• după ce a obţinut o finanţare de 20 milioane de euro de la Uniunea Europeană, Consiliul Judeţean Brăila reuşeşte cu greu să pună proiectul în mişcare • lucrurile se mişcă foarte greu din cauza birocraţiei de la Bucureşti • numai validarea caietului de sarcini a durat aproape jumătate de an • lucrarea ar putea începe efectiv abia în vara anului viitor, dar asta doar dacă nu se vor face contestaţii peste contestaţii, aşa cum s-a mai întâmplat şi cu alte proiecte similare ale CJ • în total, vor fi modernizate 61 kilometri de drumuri judeţene care fac parte din coridorul “Drumului mării”, ce traversează judeţul nostru, de la graniţa cu judeţul Vrancea până la cea cu judeţul Ialomiţa • în ceea ce priveşte reparaţiile făcute cu bani de la bugetul judeţului şi de la guvern, se poate spune despre 2018 că a fost un an foarte bun
Cea mai mare investiţie în modernizarea unor drumuri judeţene brăilene din ultimii 25 de ani începe, cu mare greutate, să prindă formă. Este vorba despre un proiect cu finanţare europeană în valoare de circa 20 milioane de euro. Cu aceşti bani se vor moderniza patru tronsoane de drum judeţean care formează coridorul de legătură între Moldova şi litoral, aşa-numitul “drum al mării”. În exerciţiul financiar european 2007 - 2013, pe vremea când la cârma Consiliului Judeţean Brăila se afla Gheorghe Bunea Stancu, s-au reabilitat cu fonduri europene două tronsoane din acest drum. Este vorba despre DJ 211A Viziru - Cuza Vodă şi DJ 212 Cuza Vodă - Mihai Bravu, în lungime totală de 28 kilometri. Investiţia de atunci s-a ridicat la 56,67 milioane de lei, circa 14 milioane de euro, la cursul de schimb de la data respectivă. Lucrările au început în 2009 şi s-au finalizat în 2010, fiind executate de asocierea de firme “Max Bogl” şi “Tancrad” SA.
Acum, în mandatul lui Francisk Chiriac şi exerciţiul financiar european 2014 - 2020, se doreşte modernizarea restului coridorului denumit “drumul mării”, adică cele patru drumuri judeţene care asigură legătura de la limita cu judeţul Vrancea până la comuna Viziru, de unde continuă porţiunea deja modenizată, până la Mihai Bravu, la limita cu judeţul Ialomiţa. Astfel, vor intra în lucru DJ 202A Gulianca - Gradiştea; DJ 221 Şuţeşti - Ianca; DJ 211 Ianca - Bordei Verde şi DJ 211A Bordei Verde - Viziru. În total, sunt 61 kilometri de şosea care urmează să beneficieze de consolidarea fundaţiei, refacerea covorului asfaltic şi amenajarea de şanţuri betonate pentru scurgerea apei.
Diligenţele pentru acest proiectul au fost începute în ianuarie 2016, când la conducerea Consiliului Judeţean se aflau Viorel Mortu şi Ionel Epureanu. După alegerile din vara lui 2016, în mandatul lui Francisk Chiriac, demersurile au continuat, iar contractul de finanţare a fost semnat în toamna anului 2017, pentru suma de 93,5 milioane de lei (circa 20,4 milioane de euro). După ce CJ s-a asigurat că are bani pentru demararea lucrărilor, aparatul de specialitate din cadrul instituţiei s-a apucat să întocmească documentaţia tehnică a proiectului. Caietul de sarcini a fost trimis pentru validare Autorităţii Naţionale de Achiziţii Publice (ANAP) în luna iunie a acestui an, în speranţa că se va putea demara cât mai rapid licitaţia publică în vederea angajării unui constructor care să se poată apuca efectiv de treabă în primăvara anului viitor. Birocraţia excesivă a făcut, însă, ca avizul de la ANAP să fie eliberat abia în urmă cu câteva zile, mai exact pe 4 decembrie, la aproape şase luni de la depunerea documentaţiei tehnice.
