• ieri, tramvaiele au circulat pentru prima dată pe Bulevardul Dorobanţilor după o pauză de cinci ani • municipalitatea a semnat, în sfârşit, recepţia finală a proiectului • vestea bună este că în afară de corecţia de 25% (aproximativ 5 milioane de euro) aplicată în urma episodului “Fudulaiche”, din totalul de 29,6 milioane euro, Primăria Brăila nu trebuie să mai restituie niciun ban la Uniunea Europeană pentru că s-a încadrat în ultimul termen stabilit - 31 decembrie 2018 • vestea proastă este că municipalitatea a pierdut procesul cu firmele care au efectuat construcţia şi trebuie să le plătească peste 2 milioane lei pentru lucrări efectuate la vremea respectivă, dar care nu au fost decontate la timp • primarul Marian Dragomir a susţinut, ieri, o conferinţă de presă în care a dat asigurări că potrivit constructorului, nu există probleme privind consolidarea canalului colector • acesta a afirmat totuşi că folia PEID, care protejează strict împotriva infiltraţiilor de apă, nu a fost aplicată pe întreaga dimensiune a canalului
Reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Dorobanţilor, unul dintre cele mai mari proiecte investiţionale derulate cu fonduri europene din judeţul Brăila, a fost recepţionat, în sfârşit, de Primărie. În consecinţă, ieri, tramvaiele au început să circule pe acest tronson, pentru prima oară după mai mulţi ani de zile în care nu s-a mai permis acest lucru. Primarul Marian Dragomir, alături de viceprimarii Doiniţa Ciocan, Alexandru Jantea, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Est Luminiţa Mihailov, directorul Direcţiei de Strategii a Primăriei Iuliana Neagu şi Marin Dragoş, managerul de proiect au susţinut o conferinţă de presă ca urmare a recepţiei finale a lucrărilor. Investiţia de 100 milioane lei, fără TVA, finanţată 80% din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Regional a început în vara lui 2009, când reprezentanţii Ministerului Dezvoltării şi ai Primăriei Brăila au semnat contractul de finanţare. Valoarea totală a proiectului este de 29,6 milioane euro (la cursul de atunci), din care 24,8 milioane euro reprezintă valoarea eligibilă a proiectului. Din totalul eligibil, 19,9 milioane euro au venit de la comunitatea europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională.
Ei bine, după o serie de prelungiri ale termenului final de preluare a lucrării, procese cu constructorii, bâjbâieli şi prostii la capitolul administraţiei publice locale precum episodul “incendiului” din Primărie de pe vremea când Mircea Fudulaiche era secretarul municipiului, Primăria a bifat în sfârşit încheierea acestui proiect investiţional, fără să mai aibă de restituit vreo sumă către Uniunea Europeană, în afară de o corecţie de 25% (aproximativ 5 milioane euro). Vestea mai puţin bună este că Municipalitatea a pierdut procesul cu “Max Boegl”, reprezentantul firmelor constructoare, astfel că are să le restituie peste 2 milioane lei pentru lucrări care ar fi fost efectuate la vremea respectivă, însă nu au fost plătite, la pachet cu penalităţi şi cheltuieli de judecată.
În ceea ce priveşte siguranţa lucrării, având în vedere că au existat o serie de discuţii pe tema canalului colector, edilul-şef a precizat că de la nivelul constructorilor s-au dat garanţii că nu vor fi probleme. Dragomir a precizat că toate cintrele care asigură susţinerea canalului au fost consolidate, însă a recunoscut că folia PEID, care are rolul de a oferi protecţie împotriva infiltraţiilor de apă, nu a fost aplicată pe întreaga dimensiune a acestuia. Mai mult, trebuie precizat că în urma pierderii procesului cu constructorii, s-a stabilit că garanţia lucrării de 10 ani a intrat în vigoare din 2015 şi nu de anul acesta, când s-a semnat recepţia proiectului, aşa cum spera municipalitatea.
Bulevardul Dorobanţilor - Un proiect dificil
Deşi a început în 2009 şi trebuia să fie gata în 2013, proiectul investiţional de modernizare a Bulevardului Dorobanţilor, a suferit pe parcurs o serie de întârzieri şi termenul de recepţie a lucrării a fost defazat de câteva ori, astfel că a ajuns să fie încheiat abia luna aceasta, la câteva zile distanţă de ultimul termen primit de la Uniunea Europeană: 31 decembrie 2018.
