Anul care tocmai s-a încheiat a adus câteva surprize pe scena politico-administrativă brăileană şi a pregătit terenul pentru alegerile locale şi parlamentare, care ne bat la uşă. Fără îndoială, unul dintre cele mai importante evenimente ale lui 2015 a fost condamnarea definitivă la trei ani de închisoare cu executare a fostului preşedinte CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în luna aprilie. De asemenea, faptul că după tragedia ce a avut loc pe 30 octombrie 2015 în clubul Colectiv din Bucureşti, mii de brăileni au ieşit în stradă pentru a-şi spune nemulţumirile faţă de clasa politică, alăturându-se românilor din întreaga ţara, reprezintă o altă premieră. În aceeaşi ordine de idei, nu trebuie trecut cu vederea faptul că în urma acestor proteste guvernul în care Brăila a avut pentru prima oară un reprezentant de marcă (Mihai Tudose, ministrul Economiei) a căzut, făcând loc unuia format din tehnocraţi. Trebuie subliniat însă că întregul an a fost caracterizat de schimbări mai mult sau mai puţin importante la nivelul partidelor şi administraţiei brăilene, precum şi de pregătiri pentru alegerile locale şi parlamentare, ce vor avea loc în 2016.
Începutul anului a adus un nou prefect pentru Brăila
Demisia subită a fostului prefect Gheorghe Obreja (ex-preşedinte PC Brăila) ca urmare a eşecului de care a avut parte în iarna 2013 - 2014 a aruncat întreaga responsabilitate pe umerii subprefectului Cătălin Grosu. Nici numirea Vasilicăi Vîlcu în funcţia de prefect, în martie 2014, nu i-a uşurat situaţia lui Grosu, aceasta neavând experienţa necesară pentru a-l degreva foarte repede de responsabilităţile majore. Prin urmare, după o perioadă destul de agitată la Prefectură, Cătălin Grosu a hotărât să demisioneze din funcţie, în luna ianuarie 2015 revenind la fostul său job de consilier juridic în cadrul Direcţiei de Finanţe. Postul lăsat liber de acesta a dat naştere mai multor discuţii şi negocieri în tabăra PSD - UNPR, miza fiind de fapt schimbarea prefectului Vîlcu (recomandarea senatorului Mihai Dănuţ, din partea PC) odată cu aducerea unui nou subprefect (care trebuia să fie numit de PSD). Astfel, în cele din urmă, la finele lunii ianuarie 2015 au fost publicate în Monitorul Oficial hotărârile de Guvern privind încetarea mandatului Vasilicăi Vîlcu, respectiv, detaşarea lui Lucian Nicu Olteanu pe funcţia de prefect al judeţului Brăila. În luna februarie, noul prefect (recomandat de UNPR) şi-a depus jurământul şi câteva zile mai târziu a venit şi rândul subprefectului Marius Ţiripa să îşi ia în primire fotoliul.
Schimbări, demisii, revocări şi reveniri
Anul 2015 a fost, printre altele, unul al demisiilor şi suspendărilor. Încă de la începutul lunii ianuarie, în contextul în care fostul preşedinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu fusese deja suspendat din funcţie şi la cârma instituţiei venise vicepreşedintele Viorel Mortu, consilierul judeţean PSD Nicu Cireaşă a hotărât să se retragă din mini-parlamentul judeţean, invocând motive personale. Tot la începutul lui 2015, fotoliul de vicepreşedinte i-a fost luat liberalului Ovidiu Nechita de către majoritatea PSD-istă şi dat UNPR-istului Emilian Dumitriu. Un alt personaj ce a părăsit vrând-nevrând Consiliul Judeţean este Cătălin Dudulea (ex-PER), care a fost exclus în luna aprilie pentru absenţe nemotivate. În martie, a venit rândul lui Silviu Radu să îşi închidă socotelile cu CJ Brăila. Acesta a demisionat după mai multe luni în care s-a luptat cu foştii colegi din PDL, care îi retrăseseră sprijinul. Trebuie amintită şi revenirea pe fotoliul de consilier judeţean a PPDD-istului Vasile Anghelache, după ce Tribunalul Brăila a revocat hotărârea prin care fusese, iniţial, eliminat din consiliu. De asemenea, consilierul judeţean PNL Neagu Jirlăianu a decedat pe 9 noiembrie.
