dintre acestea, au fost sterilizate şi returnate în teritoriu 1.800 de capete, iar 116 încă se mai află în adăpostul de la Lacu Sărat. Ceilalţi, adică 1.050 de câini, au murit în adăpost. Viceprimarul Doiniţa Ciocan a ţinut să precizeze că aceştia şi-au găsit sfârşitul din cauze naturale, adică de bătrâneţe sau din cauza unor boli incurabile. "Euthanasieri nu s-au făcut decât foarte puţine. Doar 9 câini au fost euthanasiaţi, fiindcă erau foarte bolnavi", ne-a informat viceprimarul. Totuşi, această cifră de peste o mie de câini care ar fi murit de bătrâneţe este cel puţin bizară.
Tot Doiniţa Ciocan ne-a dezvăluit şi sumele cheltuite de municipalitate pentru câinii comunitari. Astfel, în medie, s-au alocat de la bugetul local 80.000 lei pe lună, adică 800 milioane de lei vechi. În total, în primele şapte luni ale anului, s-au alocat 5,6 miliarde de lei vechi.
Capturat după o lună, la intervenţia viceprimarului
La ora actuală, maidanezii nu se capturează decât în baza unor solicitări scrise făcute de cetăţeni la sediul Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL). Astfel, dacă cineva reclamă faptul că într-o anumită zonă există câini agresivi, bolnavi sau gălăgioşi, echipele de prinzători ale celor două firme cu care Primăria are contract pentru capturarea câinilor se deplasează la faţa locului şi rezolvă problema. Asta în teorie! În practică, lucrurile nu stau deloc aşa. Un reporter al cotidianului nostru s-a convins personal că perioada de intervenţie se poate prelungi nepermis de mult. La sfârşitul lunii iunie, colegul nostru a făcut o cerere de ridicare a unui câine extrem de gălăgios, care lătra toată noaptea, deranjând locatarii unui întreg cvartal de blocuri. La SUPAGL i s-a spus că într-o săptămână, maxim două, reprezentanţii firmei "Cinergy", care acţionează în zonă, vor prinde câinele şi îl vor duce la adăpostul de la Lacu Sărat. "După sterilizare, va fi adus înapoi. Poate aveţi noroc să i se schimbe comportamentul în urma operaţiei", a explicat conducerea SUPAGL. Problema e, însă, că posibilitatea ca animalul să-şi schimbe atitudinea şi să nu mai latre noaptea nu a putut fi testată nici după o săptămână, nici după două, nici măcar după trei săptămâni de la formularea cererii, din simplul motiv că nicio echipă de prinzători nu şi-a făcut datoria. Câinele a continuat să latre nestingherit, antrenând şi alte animale în agitaţia lui nocturnă permanentă. Abia după ce reporterul i s-a adresat viceprimarului Doiniţa Ciocan, firma "Cinergy" şi-a făcut apariţia într-o dimineaţă şi a reuşit să captureze "bestia" - în fapt, un exemplar canin de talie mică, deloc fioros, dar cu o enormă putere de a emite decibeli.
"Din evidenţele SUPAGL reiese că o echipă a firmei «Cinergy» a acţionat, pe 15 iulie, în zona menţionată în cerere, capturând 16 exemplare. Câinele în cauză ori nu a putut fi prins atunci, ori a fost protejat de cineva din zonă", ne-a explicat viceprimarul Doiniţa Ciocan.
Cine îşi împarte "caşcavalul"
Reamintim că din toamna anului trecut, Primăria Brăila a schimbat modalitatea de gestionare a situaţiei câinilor fără stăpân, după ce a expirat contractul încheiat în 2006 cu Asociaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului "Horez". Această asociaţie prindea câinii, îi transporta la adăpostul pe care familia patronului Vasile Horez îl deţine lângă satul Lacu Sărat şi îi ţinea în padocuri pe termen nelimitat, îngrijindu-se de hrănirea lor şi de tratamentele veterinare necesare. Pentru toate aceste servicii, APAM "Horez" încasa anual de la Primărie, în jur de 800.000 lei (opt miliarde de lei vechi n.n.). Din septembrie 2010, Primăria a decis să preia gestionarea adăpostului şi îngrijirea câinilor. Astfel, padocurile şi anexele acestora au fost închiriate de Serviciul de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală, de la Vasile Horez. De asemenea, a mai fost închiriat, de la omul de afaceri Nicu Niţă, un grajd al fostului CAP Unirea, în vederea înfiinţării a încă unui adăpost. Activitatea de capturare a câinilor a fost scoasă la licitaţie, fiind câştigată de două firme: "Cinergy" SRL, înfiinţată de fostul poliţist Vasile Cioroiu, şi "Activităţi Sanitar Veterinare Horez" SRL, înfiinţată de Vasile Horez. Aceste două societăţi comerciale încasează, pentru fiecare câine prins pe domeniul public, suma de 65 lei, în timp ce hrănirea, vaccinarea şi sterilizarea patrupedelor intră în sarcina SUPAGL. Regulamentul actual, ce prevede prinderea, sterilizarea şi eliberarea câinilor, a fost votat în Consiliul Local Municipal la sfârşitul anului trecut, astfel că punerea sa în practică a început din ianuarie a.c.
Primăria intenţionează să iniţieze şi o colaborare cu Fundaţia "Vier Pfoten", care ar urma să sterilizeze pe gratis câinii maidanezi capturaţi pe raza municipiului. Astfel, bugetul local ar fi scutit de costul sterilizărilor, care în prezent se fac în adăpostul de la Lacu Sărat, pe cheltuiala SUPAGL. Nu se ştie, însă, când anume vor veni cei de la "Vier Pfoten" în Brăila. Ei au mai fost solicitaţi de Primărie în anii trecuţi, însă au refuzat să colaboreze cu autorităţile brăilene atât timp cât era în vigoare contractul cu asociaţia lui Vasile Horez, pe care îl acuzau că masacrează câini şi că încasează ilegal bani de la bugetul local.
Există, însă, şi asociaţii ale iubitorilor de animale care deja s-au implicat în programe de sterilizare a câinilor. ONG-ul "Vreau să fiu liber", condus de brăileanul Cosmin Cândea, a adus la Brăila o echipă de veterinari voluntari de la Bucureşti, care a sterilizat câteva sute de câini. De asemenea, brăileanca Roxana S. a reuşit să aducă la Brăila o echipă de voluntari italieni care au sterilizat, pe parcursul unei singure zile, la începutul lunii iunie, 52 de animale, dintre care 35 de câini şi 17 pisici.
