• inginerul Mişu Iosef, în vârstă de 65 de ani, administratorul SC “Tehnobrick” SRL, a scăpat de dosar penal după ce a fost prins de inspectorii de muncă brăileni că a primit la muncă 13 persoane, inclusv trei minori, fără a le încheia contracte de muncă • afaceristul a fost achitat de instanţa de judecată după apariţia ordonanţei prin care fapta comisă de el a fost dezincriminată • sentinţa a rămas definitivă • culmea, Mişu Iosef era client mai vechi al ITM Brăila întrucât mai fusese sancţionat administrativ, în trecut, pentru infracţiuni comise la legislaţia muncii
Noroc chior pentru singurul brăilean anchetat şi dat pe mâna instanţei de judecată pentru că a angajat muncitori “la negru”.
Magistraţii Judecătoriei Brăila l-au achitat, recent, pe inculpatul Mişu Iosef, administratorul SC “Tehnobrick” SRL Brăila, în baza art. 396 alineat 5 Cod procedură penală, raportat la art 16. lit. b Cod procedură penală (“fapta comisă nu este prevăzută de legea penală”) după ce, în septembrie 2016, afaceristul fusese pus sub acuzaţie şi trimis în judecată de procurori. Aflat de mai multă vreme în vizorul inspectorilor de muncă brăileni şi al procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, Mişu Iosef a fost dat pe mâna instanţei de judecată în toamna anului trecut, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 264 alineat 4 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii (“primire la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă”).
Până să se finalizeze procesul, guvernul a emis OG nr. 53/4 august 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii, act normativ care, practic, dezincriminează fapta penală pentru care patronul brăilean fusese trimis în judecată. Aşa că singurul afacerist brăilean ajuns în faţa magistraţilor pentru “muncă la negru” a scăpat acum de acuzaţii. Pe parcursul urmăririi penale, Iosef a mai fost cercetat şi pentru săvârşirea a trei infracţiuni de “încadrare în muncă a unui minor, cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea de activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor” (art. 265 alin 1 din Legea 53/2003), însă procurorii brăileni au dispus clasarea cauzei. Omul de afaceri brăilean nu a putut fi audiat în calitate de inculpat, ci doar în calitate de suspect, pentru că a fost plecat la muncă în Germania. A fost, însă, prezent la proces. Iosef a fost audiat de către preşedintele completului de judecată şi a fost reprezentat de un avocat din cadrul Baroului Brăila, însă procesul s-a finalizat brusc, odată cu modificările legislative adoptate de guvern.
Mişu Iosef nu mai poate fi nici măcar amendat, pentru că, potrivit legii, o persoană nu poate fi sancţionată de două ori pentru aceeaşi faptă. Surse judiciare ne-au precizat că, de fapt, apariţia noului act normativ, prin care “munca la negru” a fost dezincriminată ca infracţiune, s-ar datora şi faptului că mare parte din dosarele afaceriştilor cercetaţi penal au fost finalizate fie prin renunţare la urmărirea penală, fie prin clasarea cauzei.
În urmă cu doi ani, inspectorii ITM şi jandarmii au luat cu asalt şantierul de pe B-dul Independenţei 280
Potrivit dosarului penal instrumentat de procurori, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila pe data de 22 octombrie 2015, reclamând faptul că Mişu Iosef, administratorul SC “Tehnobrick” SRL, ar fi primit la muncă 13 persoane, fără a le încheia contracte individuale de muncă în formă scrisă, trei dintre acestea fiind tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani. Nu era prima sesizare făcută de ITM împotriva afeceristului brăilean, însă, de data aceasta, procurorii nu s-au mulţumit să-i aplice lui Iosef o sancţiune administrativă, ci l-au pus sub acuzaţie şi l-au dat pe mâna judecătorilor.
