Adoptarea euro de la 1 ianuarie 2019 pare o ţintă nerealistă din punct de vedere strict economic, fiind un obiectiv foarte ambiţios, cu raţiuni politice şi strategice în spate, mai degrabă decât cu raţiuni economice, apreciază preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
"România şi-a fixat un obiectiv foarte ambiţios pentru adoptara euro, 2019. Sunt raţiuni politice, strategice în spate, mai degrabă decât raţiuni economice. Dacă privim lucrurile din punct de vedere strict economic, deşi nu este posibil, 2019 pare o ţintă nerealistă", a afirmat joi Dumitru la un summit bancar.
El apreciază că România are nevoie de "un road-map" care să conducă la realizarea obiectivului şi să permită accelerarea reformelor structurale care să genereze o creştere economică foarte rapidă.
"Pentru a ajunge de la 47% la un nivel de 60% PIB per capita, nivelul la care cele mai sărace ţări au intrat în zona euro, precum Estonia sau Letonia, deşi sunt mult mai mici şi nu pot fi comparate cu România, ei bine România ar trebui să aibă o convergenţă foarte rapidă cu creştere economică de cel puţin 4-5% pe an. Suntem departe în momentul de faţă", a spus Dumitru.
Creşterea economică este prea mică
Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că, deşi perspectivele de creştere economică se îmbunătăţesc, nivelul de 3,5% estimat pentru acest an sau chiar mai ridicat, dacă anul agricol este foarte bun, este insuficient pentru a adera la zona euro.
"La cum arată acum lucrurile, ne putem aştepta la un an agricol peste medie. Dacă excludem agricultura, creşterea economică de anul acesta este mult mai mare decât cea de anul trecut. Dar chiar şi creştere de 3,5% este insuficient pentru a ne atinge obiectivul 2019 pentru adoptarea euro, pentru a atinge acest obiectiv avem nevoie de o creştere economică mult mai mare", a punctat Dumitru.
Cheia pentru ca România să ajungă la un avans economic semnificativ mai mare fără a se crea dezechilibre constă în reforme structurale, capitol unde se înregistrează progrese, dar nu la nivelul dorit, de aceea este necesar "road-map-ul" în materie de reforme structurale.
În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE, Dumitru atrage atenţia în ultimele luni se observă o stagnare a ratei de absorbţie, ceea ce indică semnale de alarmă.
"Nu mai avem proiecte cu care să venim şi pe care să le trimitem spre decontare la Bruxelles, mai ales în zona de transporturi. Ca să accelerăm creşterea economică, absorbţia fondurilor UE este o precondiţie obligatorie", a conchis Dumitru.