“Documentaţia întocmită de specialiştii Consiliului Judeţean a fost respinsă de trei ori, din diverse motive, care nu ţin neapărat de calitatea slabă a lucrării ci mai degrabă de interpretările evaluatorilor ANAP şi de modificările legislative. Prima dată a fost respinsă pe motiv că nu respecta prevederile unui nou act normativ, H.G. 419/2018 adoptată chiar atunci, în luna iunie, când am depus noi documentaţia. Apoi, după ce s-au făcut corectările necesare, a fost respinsă din nou, pe motiv că nu trebuie probată experienţa profesională a şefului de şantier şi ajustarea preţului contractului. După ce s-au corectat şi aceste aspecte, ne-au respins-o pe considerente legate de factorul de evaluare - termenul de execuţie - şi nivelul minim al cifrei de afaceri al posibilului executant. Problema este că nu este desemnat un singur evaluator pentru un anumit caiet de sarcini. Prima dată îl evaluează cineva, care solicită să se modifice un aspect. După ce faci corectura şi îl retrimiţi la ANAP, ajunge pe biroul altcuiva, căruia nu îi convine alt criteriu, diferit faţă de ce stabilise primul evaluator. Şi tot aşa, de la o corectură la alta, se pierde foarte mult timp. În mod normal, ar trebui ca documentaţia să fie studiată de un evaluator, care să impună modificările pe care le consideră necesare, iar după efectuarea corecturilor să se facă validarea. De asemenea, nu se respectă termenele legale în care trebuie analizate aceste clarificări, termenele fiind depăşite sistematic. Conform OUG nr. 98/2017, termenul prevăzut pentru efectuarea controlului este de 9 zile lucrătoare de la data transmiterii deciziei de verificare, respectiv de la data primirii documentelor, în situaţia în care acestea nu sunt disponibile în SEAP”, ne-a declarat Ionel Epureanu, vicepreşedintele CJ Brăila.
Din acest moment, odată rezolvată validarea caietului de sarcini de către ANAP, Consiliul Judeţean poate lansa efectiv procedura de achiziţie a lucrării, adică licitaţia în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Urmează, aşadar, depunerea de oferte, de către firmele interesate, solicitarea de clarificări intermediare evaluarea ofertelor şi desemnarea unui câştigător. Mai mult ca sigur, dată fiind suma foarte mare pusă în joc, după stabilirea firmei sau asocierii de firme câştigătoare vor urma nelipsitele contestaţii care vor întârzia luni de zile finalizarea procedurii. În cel mai fericit caz, după cum recunoaşte şi conducerea CJ Brăila, abia peste circa jumătate de an s-ar putea finaliza efectiv licitaţia, astfel încât să se poată semna contractul de execuţie cu constructorul desemnat.
Dacă lucrările ar începe în vara anului 2019 ar fi, totuşi, un lucru bun, deoarece, conform caietului de sarcini validat cu atât de mare greutate de ANAP, termenul de execuţie a lucrării, pe lungimea totală de 61 kilometri ale celor patru drumuri judeţene prinse în proiect, este de 10 luni. Dacă lucrările se termină pe parcursul anului 2020, investiţia se va încadra în actualul exerciţiu financiar european şi nu există riscul să se piardă o parte din banii alocaţi de UE. Dacă, însă, contestaţiile se vor întinde pe mai mult de un an de zile, aşa cum s-a mai întâmplat şi în cazul altor proiecte de reabilitări drumuri judeţene, e foarte posibil ca şantierul să depăşească anul 2020, cu riscurile aferente pentru pierderea unei părţi a finanţării.
Tot în actualul exerciţiu financiar european 2014 - 2020, CJ Brăila încearcă să mai prindă o finanţare, de 42,6 milioane de lei, pentru modernizarea a 18 kilometri de drum, pe traseul Silistraru - Unirea - Gropeni. Acest proiect este, însă, abia în faza premergătoare a semnării contractului de finanţare. Va mai fi, aşadar, de parcurs întocmirea caietului de sarcini, validarea acestuia de către ANAP şi organizarea licitaţiei pentru desemnarea constructorului. În condiţiile birocraţiei actuale, şansele ca proiectul în cauză să fie gata până în 2020 pot fi considerate extrem de mici!
2018 - un an bun, la capitolul reparaţii drumuri judeţene
În ceea ce priveşte proiectele pentru care s-au parcurs toţi paşii birocratici şi s-au putut începe, efectiv, lucrările, 2018 a fost mai bun decât anii precedenţi. Astfel, dacă în 2017 nu s-a putut turna nici măcar o plombă asfaltică, din cauza blocajelor interminabile impuse unor contestaţii, anul acesta s-au făcut reparaţii plin plombări, zeci de mii de metri pătraţi de drum, dar s-au turnat şi zeci de kilometri de covoare asfaltice.
Au fost două categorii de lucrări: cele finanţate cu bani din bugetul judeţului şi cele finanţate cu bani de la guvern, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). În total, în 2018 s-au alocat pentru reabilitări sau modernizări de drumuri judeţene 8,3 milioane de euro, cea mai mare sumă din ultimii câţiva ani.