Tot în 2015 s-au completat şi restul locurilor rămase vacante în CJ Brăila după multitudinea de plecări şi suspendări.
Nici la CLM apele nu au fost mai liniştite. Ex-PNL-istul Paul Creţu a fost suspendat din funcţie în luna octombrie de către prefectul Nicu Olteanu, ca urmare a implicării medicului în dosarul "Ahmeya" şi a punerii sale sub control judiciar. De asemenea, PP-LC-istul Tache Ene a devenit total inactiv în ultimul său an de mandat, fiind în concediu pe caz de boală. Nu trebuie uitat nici faptul că fostul consilier liberal Simona Drăghincescu a revenit la statutul de independent, după ce PNL Brăila a dat-o afară pentru că şi-a atacat în mod constant colegii din CLM la şedinţe.
Revenind la Consiliul Judeţean, nu trebuie uitat faptul că în 2015, instituţia s-a aflat într-o continuă alergătură pentru înlocuirea funcţionarilor publici disponibilizaţi (cei implicaţi în dosarele lui Gheorghe Bunea Stancu) sau care pur şi simplu au preferat să se retragă din administraţie, lăsând în urma lor zeci de posturi vacante. Aici nu poate fi trecut cu vederea faptul că Alina Rusu, trimisă în judecată de către DNA în dosarul "Sportul" al lui Bunea Stancu, a demisionat din poziţia de director economic al CJ Brăila, fiind înlocuită interimar de fosta şefă de la Audit, Vasilica Vâlcea şi în cele din urmă, prin examen, de Maria Vlad. Tot anul trecut, în luna august, secretarul judeţului, Nicu Filote, a ieşit la pensie, locul său fiind preluat interimar de jurista instituţiei, Mioara Duţu şi apoi, prin concurs, de Dumitrel Priceputu.
Modificări importante şi la partide
În 2015, mai mulţi performeri de pe scena politică brăileană au decis fie să îşi schimbe tabăra, fie să îşi încheie socotelile cu vreun partid sau să finalizeze procesul de fuziune, cum e cazul membrilor PNL şi ex-PDL. Nu trebuie uitat gestul PSD-istului Doru Damian, care în 2015 a decis să renunţe la toate funcţiile deţinute în partid, ca urmare a unui comentariu nepotrivit, postat pe pagina personală de Facebook, dar care nu a fost primit prea bine de organizaţie. De asemenea, la mijlocul anului trecut senatorul Mihai Dănuţ a decis să renunţe la barca PC şi să treacă la PNL Brăila, aspirând la vremea respectivă la o poziţie de copreşedinte al organizaţiei judeţene. În septembrie, deputatul PNL Vasile Varga a fost ales vicepreşedinte la nivel regional. La fel şi deputatul PSD Mihai Tudose, care a fost nevoit să renunţe la fotoliul de şef al organizaţiei brăilene după ce a primit un fotoliu de vice la Bucureşti.
De asemenea, tot în 2015, UNPR a "înghiţit" PPDD, PC s-a aliat cu PLR şi au format ALDE. Şi în toată această vâltoare, au apărut şi câteva partide noi pe scena politică brăileană, dintre care amintim regruparea Partidului Ecologist Român la Brăila (preşedinte Ion Mărgineanu), apariţia Partidul România Unită (în frunte cu fostul PPDD-ist Gabriel Musceleanu) şi a Partidului Agricultorilor din România, sub conducerea lui Marcel Cucu.
