• din cauza stării avansate de degradare a acestei clădiri cu statut de monument istoric din Centrul Vechi al Brăilei, foile de tablă de pe acoperiș au început să se desprindă și ar putea cădea peste imobilele învecinate sau chiar peste trecători • o echipă de muncitori a intervenit pentru a ”cârpi” cât de cât acoperișul degradat • o reabilitare completă a imobilului ar costa circa 4-5 milioane de euro, bani pe care Primăria nu-i are • oficialii spun că se încearcă în mod constant accesarea de fonduri de la bugetul național sau de la Uniunea Europeană, dar deocamdată fără succes
Monumentala clădire a fostului CEC de pe strada Mihai Eminescu începe să pună în pericol perimetrul înconjurător. Problemele sunt cauzate de acoperișul șubred, de pe care au început să se desprindă foi de tablă ce ar putea fi luate de vânt și aruncate peste clădirile apropiate sau, mai grav, peste trecătorii nimeriți prin zonă. Ieri, câțiva muncitori au intervenit pentru îndepărtarea tablelor desprinse deja și pentru fixarea celor care dădeau semne că s-ar putea desprinde la următoarea rafală de vânt. Intervenția este, însă, doar o măsură provizorie, fiindcă fără o reabilitare generală fostul CEC începe să se degradeze tot mai tare, iar în curând va avea soarta fostului hotel Pescăruș, un alt monument istoric situat pe aceeași stradă, care a rămas deja fără mare parte din acoperiș, iar pe fațada măcinată de intemperii i-au crescut mai mulți copaci, ce par să crească tot mai viguroși de la an la an. Spre deosebire de hotelul Pescăruș, care are un proprietar privat, fostul CEC aparține Primăriei Brăila, dar chiar și așa șansele de reabilitare într-un viitor apropiat sunt foarte mici, chiar inexistente. Asta pentru că administrația locală nu reușește că includă imobilul într-un proiect cu finanțare de la bugetul național sau de la Uniunea Europeană. ”Investiția pentru o reabilitare totală a fostului CEC este foarte mare, se ridică la circa 4 - 5 milioane de euro, costuri pe care nu le putem suporta de la bugetul local. Am făcut demersuri să obținem finanțare de la bugetul național sau de la UE dar deocamdată nu am reușit. Vom încerca în continuare și sperăm să prindem un proiect european, dar deocamdată trebuie să așteptăm publicarea ghidurilor de accesare pentru viitorul exercițiu financiar. Dacă nu se va putea demara în viitorul apropiat o reabilitare completă a clădirii, vom încerca să intervenim cu bani de la bugetul local, dar asta se va putea face doar în mai multe etape, începând cu o consolidare, pentru punerea în siguranță a clădirii”, ne-a declarat viceprimarul Alexandru Jantea.
Așadar, până când vor veni vremuri mai bune, fostul CEC va rămâne deocamdată îmbrăcat în acel mesh care ascunde fațada degradată, iar după intervenția de marți există speranța că foile de tablă de pe acoperiș nu vor mai fi în pericol să cadă în capul cuiva, la prima vijelie mai puternică din această toamnă.
De ce a ajuns fostul CEC în starea actuală
Așa cum v-am mai informat, situația actuală a impozantului imobil de pe fosta stradă Regală a Brăilei a fost cauzată de revendicările care s-au ținut lanț și au blocat orice inițiativă de consolidare și reabilitare. Toate aceste revendicări au fost formulate de un grup de persoane, cetățeni ai statului Israel, începând din anul 2002, fostul sediu CEC făcând obiectul a nu mai puțin de nouă procese intentate de opt persoane, descendente ale familiei Raziel, care se considerau îndreptățite să intre în posesia clădirii. Totul a început în 2001, cu o notificare formulată către Primăria Brăila de avocatul Lucia Cherecheș. Aceasta solicita pentru numiții Miriam Raziel, Tzipora Ghershon, Ariel Dayan, Zița Raziel, Ilan Raziel și Ariel Raziel, restituirea în natură, în temeiul Legii nr. 10/2001, a imobilului situat în Brăila, str. Mihai Eminescu nr. 25 (fostă Regală nr. 25 colț cu str. Coroanei). Printr-o dispoziție semnată de fostul primar Anton Lungu, în martie 2002, a fost respinsă cererea de restituire formulată de avocat Lucia Cherecheș, pe motiv că aceasta nu este împuternicită conform legii de persoanele pe care susține că le reprezintă și că acestea din urmă sunt descendente ale familiei Raziel, iar imobilul a fost naționalizat de la familia Radzwiller. Pretinșii moștenitori au formulat o contestație, în baza Legii 10, a retrocedărilor, împotriva deciziei primarului Brăilei, însă au întârziat să depună la tribunal documentele solicitate de judecători, iar contestația lor s-a perimat. Părea că lucrurile vor rămâne așa, însă câțiva ani mai târziu, mai exact în 2007, cei care se considerau moștenitorii de drept ai clădirii au revenit cu o acțiune în baza Dreptului Civil, prin care solicitau să se constate nulitatea absolută a Dispoziției Primarului din 2002 și să li se restituie în natură imobilul de pe Str. Mihai Eminescu nr. 25. Procesul început în 2007 s-a finalizat în ianuarie 2012, când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins acțiunea revendicatorilor. La scurt timp după acea sentință, primarul de atunci, Aurel Simionescu, anunța că procesul a fost câștigat de Primărie astfel că există posibilitatea ca autoritățile locale să atragă fonduri europene pentru reabilitare. Planurile primarului Simionescu au rămas însă doar la stadiul de intenție pentru că revendicatorii n-au renunțat la încercarea lor de a intra în posesia clădirii. Astfel, în februarie 2013, casa de avocatură “Cherecheș&Cherecheș” a formulat o nouă acțiune de cerere în judecată, prin care solicita încă o dată să se constate nulitatea absolută a dispoziției emise în 2002 de primarul Anton Lungu. Nu mai puțin de cinci dosare au urmat din acel moment, toate soluționate în favoarea Primăriei Brăila, fie de Tribunalul Brăila, fie de Curtea de Apel Galați. Ultima sentință, emisă de Tribunalul Brăila și rămasă definitivă datează din luna iunie 2018. Din acel moment, clădirea a trecut definitiv în patrimoniul administrației locale, care a încercat, pe diverse căi, să obțină finanțare pentru reabilitarea sa. În 2019, aflat în vizită la Brăila, Ministrul Culturii din acea perioadă a promis că va aloca banii necesari, însă acea promisiune nu s-a materializat.