“Vreau să vă prezentăm cum a fost Bulevardul Dorobanţilor odată şi ce fel este astăzi. Contractul a fost încheiat în anul 2009, lucrările au început în anul 2011. Astăzi anunţăm finalizarea contractului de finanţare şi reluarea circulaţiei pe Bulevardul Dorobanţilor pentru tramvaie pe o perioadă nedeterminată. În paralel, vă informăm şi asupra faptului că Primăria Municipiului Brăila doreşte ca în Municipiu să avem tramvaie noi şi în acest sens am depus un proiect cu finanţare europeană pentru achiziţia unui număr de 10 tramvaie noi şi urmează să mai depunem alte proiecte prin care vom achiziţiona încă 2 tramvaie noi. Cu cele 12 tramvaie pe care le vom avea, anul următor, poate, în Municipiul Brăila, vom analiza dacă sunt suficiente sau dacă mai este nevoie de suplimentare în viitor”, a declarat Dragomir, în conferinţă de presă.
Acesta a prezentat o serie de imagini cu Dorobanţiul aşa cum arăta înainte de reabilitare şi cum se prezintă astăzi, declarându-se mulţumit de rezultat.
“Calea de rulare pentru tramvai s-a turnat în stil monobloc din beton cu armătură dublă de plasă armată. Pentru că am văzut sau am auzit diverse aspecte în ultimele zile. Au fost reabilitate trotuarul, spaţiile verzi. Carosabilul pe cele două benzi, linia de circulaţie a tramvaiului. Au fost modernizate toate cintrele care modernizează canalul colector şi s-a amplasat folie PEID pe aprox. 956 de metri liniari din canalul colector. Au fost schimbate toate reţelele de apă şi canalizare pe întreaga lungime a bulevardului. La un moment dat toate lucrările, toate problemele Dorobanţiului se uită, şi în Municipiul Brăila rămâne o stradă modernizată de care beneficiază toţi cetăţenii”, a precizat edilul-şef.
În completarea primarului a venit şi Directorul ADR, Luminiţa Mihailov, care a precizat că din punctul său de vedere municipalitatea şi-a făcut treaba bine în privinţa acestui proiect de pe urma căruia brăilenii vor beneficia.
“Din punct de vedere al Programului 2007-2013, după cum cunoaşteţi, termenul iniţial de închidere al proiectului a fost decembrie 2015, termen care s-a prelungit cu încă un an până în decembrie 2016 - în cazul proiectelor care aveau valoare sub 5 milioane euro. Pentru proiectele care depăşeau, unde era între 5 - 25 milioane euro contribuţia din partea Comisiei Europene, acest termen s-a prelungit până la decembrie 2018. Este şi cazul Bulevardului Dorobanţilor, care din motive obiective nu a putut fi finalizat până la decembrie 2016. Din acest punct de vedere, împreună cu beneficiarul, Primăria Municipiului Brăila şi cu Ministerul Dezvoltării s-a căzut de acord să se prelungească termenul de implementare până la 31 decembrie 2018. Vă reamintesc că lista de proiecte nefinalizate este una aprobată la nivel naţional în cadrul unei structuri - Comitetul de Monitorizare a Programului Operaţional Regional. De asemenea, a fost avizată de Comisia Europeană. Pentru că aceste proiecte sunt în continuare în cadrul programului şi sunt decontate în bugetul Comisiei Europene. A fost un proiect foarte greu, foarte dificil. Mulţi uităm de multe ori cum sunt aceste proiecte înainte de a se finaliza. Este bine să ne aducem aminte cum arăta această stradă acum câţiva ani şi cum arată astăzi. Şi trebuie să apreciem că municipalitatea a atras o sumă foarte mare, este vorba despre vreo 20 milioane de euro. Este unul dintre cele mai mari proiecte din Regiunea de Sud-Est, care a fost dus la capăt de un beneficiar public de ordinul primăriei unui municipiu”, a adăugat Mihailov.
