Pentru interlopii brăileni, 2011 a fost un an dificil. După ce în anii trecuţi s-au războit în stradă, în discoteci, pe holurile instanţei sau au atacat familiile rivalilor, în 2011 a venit şi "răsplata". O trecere în revistă a principalelor evenimente petrecute în acest an arată că 2011 a fost marcat de condamnări care i-au lovit crunt pe membrii unor grupări interlope marcante. Titi Sgârcitu, de exemplu, a primit două pedepse cu închisoarea, în numai o săptămână, într-un dosar de şantaj şi altul privind scandalul de la dicoteca lui "Piciu". Şi Costică Buricea şi-a primit pedeapsa pentru scandalul de la Tribunal, fiind extrădat temporar din Spania, unde a fost condamnat la 18 ani şi 5 luni de închisoare pentru omor.
Nici criminalii cu sânge rece nu au scăpat mai uşor, anul 2011 fiind unul însângerat dacă este să luăm în calcul oribilele crime. De exemplu, ucigaşii bătrânei din Vişani, care au comis cea mai gravă faptă din ultimii zece ani, au fost condamnaţi pe viaţă.
Anul 2011 a fost şi un an al poliţiştilor şpăgari, însă nici cei care au dat mită nu au scăpat nepedepsiţi.
Titi Sgârcitu a primit două pedepse cu închisoarea, în numai o săptămână
"Lovituri" cu închisoarea pentru interlopi
Membri marcaţi ai lumii interlope brăilene au trecut prin momente grele în 2011. Vestea cea mai proastă au primit-o fraţii Sgârcitu, condamnaţi în două dosare aflate pe rolul instanţei de mai mulţi ani, sentinţele venind una după alta. La jumătatea lunii noiembrie, judecătorii brăileni l-au condamnat pe Titi Sgârcitu la 7 ani închisoare şi pe Ionel la 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunile de ultraj contra bunelor moravuri şi şantaj, iar omul lor de încredere, Ionuţ Agheboaie, a primit 4 ani şi 2 luni închisoare. Asta după ce, în iunie 2009, fraţii Sgârcitu şi amicul lor au agresat un brăilean în plină stradă. Bărbatul împrumutase de la aceştia aproximativ 8.000 de euro şi i-ar fi restituit fără să achite şi camătă. În acelaşi dosar, Titi Sgârcitu a mai fost judecat pentru că a şantajat alte trei persoane. După numai o săptămână, Titi Sgârcitu a primit încă o condamnare, în dosarul cu scandalul de la discoteca Tichileşti. De data asta a luat 4 ani de puşcărie pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice în formă agravantă. Este vorba despre atacul de acum 4 ani, de la discoteca lui "Piciu", din Tichileşti. Alături de Sgârcitu, au mai primit între 4 şi 8 ani de închisoare încă şapte acoliţi de-ai acestuia. Cele două sentinţe nu sunt însă definitive.
Tot anul acesta, în luna februarie, s-a dat sentinţa definitivă în dosarul atacului asupra familiei Buricea, care a venit după mai bine de patru ani de la incident. În februarie 2009, 17 indivizi ai grupării, în frunte cu "Romică Caţali", au fost condamnaţi de Judecătoria Brăila, nouă dintre interlopi primind pedepse cu executare în penitenciar. Sentinţa primei instanţe a rămas definitivă după ce Curtea de Apel Galaţi a respins recursurile formulate de interlopi.
La rândul său, interlopul Costică Buricea a fost extrădat din Spania, în luna iunie, pentru a putea fi judecat în dosarul scandalului de la Tribunal, din decembrie 2006. El a fost condamnat recent la 4 ani şi 3 luni închisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, fiind trimis din nou în Spania, unde a primit 18 ani şi 5 luni de închisoare pentru torturarea şi asasinarea unui bijutier chilian.
Şi interlopul Daniel Buricea, zis "Haret Junior", a ajuns în arest, în octombrie, după ce, împreună cu câţiva amici, a provocat un scandal monstru la "Red Velvet", altoindu-l bine pe administratorul clubului. Interlopul Buricea şi amicii săi au fost deja trimişi în judecată. Luna trecută, "Bălăceanu Jr.", respectiv Bebi Burciu, a fost şi el condamnat de magistraţii brăileni la 7 ani şi 6 luni de puşcărie pentru proxenetism şi act sexual cu un minor.
Costică Buricea şi-a primit pedeapsa pentru scandalul de la Tribunal, fiind extrădat temporar din Spania
Totuşi, au fost şi interlopi care au scăpat mai uşor. Astfel, scandalagiii de la Selgros, membri ai grupării lui "Tică Valutistu", au fost condamnaţi în martie la închisoare cu suspendare, doar unul dintre tovarăşii interlopului primind închisoare cu executare.
