Cancerul de vezica urinara (CVU) este cea mai frecventa neoplazie a tractului urinar, fiind intr-o constanta crestere in ultimul deceniu. Acest tip de cancer reprezinta 70% din totalitatea neoplaziilor aparatului urinar si este frecvent la virste de 55-70 ani. In tarile Comunitatii Europene sint inregistrate 53.000 cazuri noi, anual. Incidenta crescuta se observa in: Danemarca, Belgia, Anglia, Italia. In Europa Occidentala incidenta este de 12-16 cazuri la 100.000 de locuitori. In Romania incidenta este de 8,85 (la sexul masculin). CVU este de 2,5 mai frecvent la barbati, fiind in relatie directa cu fumatul. Caracteristica acestei neoplazii este perioada lunga de latenta (intre expunerea la factorul de risc si aparitia bolii) care oscileaza intre 6 si 20 de ani, dar cu extensii de pina la 45 ani. Conform ipotezei cancerizarii chimice, CVU rezulta prin alterarea genetica a mucoasei vezicale. Studii recente au evidentiat prezenta unor alterari cromozomiale constante (9p,11p,17p). Cauzele sint necunoscute, dar numeroase dovezi experimentale epidemiologice si de patologie profesionala tind sa incrimineze o serie de substante cancerigene precum: naftilamina, benzidina, amine aromatice, nitrozamine. Se considera ca 50% din cazuri sint rezultatul expunerii la fumul de tigara si numai 25% se datoreaza expunerii profesionale la substantele enumerate mai sus (cei din industria chimica, textila, petroliera). Putine sint cazurile care se datoreaza infectiilor parazitare cu Shistostoma haematobium si bilharioza, care sint frecvente in Egipt. Patogenia CVU asociata cu infectiile urinare cronice este incerta dar posibila si se datoreaza productiei de nitrati de catre bacterii.
La momentul prezentarii la medic, 75% din tumori sint superficiale
Tot in etiologia bolii se citeaza consumul indelungat de fenacetina (antinevralgic) cafea, indulcitori sintetici. Peste 90% din cancerele vezicale sint carcinoame tranzitionale, 6-8% sint carcinoame epidermoide si 2% sint adenocarcinoame. CVU se poate localiza in diferite regiuni: trigon (21%), perete lateral (47%), perete posterior (18%), cupola (6%), perete anterior (8%). La momentul prezentarii la medic 75% sint tumori superficiale, iar restul sint infiltrative sau prezinta metastaze la distanta. Macroscopic pot fi forme papilare, nodulare sau forme plate. Simptomatologia tipica este hematuria macroscopica (75%) in general necorelata cu gravitatea bolii (carcinoamele putin agresive pot determina hematurii masive, in timp ce carcinoamele infiltrative determina hematurii reduse). Alte semne ale boliii sint: polakiuria, disuria, durere sau mictiunea intrerupta, retentia acuta de urina. Odata cu progresia bolii spre orificiul ureteral pot aparea colici renale, lombalgii- expresia hidronefrozei. In formele avansate, prin compresia structurilor din jur,apare durerea pelvina, edeme la membrele inferioare, simptome de compresie rectala, priapism. Depistarea precoce (screening) se poate face cu mijloace relativ simple mai ales la persoanele cu factori de risc, cei expusi la substante chimice, marii fumatori, cei cu abuz de analgetice. Mijloacele diagnostice pentru screening sint: examenul complet al urinii, citologia urinara si citometria de flux, insa cu fiabilitate mica. Detectia precoce a CVU depinde de evaluarea prompta a pacientilor cu hematurie sau alte semne iritative. Nici unul din examenele de sceening nu prezinta o valoare absoluta, totusi, in prezenta unei hematurii suspecte se impune cistoscopia cu examen histopatologic din leziune, precum si examinare imagistica completa a aparatului urinar. Examenul clinic bimanual cu explorare rectala si vaginala (la femei) poate oferi date importante privind localizarea si marimea tumorii. Informatiile furnizate de cistoscopie sint esentiale pentru diagnosticul de certitudine, evaluarea prognostica si stabilirea conduitei terapeutice. In functie de extensia bolii, tratamentul este multimodal si consta in primul rind din chirurgie la care se poate adauga chimioterapia intravezical sau sistemica si radioterapia externa (in cazuri avansate, depasite chirurgical, metastaze) prognosticul si tratamentul CVU este determinat de profunzimea invaziei in peretele vezical, in primul rind. In general, acest tip de cancer are un prognostic bun si o supravietuire foarte buna, mai ales in stadii mici.
La momentul prezentarii la medic, 75% din tumori sint superficiale
Tot in etiologia bolii se citeaza consumul indelungat de fenacetina (antinevralgic) cafea, indulcitori sintetici. Peste 90% din cancerele vezicale sint carcinoame tranzitionale, 6-8% sint carcinoame epidermoide si 2% sint adenocarcinoame. CVU se poate localiza in diferite regiuni: trigon (21%), perete lateral (47%), perete posterior (18%), cupola (6%), perete anterior (8%). La momentul prezentarii la medic 75% sint tumori superficiale, iar restul sint infiltrative sau prezinta metastaze la distanta. Macroscopic pot fi forme papilare, nodulare sau forme plate. Simptomatologia tipica este hematuria macroscopica (75%) in general necorelata cu gravitatea bolii (carcinoamele putin agresive pot determina hematurii masive, in timp ce carcinoamele infiltrative determina hematurii reduse). Alte semne ale boliii sint: polakiuria, disuria, durere sau mictiunea intrerupta, retentia acuta de urina. Odata cu progresia bolii spre orificiul ureteral pot aparea colici renale, lombalgii- expresia hidronefrozei. In formele avansate, prin compresia structurilor din jur,apare durerea pelvina, edeme la membrele inferioare, simptome de compresie rectala, priapism. Depistarea precoce (screening) se poate face cu mijloace relativ simple mai ales la persoanele cu factori de risc, cei expusi la substante chimice, marii fumatori, cei cu abuz de analgetice. Mijloacele diagnostice pentru screening sint: examenul complet al urinii, citologia urinara si citometria de flux, insa cu fiabilitate mica. Detectia precoce a CVU depinde de evaluarea prompta a pacientilor cu hematurie sau alte semne iritative. Nici unul din examenele de sceening nu prezinta o valoare absoluta, totusi, in prezenta unei hematurii suspecte se impune cistoscopia cu examen histopatologic din leziune, precum si examinare imagistica completa a aparatului urinar. Examenul clinic bimanual cu explorare rectala si vaginala (la femei) poate oferi date importante privind localizarea si marimea tumorii. Informatiile furnizate de cistoscopie sint esentiale pentru diagnosticul de certitudine, evaluarea prognostica si stabilirea conduitei terapeutice. In functie de extensia bolii, tratamentul este multimodal si consta in primul rind din chirurgie la care se poate adauga chimioterapia intravezical sau sistemica si radioterapia externa (in cazuri avansate, depasite chirurgical, metastaze) prognosticul si tratamentul CVU este determinat de profunzimea invaziei in peretele vezical, in primul rind. In general, acest tip de cancer are un prognostic bun si o supravietuire foarte buna, mai ales in stadii mici.
