• în prezent, elevii ajung să muncească la şcoală şi acasă mai mult decât adulţii • practic, volumul mare de teme nu le permite să se dedice altor activităţi • pentru a le oferi mai mult timp liber, Ministerul Educaţiei a decis ca temele unui elev de şcoală primară să nu dureze mai mult de o oră, iar la gimnaziu şi liceu mai mult de două • de asemenea, temele de vacanţă nu sunt obligatorii, iar folosirea lor pentru a-i pedepsi pe elevi este interzisă
Temele pentru acasă au ajuns de-a lungul timpului să fie o adevărată povară pentru elevi. Pe lângă cele şase sau şapte ore petrecute într-o zi la şcoală, ei trebuie să mai stea alte câteva ore bune ca să îşi facă temele şi să înveţe pentru a doua zi. Elevii ajung astfel să muncească într-o zi cât un adult sau chiar mai mult. În aceste condiţii, la sfârşitul zilei nu le mai rămâne timpul liber în care să se dedice altor activităţi sau sunt prea obosiţi ca să mai facă şi alte lucruri. Nici părinţii nu scapă de povara temelor pentru că ei muncesc cot la cot cu copii lor. Temele trebuie musai făcute pentru că alfel rişti să primeşti o notă din gama de 2, 3 sau 4. Lucrurile nu se schimbă nici în vacanţe. Pe principiu “să nu uite ce a învăţat până acum”, elevilor le sunt “turnate” sute de exerciţii şi probleme, caiete întregi de rezolvat sau zeci de cărţi de citit.
Dar toate aceste lucruri pot să devină o amintire, dacă e să ne uităm pe ordinul dat de Ministerul Educaţiei privind durata temelor. Mai exact, temele obligatorii pentru un elev de şcoală primară nu ar trebui să dureze mai mult de o oră, iar la gimnaziu şi liceu două ore. Cât despre temele de vacanţă, ministerul le elimină complet, la fel cum se interzice şi folosirea temei ca metodă de pedeapsă. Cum se va aplica noua regulă şi câţi profesori o vor respecta, rămâne de văzut.
Teme mai puţine
Trei pagini de probleme la matematică, două la română, încă trei exerciţii la engleză, plus de învăţat pentru testul la geografie, istorie etc. Cam acesta ar fi numărul de teme pentru un elev de gimnaziu sau liceu într-o zi. Desigur ele pot varia în funcţie de materie, de programă sau de profesor. Un lucru este cert: sunt zile întregi la rând când elevii stau să scrie până târziu în noapte ca să nu plece la şcoală cu tema nefăcută sau cu lecţia neînvăţată. Dacă în clasele primare învăţătorul poate doza mai bine cantitatea de teme, la gimnaziu lucrurile se complică pentru că la fiecare disciplină există alt profesor şi fiecare va da o temă separată. Mai mult, la gimnaziu rezolvarea lor este obligatorie, dacă stăm să ne gândim că media generală contează la admiterea la liceu, iar dacă ai luat un 3 pentru că nu ţi-ai făcut tema, sutimile pierdute pot face departajarea pe lista admişilor. Dar după nouă luni de teme, teste şi teze vine vacanţa mare şi elevii pot spune că au scăpat. Ei bine, în realitate, sutele de exerciţii sau caietele întregi aşteaptă să fie rezolvate pe parcursul celor trei luni de vară.
Totuşi, epoca temelor kilometrice pare să ajungă la final. Cel puţin asta încearcă să facă Ministerul Educaţiei, care a emis la începutul acestei luni un ordin prin care reglementează rolul temei pentru acasă, precum şi raţionalizarea timpului necesar efectuării acesteia de către elevi. Potrivit ordinului amintit, la clasa pregătitoare nu se dau teme, la învăţământul primar timpul total alocat temei obligatorii va fi de maxim o oră, iar pentru celelalte niveluri de învăţământ va fi de maximum două ore. “Timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult 2 ore, însumând toate disciplinele, în aşa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă şi în afara ei, să se încadreze în 5 - 8 ore zilnic”, se precizează în document. Totodată, tema pentru acasă va fi stabilită diferenţiat, în funcţie de nivelul de pregătire al elevului. Astfel, tema pentru acasă are un nivel mediu de dificulate pentru toţi elevii clasei, iar tema suplimentară, individuală şi diferenţiată, fără caracter permanent, se va da doar pentru situaţii adecvate precum activităţi de recuperare sau de dezvoltare, pregătire pentru concursuri etc. De asemenea, referatele sau sintezele se pot da o dată pe semestru pentru o disciplină. Ordinul mai prevede ca în perioada vacanţelor, de regulă, să nu se dea teme pentru cei din învăţământul primar şi gimnazial. Dacă până acum elevii puteau primi notă pentru tema de acasă, de acum notarea nu mai este obligatorie, iar utilizarea temei ca instrument de pedeapsă este complet interzisă.