Autorităţile susţin că armătura canalului colector este sigură
În mod normal, consolidarea canalului colector, la fel ca şi lucrările de la suprafaţă ce au vizat reabilitarea şi modernizarea bulevardului, ar fi trebuit să fie gata încă din decembrie 2013. Aşa a fost prevăzut în contractul în valoare de circa 100 milioane de lei, finanţat cu bani europeni şi încheiat de municipalitatea brăileană cu asocierea de firme “Tancrad”, “Euro Construct”, “Max Boegl” şi “Swietelsky Baugesellschaft”. Se ştie, însă, că întreg procesul de reabilitare a bulevardului Dorobanţilor a fost însoţit de numeroase probleme, de la modul dubios în care a fost atribuită lucrarea - aspect ce a dus la episodul arestării primarului Aurel Simionescu de către DNA -, până la soluţii tehnice greşite, ce au avut nevoie de corectări repetate. O astfel de soluţie proiectată aiurea a fost şi cea legată de consolidarea vechiului canal colector care trece prin subteran, de la un capăt la altul al bulevardului. Pe lângă faptul că au început lucrările de consolidare abia în 2014, când termenul de finalizare a întregului contract era deja depăşit, constructorii aveau să constate tocmai în primăvara anului 2015 că în dreptul celor mai multe dintre intersecţiile existente pe sectorul cuprins între Str. Tineretului şi Str. Theodor Aman, tunelul fusese întărit cu cintre, mai exact cu armături din oţel beton, de care proiectul tehnic iniţial nu ţinuse cont.
Cintrele respective au fost montate în anii '80, ca măsură de prevenţie, după ce s-a produs un accident grav pe bulevard din cauza canalului colector. Este vorba despre acel incident în care tunelul subteran a cedat sub greutatea unui tramvai, în zona intersecţiei Dorobanţilor cu Str. Apollo. Din fericire, terenul s-a năruit în urma tramvaiului plin cu călători, astfel că tragedia ce ar fi putut urma a fost evitată la mustaţă. Cert este că, pe o distanţă de câteva zeci de metri, s-a format o groapă imensă de-a lungul liniei de tramvai. Autorităţile de atunci au acţionat, însă, rapid. Legenda spune că fostul prim-secretar Anton Lungu a stat zi şi noapte pe şantier impulsionând lucrurile aşa încât, în doar câteva zile, zona a fost degajată de dărâmături, iar circulaţia tramvaiului a fost deviată pe Str. IC Brătianu. După aceea, timp de câteva luni s-a lucrat la refacerea canalului colector, inclusiv la întărirea acestuia cu inele de oţel - aceste cintre peste care au dat cei de la “Tancrad” anul trecut. Într-un timp relativ scurt, măsurat în câteva luni de zile, la suprafaţă s-a pus totul la loc încât nu se mai cunoştea că a fost acolo o ditamai groapa.
Cintrele montate atunci au trebuit scoase de pe poziţie şi înlocuite, fiindcă între timp s-au degradat şi nu mai prezintă siguranţă, după cum ne explica, la începutul anului 2016, Lucian Stanciu, directorul firmei “Tancrad” SRL Galaţi. Operaţiunea nu a fost deloc uşoară, pentru că în zona acestor inele de oţel s-au acumulat şi s-au pietrificat, de-a lungul anilor, tone de mizerie.
“Cintrele vechi se dau jos şi se pun în locul lor armături noi. Pe porţiunile unde nu sunt cintre, interiorul canalului colector se curăţă şi se impermeabilizează cu o soluţie specială”, ne spunea, la vremea respectivă, directorul Stanciu.
Consiliul Local Municipal Brăila a aprobat, în luna decembrie 2015, alocarea a circa 5,8 milioane de lei pentru această soluţie de consolidare a colectorului de sub bulevardul Dorobanţilor. S-a explicat atunci că banii vor fi plătiţi de la bugetul local deoarece, de la 31 decembrie 2015, nu mai puteau fi obţinuţi bani europeni pentru proiecte începute în exerciţiul financiar 2007 - 2014.