Firma inginerului Mişu Iosef, SC “Tehnobrick” SRL Brăila, a fost înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pe data de 10 iunie 2013, având ca obiect principal de activitate “lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale”. Potrivit procurorului de caz, pe data de 20 septembrie 2015, între SC “Tehnobrick” SRL Brăila, în calitate de constructor, reprezentată de Mişu Iosef, şi brăileanul Costică Cârstei, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul pentru execuţia lucrărilor de construcţii-montaj pentru obiectivul ce consta în spaţiu comercial şi activităţi sportive situat în municipiul Brăila, B-dul Independenţei nr. 280 (în prezent, imobilul este finalizat). Contractul respectiv avea să fie reziliat două luni mai târziu, după controlul inopinat efectuat de inspectorii ITM Brăila.
“La data de 2 octombrie 2015, reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă, însoţiţi de lucrători ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Brăila, au efectuat un control inopinat la obiectivul mai sus menţionat (imobilul amplasat pe B-dul Independenţei 280 - n.r.), urmărind identificarea cazurilor de muncă fără forme legale de încadrare. Cu această ocazie, conform procesului vebal de control nr. 12553/16.10.2015 şi anexelor acestuia, au fost identificate 13 persoane care prestau muncă în beneficiul constructorului, fără a avea încheiate în formă scrisă contracte individuale de muncă”, preciza procurorul care s-a ocupat de caz, la finalizarea cercetărilor. Culmea, trei dintre tinerii care munceau “la negru” aveau vârste cuprinse între 15 şi 18 ani.
Declaraţii contradictorii
Pe parcursul urmăririi penale, poliţiştii au audiat şapte dintre persoanele depistate pe şantierul firmei “Tehnobrick” SR. Muncitorii au confirmat că veniseră să muncească în calitate de “zilieri”, fără să li se încheie contracte legale de muncă. Celelalte persoane depistate muncind “la negru”, în urma controlului ITM, nu au putut fi audiate, pentru că nu au făst găsite la domiciliu.
Potrivit anchetatorilor, Gabriel - Alin M., în vârstă de 16 ani, a declarat că, la începutul lunii septembrie 2015, s-a prezentat împreună cu fratele său Georgian -Florian, de 17 ani, la adresa din municipiul Brăila, B-dul Independenţei 280 (lângă Clubul Progresul), unde, în urma discuţiilor purtate cu patronul SC “Tehnobrick” SRL, s-a hotărât să muncească ca zilier.
Înţelegerea a fost ca, pentru fiecare zi de muncă, minorul să primească 60 de lei, iar programul să fie de luni până vineri, între orele 8:00 - 17:00. Banii respectivi urmau să fie primiţi de la patron personal, la sfârşitul fiecărei zile de muncă. Gabriel a precizat că nici el şi nici fratele său nu au încheiat contracte de muncă şi că, după controlul inspectorilor ITM, a renunţat să mai lucreze pentru firma lui Mişu Iosef.
Potrivit procurorului de caz, Mişu Iosef a declarat că, dintre cele 13 persoane depistate de inspectorii ITM la controlul din 2 octombrie 2015, opt nu lucrau pentru firma “Tehnobrick” SRL . “Aceste persoane nu le-am chemat eu la muncă şi nu cunosc cine le-a solicitat să efectueze lucrări la beneficiarul Cârstei Costică. Cel mai probabil, cei opt lucrau pentru o altă firmă, la aceeaşi lucrare, iar de teama inspectorilor de muncă şi a jandarmilor au declarat toţi că lucrează la «Tehnobrick» SRL. Confirm, însă, că cinci persoane erau la muncă la SC «Tehnobrick» SRL Brăila şi se aflau în perioada de probă, premergătoare angajării”, a precizat, printre altele, Mişu Iosef în momentul în care a fost audiat ca suspect.