Elev: “Sunt profesori care exagerează şi uită că ne dau teme pentru ziua de mâine”
Pentru că acest ordin a fost dat cu scopul de a preîntâmpina abuzurile profesorilor faţă de timpul liber al şcolarilor, am întrebat mai mulţi elevi de gimnaziu şi liceu din Brăila cât timp le ia să îşi facă temele pentru acasă, câte teme au în vacanţă şi în ce cantitate. În vreme ce unii se încadrează în timpul prevăzut de Minister, alţii se plâng că sunt zile în care rezolvarea temelor nu le mai dă posibilitatea să facă şi altceva. În plus, pe unii prea multe teme mai tare îi derutează, iar la materii precum muzică, desen sau religie, pur şi simplu nu le văd rostul.
Andreea M. (gimnaziu): “Dacă petrecem prea mult timp la teme ne pierdem răbdarea, nervii şi, într-un final, ajungem să nu mai pricepem nimic. În vacanţă nu mi se pare normal să avem teme. E şansa noastră să ne desprindem puţin de tot stresul şi calvarul de la şcoală. Ăsta e motivul pentru care e numită «vacanţă», să ne relaxăm, nu să stăm să gândim nu ştiu ce problemă la matematică sau ce atomi la chimie”.
Gabriel F. (liceu):”Durează mai mult de două ore să-mi rezolv temele. Cel mai mult îmi ia să scriu la mate şi tot acolo ne dă cele mai multe teme, dar fiind pe profil e ok să avem mai mult de scris. Dar sunt profesori care exagerează şi uită că ne dau teme pentru ziua de mâine”.
Alexandru A. (gimnaziu): “Nu mi se pare normal să petrecem mai mult de două ore făcând teme pentru că unii copii îşi doresc să facă şi alte activităţi dar nu au timp din cauza temelor care pot dura şi 3-4 ore. Cele mai multe teme sunt la matematică sau română şi durează cam trei ore, iar dacă avem pe lângă acestea şi la alte obiecte pot ajunge la 4-5 ore”.
Ana P. (liceu): “Părerea mea este că temele la disciplinele muzică şi desen ar trebui date doar la liceele vocaţionale. Temele sunt opţionale, nu obligatorii, şi mi se pare absurd să pui nota 2 elevului doar pentru că nu a ştiut să facă un exerciţiu. Temele kilometrice trezesc spaima deoarece elevul şi le face de frică, nu de plăcere sau aprofundare, în speranţa să nu încaseze un 2 în catalog. Dacă elevul vrea să fie compozitor sau pictor, merge la un liceu de arte unde îşi poate dezvolta pasiunea. Din punctul meu de vedere, muzica, desenul, religia şi alte discipline de genul ar trebui scoase din programa şcolară a gimnaziului şi mai ales a liceelor teoretice, aşa cum matematica, fizica ar trebui scoase din liceele vocaţionale. Copilul trebuie ajutat să îşi descopere capacităţile, nu să îi fie impuse”.
Andreea Vîlu, preşedinte Consiliul Judeţean al Elevilor Brăila: “Eu cred că ar trebui să avem teme în vacanţă deoarce noi, din proprie iniţiavă, nu am face nimic în cele trei luni de vacanţă şi am pierde toate informaţiile acumulate la şcoală. Totuşi, temele la română şi matematică ar trebuie să fie în limita bunului simţ”.
Profesorii, păreri împărţite
Cadrele didactice din Brăila au păreri împărţite când vine vorba despre timpul pe care elevii ar trebui să îl aloce temelor. Deşi susţin că iniţiativa ministrului este una bună, dascălii nu ştiu cum ar putea calcula o oră sau două de temă obligatorie. Cât despre temele de vacanţă, aceştia consideră că trebuie date cu măsură şi cu scopul de a-i ajuta pe elevi.
“Decizia ministrului, în ansamblu, e bună. Mie mi se pare greu cuantificabilă durata aceea a temelor şi ce reper ne luăm. Adică ne luăm drept reper elevul cel mai slab din clasă, căruia ,evident, îi ia mai mult rezolvarea temelor, sau cel mai bun. Luăm elevul mediu, probabil. Legat de temele de vacanţă, ele sunt şi nu sunt obligatorii, în sensul că dacă discutăm de limba română este util să li se dea o listă de lecturi pentru că e perioada când elevii îşi crează cultura. Desigur lucrurile trebuie date cu măsură. Eu sper să apară şi nişte norme care să clarifice exact cum anume măsurăm durata aceea a temelor”, este de părere Cristian Toncea, directorul Colegiului “N. Bălcescu”.