Închisoare cu suspendare a primit şi Spiru Buricea, zis "Haret", liderul interlopilor din Vidin, pentru scandalul provocat la bac în 2010. O veste bună a primit în acest an şi Stănel Corbu, considerat liderul grupării din "Lacu Dulce", care, după 4 ani de procese, a fost achitat de instanţă în dosarul în care era judecat pentru şantaj şi lipsire de libertate. Nemulţumiţi de soluţia instanţei, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila au declarat recurs.
Unii dintre interlopi au devenit însă victime. Astfel, în luna iunie, oamenii lui Marian Dănuţ Soare, liderul grupării din Obor, au fost doborâţi de hoţii de fier vechi de la km 10, care i-au atacat cu bâte, topoare şi pietre, aceştia fiind nevoiţi să se ascundă în BMW-urile cu care veniseră. Dacă ei au scăpat teferi, doar unul dintre pasageri fiind rănit, cele două autoturisme de lux au fost făcute praf. Atacatorii au fost deja trimişi în faţa instanţei de judecată.
Criminalul Florin Amza, un cioban în vârstă de numai 19 ani, a primit 21 de ani de închisoare
Criminali cu sânge rece, pedepsiţi exemplar
Anul 2011 a fost unul însângerat dacă este să luăm în calcul oribilele crime care s-au produs pe raza judeţului nostru. Criminalii nu au rămas însă nepedepsiţi, ci au primit pedepse pe măsura faptelor comise. În luna ianuarie, o mamă şi-a ucis băieţelul de numai 3 ani şi jumătate, asta după ce, timp de câteva luni, l-a maltratat împreună cu concubinul ei, la domiciliul acestuia din Romanu, corecţia din noaptea de 5 spre 6 ianuarie fiind fatală. La câteva luni de la oribila faptă, mama criminală, Mirela Smadu (31 de ani), din Brăila, a fost condamnată la 25 de ani de închisoare, iar concubinul ei, Viorel Dragomir (27 de ani), din Romanu, a primit 16 ani şi 8 luni închisoare. Totuşi, în urma apelurilor formulate la Curtea de Apel Galaţi, ucigaşii au reuşit să obţină pedepse mai mici, mama ucigaşă 15 ani închisoare, iar concubinul ei, 14 ani închisoare.
Luna martie a fost cea mai sângeroasă din acest an, dacă este să ţinem cont de faptul că trei crime s-au produs în această lună, două dintre ele la distanţă de numai o zi. Cea mai gravă faptă din ultimii 10 ani s-a produs, în noaptea de 5 spre 6 martie, în comuna Vişani. O bătrână în vârstă de 76 de ani a fost ucisă de cinci localnici de etnie romă care au intrat peste ea în casă să o jefuiască. Luna aceasta, cei cinci romi ucigaşi, Marius Anton (25 de ani), Isofache Ţîrel (24 de ani), Silviu Toma (24 de ani), Sebastian Anton (23 de ani) şi Robert Tăndălache (20 de ani) au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă şi plata a 260.000 de lei despăgubire pentru familia victimei.
Tot în luna martie, un bărbat de 44 de ani, din localitatea Sătuc, şi-a găsit sfârşitul după ce a fost bătut crunt de propriii nepoţi. Cristi Baciu, de 22 de ani, a fost condamnat la 13 ani închisoare, iar fratele său minor, de 14 ani, a primit 6 ani şi 6 luni închisoare, pentru omor calificat. Pe data de 22 martie, o bătrână de 83 de ani, din satul Esna, comuna Movila Miresii, a fost găsită fără suflare în casă, cu un batic îndesat în gură şi dezbrăcată de la brâu în jos. Ucigaşul bătrânei, Florin Amza, un cioban din sat în vârstă de numai 19 ani, a primit 21 de ani de închisoare.
În iulie, o altă crimă a zguduit comunitatea brăileană. O femeie de 54 de ani, din localitatea Silistraru, a fost violată şi ucisă. Anchetatorii au stabilit că principalul suspect este Costel Mircea, zis "Porcu", de 43 de ani, un individ agresiv la beţie, care, la o săptămână de la incident, a fost găsit spânzurat într-un copac.
În luna septembrie, s-a dat sentinţa finală şi în cazul crimei de la Ianca, asasinul bunicii soţiei fotbalistului Ghionea având de executat 23 de ani de închisoare. În ceea ce îl priveşte pe criminalul de la Asociaţia surdo-muţilor, "Mutu", acesta a rămas cu 22 de ani de închisoare, sentinţa finală fiind dată de magistraţii bucureşteni în luna mai.
