Unu din cinci adolescenţi români, mai precis 19 la sută dintre cei cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, nu merge la şcoală, ponderea acestora fiind foarte mare pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană, rezultă dintr-un studiu prezentat miercuri de UNICEF. Studiul privind copiii/ tinerii din afara sistemului de educaţie i-a inclus pe cei care au urmat şcoala în trecut, dar au abandonat, precum şi pe cei care nu au frecventat niciodată şcoala. Astfel, s-a putut stabili că aproape 183.000 de copii în anul şcolar 2010/2011 şi 174.000 de copii în 2011/2012 nu erau cuprinşi în sistemul de învăţământ.
"Aceste cifre reprezintă 19 la sută din populaţia de 15-18 ani, proporţie ce rămâne constantă la nivelul celor doi ani asupra cărora s-a focalizat analiza. Segmentul de populaţie de vârstă corespunzătoare învăţământului secundar superior care prezintă riscul cel mai ridicat privind participarea la educaţie este reprezentat de copiii din mediul rural. Rata abandonului şcolar din anul 2011/2012 indică un risc crescut pentru elevii din zonele rurale: valoarea indicatorului este cu aproximativ 30 la sută mai mare în cazul acestora faţă de cei din urban", rezultă din studiu.
Reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, consideră că această rată de neparticipare şcolară în rândul adolescenţilor este foarte mare, atât pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană, cu consecinţe serioase. Blanchet a precizat că, prin comparaţie, Bulgaria are o rată de necuprindere şcolară în rândul tinerilor de 15-18 ani de 12,5 la sută, iar Ungaria, de 11,5 la sută.
Ţara europeană cu cel mai mic buget pentru educaţie
Reprezentantul UNICEF a mai atras atenţia şi asupra faptului că România alocă cel mai mic buget din UE pentru educaţie. Studiul făcut de UNICEF a mai arătat că ratele repetenţiei în clasele a IX-a, a X-a şi a XII-a au fost cu peste 40 la sută mai mari în rândul elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban. Rata abandonului în funcţie de mediul de rezidenţă şi de gen indică faptul că riscul cel mai înalt de excluziune prin abandon este asociat băieţilor din mediul rural.
La nivelul anului 2011, cea mai mare proporţie a populaţiei din afara sistemului de educaţie era în vârstă de 16 ani (aproape 85 la sută), iar aproximativ 81 la sută finalizaseră cel mult ciclul gimnazial. "Această situaţie semnifică faptul că o proporţie importantă din populaţia de 15-18 ani necuprinsă în sistemul de învăţământ a fost supusă riscului excluziunii de la educaţie înainte sau cel mult la absolvirea gimnaziului. Proporţia de aproape 20 la sută a copiilor de etnie romă în segmentul populaţiei de 15-18 ani din afara sistemului de învăţământ reflectă situaţia defavorizată a acestora sub aspectul educaţiei", a mai spus Sandie Blanchet.
Muncitori la negru
Pe de altă parte, conform aceleiaşi cercetări, mai mult de jumătate dintre copiii din afara şcolii intervievaţi au afirmat că au lucrat în cursul ultimei săptămâni, aproape două treimi dintre ei fiind băieţi. "Mai mult de 99 la sută dintre aceştia au lucrat, însă, fără contract de muncă", se arată în studiu.
În privinţa participării la educaţie, rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior subliniază disparităţile dintre urban şi rural, diferenţele ajungând la 27-28 puncte procentuale, ceea ce evidenţiază faptul că o proporţie importantă a segmentului de tineri din zonele rurale nu frecventează liceul. Cei mai mulţi tineri români părăsesc şcoala imediat după clasa a IX-a, iar majoritatea lor lucrează în agricultură sau în gospodărie, fără a fi plătiţi legal, afirmă directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Ciprian Fartuşnic. "Doar doi la sută dintre cei care sunt în afara sistemului au un loc de muncă şi primesc salariu, ceea ce înseamnă că este o mare problemă, pentru că ei nu au un viitor prea strălucit. Nu vor putea fi decât muncitori necalificaţi", a mai spus Fartuşnic.
El a remarcat că tinerii care renunţă la şcoală provin din familii foarte sărace, dar şi din familii cu situaţie materială foarte bună, care îşi încurajează copiii să se ocupe de afacerile familiei, decât să continue studiile.