Beneficiarul lucrărilor executate de firma inginerului cercetat penal a precizat că, în baza contratului încheiat în septembrie 2015, SC “Tehnobrick” SRL Brăila urma să execute lucrări de finisaj şi compartimentări la imobilul care era deja ridicat. De asemenea, a mai spus martorul, la începutul lucrărilor firma lui Iosef avea doar patru muncitori pe şantier. “Nu am fost mulţumit de calitatea lucrărilor executate, fapt pentru care, în luna noiembrie 2015, am reziliat contractul cu această firmă. Lucrările au stagnat o perioadă, ulterior făcând un nou contract pentru continuarea activităţilor cu o altă firmă (...) În perioada septembrie - octombrie 2015, eu nu am mai angajat în nume propriu alte persoane fizice care să presteze muncă la şantierul din Brăila, Independenţei nr. 280”, a declarat beneficiarul lucrărilor. Acesta a mai afirmat că, în perioada în care “Tehnobrick” SRL a lucrat la imobilul de pe Independenţei 280, nu a mai avut încheiat contract cu o altă firmă de construcţii.
În ceea ce priveşte infracţiunile de “încadrare în muncă a unui minor, cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea de activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor” (fapte prevăzute de art. 265 alin 1 din Legea 53/2003), procurorul de caz preciza, la finalizarea anchetei, că din materialul probator “nu a rezultat fără echivoc faptul că inculpatul cunoştea vârsta celor trei minori”. De altfel, cei trei minori depistaţi muncind “la negru” au declarat, fiecare în parte, că nu i-au spus patronului ce vârste au.
Potrivit procurorilor brăileni, inculpatul Mişu Iosef a mai fost sancţionat administrativ de organele de urmărire penală, tot pentru infracţiuni la legislaţia muncii.
O portinţă de scăpare
Aşa cum “Obiectiv Vocea Brăilei” a atras atenţia, încă de acum un an, într-un material de analiză pe tema “munca la negru ca infracţiune”, evazioniştii au folosit o portiţă legislativă de scăpare atunci când erau prinşi că foloseau munca nedeclarată. Pe scurt, în 2011 când Guvernul de la vremea respectivă a venit cu o modificare la Codul Muncii menită să descurajeze evaziunea fiscală prin muncă nedeclarată, a fost introdusă o prevedere potrivit căreia devenea infracţiune fapta unei firme care folosea la muncă mai mult de 5 persoane fără a le întocmi documentele legale de angajare. Dacă înainte inspectorii aplicau direct o amendă usturătoare în astfel de cazuri, odată cu modificarea amintită mai devreme a devenit obligatoriu ca Inspecţia Muncii să formuleze automat plângere penală. La prima vedere, procedura părea descurajantă pentru orice patron. Numai că în spatele ei se ascundea tocmai “portiţa” de care aminteam mai devreme. Un principiu legislativ spune foarte clar că o abatere nu poate fi sancţionată de două ori. Altfel spus, în cazul unui patron căruia inspectorii de muncă i-au făcut plângere penală pentru că s-a folosit de munca la negru a mai mult de 5 persoane, acesta nu putea fi şi amendat pentru fapta sa. Iar amenda nu era de ici, de colo, pentru că discutăm de minim 10.000 lei, maxim 20.000 lei pentru fiecare persoană. Iar cum finalitatea plângerilor penale în majoritatea cazurilor a fost zero, cel mult o amendă administrativă, cu mult mai mică decât sancţiunea pe care o putea aplica inspectorul de muncă, a devenit mai “avantajos” pentru evazionişti să prefere plângerea penală. Inspectorii de muncă brăileni ne-au explicat că s-au confruntat cu mai multe cazuri în care patronii prinşi cu 3 sau 4 persoane fără forme legale de angajare se autodenunţau pentru încă 2 persoane pentru a se încadra la pragul cu plângerea penală, scăpând astfel de amenda ITM.
O statistică multianuală a ITM Brăila arată că din 2011 încoace instituţia locală a formulat 29 de plângeri penale, pentru tot atâtea firme prinse că foloseau munca nedeclarată a nu mai puţin de 356 de persoane. Cazul “Tehnobrick” SRL a fost singurul care a ajuns pe masa de lucru a magistraţilor brăileni numai că odată cu dezincriminarea infracţiunii de “primire la muncă a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă”, iată că patronul a scăpat cu totul de răspundere.