Acum, la semnarea recepţiei lucrării, primarul Marian Dragomir a dorit să precizeze că lucrarea realizată pe Bulevardul Dorobanţilor este cât se poate de sigură, după cum au explicat constructorii. Mai mult, în 2015 s-a semnat şi un proces verbal de recepţie a lucrării care dovedeşte părerea celor care au realizat consolidarea cintrelor canalului colector. În prezenţa managerului de proiect, Dragoş Marin (care s-a ocupat de implementarea proiectului Bulevardul Dorobanţilor în cadrul Primăriei), Dragomir a explicat că trebuie să se facă distincţia între consolidarea cintrelor, care s-a făcut conform proiectului şi aplicarea unei folii PEID, care are rolul de a izola împotriva infiltraţiilor de apă, care s-a realizat doar parţial.
“Lucrările au cuprins întreaga lungime a Bulevardului Dorobanţilor. S-a reabilitat sistemul rutier pe 4,7 km. Odată cu acesta şi reţelele de utilităţi cuprinse în corpul drumului respectiv apă şi canalizare. Lungimea acestor reţele este tot de 4,7 km. Calea de rulare a tramvaiului este reabilitată cu plată de beton dublu armată în lungime de 4 km. Împreună cu reţeaua de contact care a fost înlocuită cu totul. De asemenea, trotuare, spaţii verzi pe tot aliniamentul străzii. În trotuarul din partea dreaptă, pe sensul de mers spre Calea Galaţi a fost amplasat un sistem multitubular prin care, teoretic, la un moment dat, deţinătorii de cabluri aeriene ar avea posibilitatea să le coboare de pe stâlpi pentru a asigura un aspect mai luminos al spaţiului. Consolidarea canalului colector s-a realizat în zonele care erau susţinute de cintre şi care ar fi putut prezenta probleme în aceea ce priveşte structura de rezistenţă. Lungimea cintrelor este de 115 m. De asemenea, a mai fost consolidat şi pe porţiunea cuprinsă între intersecţia Theodor Aman cu Strada Brateş, unde era într-o stare foarte avansată de degradare, pe o porţiune de 400 m. Lungimea totală a canalului colector este de 2.960 m. În total vorbim de 956 m acoperiţi de folie PEID”, a explicat Marin.
Întrebat de jurnalişti dacă există riscul să se producă surpări pe viitor sub greutatea tramvaiului, edilul-şef a răspuns: “Constructorul a reabilitat toate cintrele. Eu am un proces verbal de predare-primire al lucrărilor de către constructor, către Primăria Municipiului Brăila, încheiat în anul 2015, prin care se adeveresc lucrările efectuate în acest sens”.
Una caldă, una rece: Primăria nu trebuie să dea bani înapoi la UE, dar trebuie să plătească 2 milioane de lei constructorilor
Aşa cum am mai precizat şi în alte ediţii, autoritatea locală a decis în 2016 să aplice executantului penalităţi de întârziere a lucrărilor, pentru că nu a terminat canalul colector, după cum a explicat primarul la vremea respectivă, social-democratul Aurel Simionescu. Potrivit acestuia penalizările se ridicau la circa 900.000 lei, iar constructorii nu au acceptat acest lucru. Astfel, în primăvara lui 2016, unul dintre constructori, Max Boegl, a deschis proces la Tribunalul Brăila împotriva Primăriei, solicitând obligarea pârâtei la recepţia lucrărilor efectuate până la vremea respectivă în cadrul contractului de reabilitare a Bulevardului Dorobanţilor, respectiv rezilierea contractului pentru lucrările rămase de realizat şi plata de daune morale şi materiale în cuantum de 4,2 milioane lei. În aprilie 2018, Tribunalul Brăila, prima instanţă sesizată în acest litigiu, a dat soluţia în dosar, iar aceasta a fost în favoarea municipalităţii, în sensul că a respins ca nefondată acţiunea promovată de Max Boegl. Hotărârea a fost însă atacată cu recurs la Curtea de Apel Galaţi şi potrivit primarului Marian Dragomir, municipalitatea, ca beneficiar al lucrării, a pierdut procesul, nemaiexistând nicio altă cale de atac.
Edilul-şef a explicat că instanţa a stabilit că Primăria Municipiului Brăila trebuie să plătească 2.194.000 lei reprezentând costuri către societatea Max Boegl şi 75.000 lei penalităţi, de asemenea încă 5.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Dar chiar şi aşa, a respins ca nefondată cererea firmei privind plata de către municipalitate a sumei de 104.000 lei, pe post de contravaloare a primei de asigurare.