Tânărul de 28 de ani conducea regulamentar, venind din direcţia Slobozia, şi a murit nevinovat
Poliţişti brăileni prinşi cu şpaga
În anul 2011 au căzut în plasă şi oameni ai legii, care s-au încumetat să ia şpagă de la anumite persoane, fără să se gândească la consecinţe. În octombrie, un agent şef ar fi cerut şi primit 500 de euro de la un bărbat care fusese prins băut la volan. Poliţistul Radu V. (43 de ani) i-a promis că va interveni pe lângă angajaţii de la Medicină Legală, astfel încât aceştia să îi "scoată" bărbatului o alcoolemie mai mică decât cea cu care fusese prins. Angajaţii DGA şi procurorii brăileni au pierdut însă cei 500 de euro, iar poliţistul acuzat că ar fi primit mită chiar în sediul Poliţiei a scăpat de arestul preventiv. Deşi există înregistrări audio - video care ar atesta vinovăţia poliţistului, procurorii brăileni l-au scăpat printre degete din cauza unor vicii de procedură, flagrantul fiind prost organizat. Rămâne de văzut ce măsuri vor lua mai departe lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie Brăila.
În luna noiembrie, un poliţist din cadrul SIPI Brăila a ajuns în atenţia procurorilor DNA pentru că ar fi acceptat mită 4.500 de lei de la nişte fermieri, pentru a interveni pe lângă colegii lui şi pe lângă procurori în favoarea acestora. Comisarul şef Aurel Mihăiţă Manea a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, în stare de arest preventiv. El ar fi primit mita de la un grup de agricultori din Tătaru cărora poliţiştii le-au luat tractoarele "John Deere" (în septembrie), acestea figurând ca fiind furate din Franţa. Iniţial, liderul grupului de fermieri, Ionel Manole, şi amicul său, Marian Bălan, s-au adresat cu "şpaga" unui alt poliţist din cadrul IPJ Brăila, care nu numai că a refuzat mita de 10.000 de lei, ci a pus la cale şi un flagrant. Cei doi agricultori au fost arestaţi preventiv, apoi judecaţi alături de alţi patru amici (anchetatorii stabilind că toţi au participat la strângerea banilor pentru şpagă), în noiembrie magistraţii condamnându-i la câte 6 luni închisoare cu suspendare.
În iulie, poliţiştul Georgian Cristian Dobrilă a pornit într-o cursă contra morţii
Tineri brăileni morţi în accidente rutiere
Anul 2011 a fost marcat, din nefericire, şi de mai multe tragedii rutiere, în urma cărora mai mulţi tineri şi-au pierdut viaţa. Cel mai şocant eveniment a avut loc la sfârşitul lunii octombrie, când un şofer de numai 28 de ani, din comuna Cazasu, a murit după ce "BMW-ul" pe care îl conducea s-a ciocnit frontal de o maşină de gunoi a firmei "Braicata". Evenimentul s-a produs în zona "Trei Movile", şoferul autospecialei de gunoi, care avea o alcoolemie peste limita legală, încercând să vireze stânga spre Chiscani, fără a acorda prioritate. Tânărul de 28 de ani conducea regulamentar, venind din direcţia Slobozia, însă a murit nevinovat, maşina transformându-se într-un morman de fiare.
În luna iulie, un alt tânăr şofer şi-a găsit sfârşitul în zona magazinului "Winmarkt". Băiatul de numai 22 de ani gonea cu viteză pe B-dul Cuza şi, la un moment dat, s-a lovit cu maşina de un copac, jupuindu-i pur şi simplu coaja. Ca şi cum asta nu ar fi fost suficient, autoturismul a ricoşat apoi într-un stâlp de electricitate de pe cealaltă parte a drumului. Tânărul aflat la volan a murit pe loc.
La un pas de a-şi pierde viaţa a fost şi singurul motopoliţist de la Serviciul Rutier Brăila. Tot în iulie, poliţiştul Georgian Cristian Dobrilă, detaşat în zona litoralului pe parcursul sezonului de vară, a pornit într-o cursă contra morţii. Acesta s-a izbit de un BMW care i-a ieşit în cale, în timp ce urmărea un alt şofer în trafic. Deşi zile la rând s-a zbătut între viaţă şi moarte, în final a învins, acum agentul brăilean recuperându-se la o clinică din Israel.
Reţea de proxeneţi, pusă cu botul pe labe
Anul acesta, procurorii DIICOT Brăila au reuşit să anihileze şi o reţea de traficanţi de persoane care a trimis la "produs" în Spania şi Italia zeci de tinere. Liderul grupării, Marinel Viorel Apostu, zis "Calu", de 35 de ani, cel care a pus pe picioare reţeaua infracţională încă din 2001, a ajuns în spatele gratiilor, la fel şi ajutoarele lui.
Membrii reţelei "Pleşcan", traficanţii care au trimis la cerşit în Franţa persoane sărmane sau cu handicap, au primit anul acesta sentinţa finală, respectiv câte 8 ani de închisoare, chinuindu-se în zadar să obţină pedepse mai mici. Şeful de bandă, Constantin Pleşcan, urmează să fie adus din Franţa, unde este arestat, pentru a fi şi el judecat la Brăila.