În cadrul finanţărilor cu bani de la bugetul judeţului, drumurile din administrarea CJ au fost împărţite în două loturi: Nord şi Sud. De repararea şoselelor din partea de nord a judeţului s-a ocupat firma gălăţeană “Tancrad” SRL, care a câştigat licitaţia organizată de Consiliul Judeţean, semnând un contract în valoare totală de 7,36 milioane de lei. Pentru aceşti bani, “Tancrad” a turnat covoare asfaltice pe o lungime totală de 25 kilometri, pe drumuri precum DJ 203, în zona Galbenu - Sătuc - Jirlău - Făurei sau DJ 202 B pe troansoanele Latinu - Scorţaru Nou şi Gemenele - Movila Miresii - Ţepeş Vodă. Acelaşi contract a prevăzut şi turnarea de plombe asfaltice pe o suprafaţă totală de 28.000 metri pătraţi şi reparaţii prin pietruiri pe o lungime totală de 20 kilometri. Toate aceste lucrări au fost terminate la termenul prevăzut în contract, astfel că “Tancrad” nu a trebuit să se teamă de penalităţi.
Pe partea de sud a judeţului, adjudecată la licitaţie de asocierea de firme “Promotas” Brăila - “Viacarpatica” Bucureşti, lucrurile nu au stat la fel de bine. După cum se ştie, “Promotas” este patronată de fostul consilier judeţean PSD Marcel Motoc. Conform contractului, cele două firme ar fi trebuit să finalizeze cel târziu în data de 3 septembrie toate lucrările asumate, respectiv turnarea a 25 kilometri de covoare asfaltice, realizarea de reparaţii prin plombări pe o suprafaţă totală de 42.000 metri pătraţi, pietruiri pe 11 kilometri, trasarea de marcaje longitudinale pe 32 kilometri, marcaje transversale pe 133,12 mp, montarea a 200 de indicatoare rutiere şi montarea unor parapeţi metalici pe o lungime totală de 652 metri liniari. Toate aceste angajamente au fost respectate, cu excepţia plombărilor asfaltice. Nici până la această dată, la început de decembrie, nu s-a finalizat turnarea plombelor asfaltice pe o suprafaţă totală de 5.000 mp, pe DJ 211C Tătaru - Colţea, şi pe 6.500 mp, pe DJ 203R Cireşu - Batogu.
Conducerea Consiliului Judeţean ne-a informat că asocierea de firme “Promotas” - “Viacarpatica” a fost penalizată pentru fiecare lună de întârziere cu 1% din valoarea sumelor pe care le mai are de decontat. Aceste penalizări sunt, însă, de ordinul a câteva mii de lei, în contextul în care valoarea totală a contractului încheiat cu CJ se ridică la 8,33 milioane de lei.
Proiectele PNDL şi stadiul de execuţie
În ceea ce priveşte modernizările de drumuri judeţene cu bani asiguraţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), au fost prinse la investiţii cinci tronsoane. După finalizarea procedurilor birocratice, pe unele drumuri lucrările au început în luna august, pe altele în septembrie. La ora actuală, stadiul cel mai avansat al şantierului, cu finalizare în proporţie de 75,62%, este pe DJ 255A, un tronson de 3,8 kilometri, situat de la intersecţia cu DN 23 până aproape de intrarea în satul Cotu Lung. Investiţia se ridică la 4,8 milioane de lei, banii fiind asiguraţi de la bugetul de stat, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Contribuţia bănească a Consiliului Judeţean la acest proiect este de doar 2%. Lucrările pe acest drum sunt executate de firma “Eurobuilding” SRL Galaţi.
Tot prin finanţare cu bani de la Guvern, prin PNDL, a intrat în reabilitare şi DJ 221B Brăila - Vădeni, pe o lungime de 6,2 km. Investiţia se ridică la 9,9 milioane de lei, având termen de finalizare 8 luni, iar constructorul care a câştigat licitaţia este “Tancrad” SRL Galaţi. Stadiul de execuţie este, la ora actuală, 50,59%.
Un alt tronson intrat în lucru se află pe DJ 212A Brăila - Măraşu, având o lungime de 13,2 km. Vorbim, practic, despre ultima porţiune care mai trebuie reabilitată pe drumul ce leagă Brăila de comuna Măraşu din Insula Mare. Contractul este executat tot de firma “Tancrad”, având o valoare de 22 milioane de lei şi termen de execuţie 20 de luni. Până acum, s-a executat 47,14% din totalul lucrării.
Pe o porţiune de 2 km din DJ203R, de la satul Lişcoteanca până la intersecţia cu DJ 211, se face modernizare, prin asfaltarea unui drum care până în prezent era acoperit cu strat de piatră. Investiţia se ridică la circa 3 milioane de lei, constructor este “Eurobuilding”, iar termenul de execuţie se întinde pe durata a 8 luni. Până acum s-a executat doar 15,25%.
În fine, un alt tronson se află pe DJ 211B, între localităţile Victoria şi Mihai Bravu, pe o lungime de 10 km. Investiţia se ridică la 9,8 milioane de lei, pe durata a 8 luni, iar constructor este firma “Drumuri şi Poduri” SA Slobozia. Stadiul de execuţie este, la ora actuală, de 43,29%.