“Per ansamblu, din punctul meu de vedere, este o decizie bună. Problema este să se poată respecta. La ciclul primar, învăţătorul are mai mult control asupra volumului de teme, dar la gimnaziu, fiind mai mulţi profesori care predau la clasă, e mai greu. Eu, ca profesor, nu văd cum mă pot coordona foarte bine cu colegii mei de la clasă astfel încât, împreună, să nu depăşim acel număr de ore. Într-adevăr, volumul de muncă al copiilor acasă este foarte mare în condiţiile în care sunt clase în care au pe zi şapte ore. Dacă mai fac şi teme acasă mai mult de două ore deja depăşesc programul de lucru al unui adult. Acesta ar fi şi unul dintre motivele pentru care nu au randamentul pe care l-ar putea avea”, ne-a spus Ioana Zlavog, director Şcoala “Mihu Dragomir”.
Când vorbim despre discipline precum matematica lucrurile par să fie şi mai greu de cuantificat, dacă stăm să ne gândim că un elev înţelege mai repede sau mai greu.
“Mi se pare foarte bun noul ordin însă nu ştiu cine a făcut un calcul efectiv la numărul de ore. În acest ordin apar diferenţiate două definiţii: tema obligatorie şi tema suplimentară. La matematică trebuie să apară tema suplimentară pentru că este vorba despre exersarea unor abilităţi şi nu pot să spun că e suficient o oră sau două ca să faci un anumit tip de exerciţiu, depinde de fiecare copil. Sunt copii care stau două ore şi se gândesc la variante, cum să rezolve problema. Sunt de acord cu faptul să nu se pună notă pentru tema pentru acasă. Eu nu pun notă pe temă şi cred că de aceea a apărut acest ordin că elevii au fost notaţi. Nu ţi-ai făcut tema, ai 2. Fix asta se elimină. Nu dau nici teme în vacanţă. Totodată, ordinul elimină o practică foarte des întâlnită în România, nu doar la Brăila, în care lucrez ceva în perioada evaluărilor, iar la test dau altceva”, susţine Cătălin Stănică, inspector matematică.
Totuşi, există dascăli care sunt de părere că limitarea numărului de ore alocat temelor pentru acasă sau chiar reducerea lor va face mai mult rău elevilor decât bine. “Ca un profesor cu o vechime de 44 de ani în sistem am ajuns la concluzia că ideea de a se renunţa la temele pentru acasă a venit din partea unor elevi slabi la învăţătură, a celor cărora nu le place şcoala, dar şi a unor părinţi care consideră că tema constituie o povară grea pentru copiii lor. Consider că eliminarea temelor constituie cea mai proastă măsură pe care a putut s-o ia ministrul, pe lângă multe altele (...). Nu cred că studiile psihologice şi pedagogice au ajuns la concluzia că temele suprasolicită elevii şi le iau din timpul liber. Nu! Părinţii sunt cei care le încarcă timpul, implicându-i în diferite pregătiri şi activităţi în afara şcolii, cum ar fi: pregătiri, antrenamente sau ore de pictură (...). Dacă pe viitor se va renunţa la temele pentru acasă sau se va reduce numărul lor, elevii vor înregistra lacune în cunoştinţe, chestiuni neînţelese şi vor apela la meditaţii particulare care afectează bugetele familiilor, scăzând în acelaşi timp prestigiul profesorilor. Temele contribuie la aprofundarea, îmbogăţirea şi fixarea cunoştinţelor, precum şi la formarea şi dezvoltarea princeperilor şi desprinderilor”, ne-a trasmis prof. înv. primar Neculai Ciupercă, Şcoala “Mihai Eminescu”, într-o scrisoare trimisă pe adresa redacţiei.
România, pe ultimele locuri la testele PISA
Deşi li se dau foarte multe teme, elevii români nu excelează la teste PISA. Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei, la ultima testare din 2015, România a obţinut un scor mai mic decât în 2012 la toate disciplinele: matematică, ştiinţe şi citire.
La matematică, elevii au obţinut un scor de 444 în 2015 (445 în 2012), având performanţe similare precum Grecia, Bulgaria, Cipru sau Argentina. La Ştiinţe, scorul obţinut a fost de 435 (439 în 2012), ţara noastră clasându-se pe locul 48 din 70 de ţări. Pe primele locuri se poziţionează Singapore (556 puncte), Japonia (538 puncte), Estonia (534 puncte), Taipei-China (532 puncte), Finlanda (531 puncte) şi Canada (528 puncte). La Citire/Lectură, România a înregistrat scorul mediu de 434 puncte (în 2012- 438 puncte), având performanţe similare cu Uruguay, Bulgaria sau Trinidad-Tobago.
Testarea PISA are loc o dată la trei ani şi arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, ştiinţă şi citire. Ele evaluează în ce măsură elevii aflaţi aproape de finalul educaţiei obligatorii deţin unele dintre competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază esenţiale atât pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea deplină la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii.