De asemenea, tot cu această ocazie s-a stabilit că garanţia lucrărilor de la Bulevardul Dorobanţilor de 10 ani, începe să se aplice din 2015, de la momentul la care s-a încheiat un proces verbal de predare primire, şi nu cum spera Primăria Brăila, din decembrie 2018 când s-a făcut recepţia finală.
“La Curtea de Apel Galaţi se decide că se admite recursul promovat de societatea Max Boegl ca reprezentant al asociaţiei celor patru firme. Se casează în parte sentinţa Tribunalului Brăila şi se rejudecă. Se constată că Primăria avea obligaţia ca la data de 19 februarie 2015 să efectueze recepţia parţială la finalizarea lucrărilor ce vizează punctele 1 şi 3 din contract. Aici a fost o dispută legată de faptul că din punctul nostru de vedere recepţia nu putea fi făcută la momentul respectiv, deoarece legea interzicea acest lucru. Dânşii au mizat pe un proces verbal de predare a lucrărilor. Până la data prezentei ei au făcut lucrări atunci când au existat diverse probleme la calea de rulare pentru autovehicule. Ştiţi că au mai fost unele fisuri la un moment dat pe Bulevardul Dorobanţilor, iar noi am considerat că perioada de garanţie de 10 ani trebuie să curgă de la data semnării procesului verbal, adică din decembrie 2018, iar ei au considerat că data de la care începe să curgă garanţia este cea a semnării acelui proces verbal din 2015. La Brăila am câştigat, la Galaţi am pierdut şi garanţia celor 10 ani va începe să curgă din 2015”, a declarat Dragomir, cu precizarea că nu comentează deciziile instanţei.
Acesta a explicat că Primăria a mers în acest litigiu cu juriştii proprii, atât atunci când a avut câştig de cauză, cât şi la Curtea de Apel Galaţi, unde a pierdut, deoarece a considerat că este bine apărată. Cât despre plata sumelor către firmele constructoare, Dragomir a punctat că nu există un termen anume, dar că lucrul acesta va fi pus în aplicare. Chiar şi aşa, a ţinut să adauge că nu reprezintă o greutate pentru bugetul municipalităţii, deoarece există un excedent bugetar în 2018.
De când s-a întrerupt circulaţia tramvaielor pe Dorobanţi
Întrebat de ce se permite abia acum rularea tramvaielor pe Bulevardul Dorobanţilor, în condiţiile în care datele problemei din punct de vedere tehnic nu au mai suferit modificări în ultima perioadă, primarul Marian Dragomir a precizat că abia acum s-a semnat procesul verbal de recepţie, astfel că s-a putut realiza acest deziderat. Nu trebuie uitat faptul că din cauza litigiului şi neînţelegerilor dintre Primărie şi constructorul lucrărilor de la Bulevardul Dorobanţilor, cu mici pauze, din 2013, de când s-au finalizat lucrările de la suprafaţa bulevardului, circulaţia tramvaielor a fost întreruptă. Motivul invocat de autorităţi la vremea respectivă a fost că echipele de muncitori care lucrau în subteran, în fostul canal colector, nu trebuie să fie supuse vreunui risc de prăbuşire din cauza trepidaţiilor provocate de trecerea travaielor. Singura opţiune pe care operatorul public de transport a avut-o la îndemână şi a implementat-o a fost alocarea unui număr de 3 autobuze de capacitate medie care să suplinească lipsa tramvaielor pe cele două trasee de pe bulevard: unul care face legătura între Bariera Călăraşilor şi cartierul Chercea, iar al doilea, pe relaţia Bariera Călăraşilor - Calea Galaţi.