Tot anul trecut, deputatul PSD Cristian Rizea şi-a rupt legăturile cu Brăila. Acesta a devenit, la începutul lui 2015, preşedintele interimar al organizaţiei PSD Sectorul 5 Bucureşti, în locul lui Marian Vanghelie. Rizea şi-a anunţat cu această ocazie şi intenţia de a candida pentru Primăria Sectorului 5 din capitală.
Incompatibilii de la Însurăţei
În martie 2015, PSD-istul Ştefan Paul Alexandru (ex-PDL), viceprimarul Însurăţei, a fost declarat incompatibil de către ANI pentru că a deţinut simultan funcţia de viceprimar şi pe cea de administrator al unei societăţi comerciale, din 2012 până în 2014. La începutul lunii aprilie, acesta a decis să îşi dea demisia. La scurt timp după acest episod, în noiembrie, a venit rândul lui Ionel Gheorghe, primarul PSD al oraşului Însurăţei, să fie luat la rost de inspectori. ANI a emis un comunicat de presă prin care a anunţat că Gheorghe s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 20 iunie - 03 octombrie 2012, pentru că a deţinut, simultan funcţia de primar, şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Grupului Şcolar Industrial Însurăţei.
Proiecte "pe hârtie", stângăcii şi multe pensii speciale
Atât în Parlament - prin imunităţi şi pensii "speciale" -, cât şi la CLM şi CJ Brăila prin contre, scandal şi lupte continue pentru putere, aleşii noştri nu s-au remarcat pozitiv în 2015. Putem vorbi despre un nou Cod Fiscal, despre votul prin corespondenţă, însă prea puţine rezultate. În ceea ce priveşte Brăila, pe parcursul anului trecut au continuat discuţiile interminabile despre Master Planul pentru Transport. În luna iulie, acesta a fost aprobat de Comisia Europeană şi Brăila a fost prins în document cu proiectele: pod peste Dunăre şi 3 drumuri expres (Muntenia Express, Milcovia Express şi Dogrogea Express), toate cu gradul II de prioritate la implementare, adică cu posibilitatea de a începe abia după 2020. Cu această ocazie au reînceput măsurători pentru refacerea studiului de fezabilitate ale Podului. Tot la acest capitol, nu ar trebui uitat faptul că CJ Brăila a venit cu o premieră în 2015 şi a propus cofinanţări pentru proiectele Unităţilor Administrativ Teritoriale, însă deja au apărut unele probleme. De asemenea, că la nivelul municipiului au fost amânate sau blocate proiecte importante precum: reabilitarea Castelului de Apă, investiţia APAN de la Caporal Muşat sau repararea Teatrului "Maria Filotti", unde au fost sistate chiar şi spectacolele, deoarece clădirea nu corespundea normelor de securitate la incendiu.
Ce ne aşteaptă în 2016
Anul acesta vor fi organizate alegeri locale şi parlamentare după noi reguli, cu primari aleşi într-un singur tur şi şefi de CJ aleşi indirect, dar şi cu un Parlament mai mic, ales pe liste. Mai exact, alegerile locale urmează să fie organizate în această primavară, cel târziu la finalul lunii mai, iar cele parlamentare probabil la finalul lunii noiembrie.
La Brăila nu foarte multe dintre taberele politice şi-au anunţat pretendenţii pentru fotoliul de primar sau cel de şef al judeţului, cu atât mai puţin cel de parlamentar. Cu toate acestea, reamintim că până acum la Primăria Brăila s-au avântat în cursă ţărănistul Gheorghe Chiru, liberalul Cătălin Boboc, copreşedintele ALDE Dan Păun, independentul Cristian Techiu (ex-PNL) şi de curând, Marian Dragomir (PSD). De asemenea, amintim că afaceristul Florin Cârligea se află, în acest moment, în fruntea listei liberalilor la CJ Brăila. De cealaltă parte, PSD-iştii brăileni încă nu au lansat un nume oficial în cursa pentru CJ.