Singurii bani pierduţi din finanţarea UE rămân cei din urma episodului incendiului din biroul lui Fudulaiche
Discutăm despre corecţii financiare de circa 5 milioane de euro. Mai exact, în urmă cu 6 ani, Ministerul Dezvoltării a anunţat că a fost aplicată o corecţie cu 25% din finanţarea nerambursabilă a proiectului. Totul a plecat de la un control al Autorităţii de Audit care a formulat obiecţiuni în legătură cu o serie de criterii restrictive impuse participanţilor la licitaţia pentru bulevard. Steguleţele roşii au fost ridicate la Caietul de Sarcini, în dreptul unei prevederi care impunea ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, au spus cei de la Audit, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibili ofertanţi. Autoritatea locală a atacat în instanţă decizia de corecţie, numai că a pierdut această bătălie deoarece nu s-a prezentat la termen. Vina pentru această greşeală aparţine fostului secretar general al Primăriei, Mircea Fudulaiche, dar şi şefei juriştilor Primăriei, Angelica Bratu, responsabili cu litigiul. Fudulaiche a susţinut la vremea respectivă că de vină pentru ratarea termenului de recurs ar fi fost un mic incendiu, pornit de la o ţigară, petrecut chiar în biroul său, incident în urma căruia s-ar fi distrus mai multe documente, inclusiv adresa prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie făcea comunicarea unui nou termen în proces. După ce cotidianul “Obiectiv - Vocea Brăilei” a făcut publică această gafă impardonabilă, cazul celor doi a fost analizat de comisiile de disciplină din cadrul Prefecturii (în cazul lui Fudulaiche ca înalt funţionar public) şi Primăriei Brăila (în cazul lui Bratu), iar în final ambii s-au ales cu reducerea drepturilor salariale pe o perioadă de 3 luni.
Totul a culminat însă în februarie 2016, când procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 03.02.2016, a fostului primar Aurel Simionescu, precum şi a ex-directorului Direcţiei Finanţelor Publice Locale din cadrul Primăriei Brăila, Stoica Anghelescu. Acuzaţiile celor de la DNA vizau inclusiv aspecte ce ţineau de proiectul de modernizare a bulevardului Dorobanţilor, în special procedura de licitaţie pentru desemnarea constructorului şi a proiectanţilor. Ulterior cei doi au fost puşi în libertate, iar de dosarul respectiv nu s-a mai auzit nimic.
Despre această penalizare, primarul Marian Dragomir nu a dorit să comenteze prea multe, însă a precizat că este singura corecţie pe care municipalitatea a primit-o în cadrul proiectului de modernizare a Bulevardului Dorobanţilor.
“Penalizarea din trecut a fost plătită. Prin închiderea proiectului, astăzi, Primăria nu mai are de plătit nicio altă penalitate, nu are de restituit absolut nimic către Uniunea Europeană. Ce a fost, a fost. Neînchiderea proiectului în această perioadă ar fi putut să conducă, însă, la alte aspecte de ordinul acestora”, a precizat edilul-şef.
Se fac planuri pentru reabilitarea altor bulevarde din Municipiu
Tot cu această ocazie primarul Marian Dragomir, alături de directorul Direcţiei Strategii, Iuliana Neagu, a dorit să anunţe câteva dintre planurile municipalităţii pentru a dezvolta transportul în comun, dar şi principalele bulevarde din oraş.
“Pe lângă tramvaiele pe care le vom cumpăra, am mai depus un proiect pe finanţare europeană pentru achiziţia a 11 autobuze electrice, care urmează să intre în licitaţie în perioada următoare. De asemenea, se lucrează şi vom depune în perioada următoare proiecte cu finanţare pentru modernizarea altor bulevarde din Municipiul Brăila. Aş vrea să mă refer în special la Grigore Alexandrescu, inclusiv zona Parc Monument, Baldovineşti şi Bulevardul Independenţei. Două aspecte sunt importante la aceste proiecte: Grigore Alexandrescu şi tot Bulevardul Independenţei vor avea pistă pentru biciclete”, a declarat Dragomir.
La rândul său, Neagu a explicat că se încearcă reabilitarea în întregime a căii de rulare a tramvaielor din oraş.
“Suntem în achiziţie şi pentru documentaţia tehnico-economică în ceea ce priveşte infrastructura electrică în cartierul Brăiliţa. Dacă o să se atribuie la timp, vom depune şi acest proiect spre finanţare. Pentru Baldovineşti o să cumpărăm şase autobuze electrice, în ideea reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Astfel, împreună cu ceea ce se face pe Calea Galaţi o să avem întreaga infrastructură electrică reabilitată”, a mai punctat Neagu.
