In cursul anul 2006, CJ Braila isi propune o abordare cu totul noua, privind lucrarile de intretinere curenta si reparatii, pentru drumurile si podurile din judet. Daca pina acum, s-a lucrat in sistem hei-rup-ist, cu peticiri si asfaltari de fatada, care costau prea mult si tineau prea putin, pentru anul curent, conducerea Consiliului Judetean s-a hotarit sa nu mai risipeasca zecile de miliarde, pentru lucrari de cosmetizare. "Sintem prea saraci, ca sa ne permitem lucrari de proasta calitate", pare a fi noua filosofie a presedintelui CJ, Gheorghe Bunea Stancu, care spune ca, in anul 2005, s-au asfaltat cei mai multi km de drum din ultimii ani, dar admite ca aceste lucrari s-au facut prost si de aceea nu folosesc la mai nimic, pentru ca vor trebui refacute, in citeva luni. Pentru ca nici in 2006 n-o sa-i ajunga banii de la bugetul judetean, Stancu si-a propus sa acceseze citeva imprumuturi substantiale, astfel incit ceea ce va putea sa faca la drumuri, sa faca bine, si sa tina 10 ani de zile, si nu citeva luni, ca pina acum. Si aici, insa, presedintele CJ preconizeaza unele schimbari: criteriile licitatiilor vor fi astfel stabilite, incit sa nu mai cistige lucrari de zeci de miliarde firme care nu au nici personal de meserie si nici dotarile necesare, ci doar o roaba si o mina de oameni.
Potrivit vicepresedintelui CJ, Gheorghe Chiru, cel care se ocupa de infrastructura, la nivelul judetului avem 571 km drumuri aflate in administrarea CJ si de care, deci, trebuie sa se ocupe aceasta institutie. Chiru sustine ca toti cei 571 km necesita reparatii de anvergura, dat fiind ca au fost realizati in urma cu 30-35 de ani si nu au structura necesara. Mai exact, toate aceste drumuri ar fi fost realizate prin aplicarea stratului de asfalt, mai mult sau mai putin, direct pe pamint, ceea ce determina si deteriorarea lor rapida. "S-a pus asfalt direct pe pamint si de aceea, aceste drumuri trebuie refacute de la zero, sapat un sant de 50-70 cm, in care sa se puna nisip si diferite tipuri de pietris si apoi, sa se puna trei straturi de asfalt, care da trainicia unui drum. Astfel facut, drumul are o garantie de 10 ani, pe putin, si nu apar valuriri si nici stricarea acostamentului sau a marginilor. Acum, marginile drumurilor aluneca catre santuri, din cauza circulatiei masinilor cu tonaj peste limita admisa", ne-a explicat Chiru. Potrivit acestuia, pentru repararea ca la carte a drumurilor din judet ar fi necesare circa 50-52 milioane euro si ar fi nevoie de 4-5 ani: "Dureaza atit de mult, pentru ca trebuie facute santuri de sute de km, si asta nu este usor, in conditiile in care trebuie avut grija sa nu se blocheze nici intrarea in localitati. Asta este o lucrare ce trebuie facuta cu cap, dar nu poate fi evitata saparea santurilor si luarea de la zero a lucrarilor, pentru ca altfel, plombarile astea si covoarele asfaltice turnate pe un strat sau doua, cind structura drumului nu este corespunzatoare, nu inseamna decit bani aruncati pe apa Simbetei".
Deocamdata, potrivit programului aprobat de CJ, vor fi alocate de la bugetul judetean, in 2006, putin peste 74 milioane RON, lucrarilor de intretinere periodica, reparatii curente si reparatii capitale. Dintre acestea, cei mai multi bani vor merge catre covoarele asfaltice de un strat (30 milioane RON), covoare asfaltice doua straturi (30 milioane RON), reparatii asfaltice prin plombari (6 milioane RON) si pentru pietruirile drumurilor de pamint (2 milioane RON). Toti acesti bani vor ajunge doar pentru reabilitarea a 150 km de drum si plombarea altor 172.000 mp de sosea. In rest, vor mai fi alocate putin peste 2 milioane RON, pentru repararea unor poduri, putin peste 1 milion RON, pentru lucrari de siguranta circulatiei si 176.000 RON, pentru completari de plantatii rutiere. Pentru intretinerea curenta, pe timp de vara, s-au aprobat 400.000 RON, iar pentru cea pe timp de iarna, 800.000 RON. Asadar, in mare, cam aceleasi peticiri si cosmetizari traditionale.
"Ceea ce facem anul acesta se strica, pina anul viitor, si luam de la capat"
Consilierul judetean Ion Rotaru este de parere ca este nevoie de un program clar, pe prioritati, astfel incit sa nu se mai lucreze haotic, peticind ici si colo, pentru ca in anul urmator, sa se ia totul de la capat. El apreciaza ca, in mare, programul prezentat spre aprobare CJ este "bine fundamentat si bine gindit", dar trebuie schimbata gindirea generala: "Noi avem in comunele judetului conditii de secol XIX, in ceea ce priveste drumurile. Cred ca deja pe linga celelalte aspecte, care vizeaza aprovizionarea cu apa, drumurile sint prima necesitate. Eu as propune sa avem in vedere elaborarea unui program sau a unui studiu, plecind de la necesitati si de la problematica actuala, la nivelul judetului, avind in vedere ca este nevoie, pe linga modernizare si reabilitare, chiar de infiintarea, ca sa zic asa, a unor drumuri. De aceea cred ca este necesar un program, urmind sa gasim si sursele, astfel incit in urmatorii ani sa facem cu adevarat treaba, in acest domeniu".
Presedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, admite ca pina acum, de ani de zile, s-au aruncat banii pe lucrari proaste, si are si o explicatie: nu au fost bani pentru lucrari bune si complexe. "Drumurile sint cele pe care le stiti cu totii, le-am tot cosmetizat, le-am tot plombat, ca sa se poata circula pe ele si poate ca multi dintre noi observa ca o parte din ceea ce facem anul acesta se strica, pina anul viitor si luam de la capat. Cosmetizarea a fost impusa, daca vreti, de saracie. Am cautat, cu bani putini, sa intretinem cit de cit drumurile. Nici in 2006 nu sint bani multi. Problema este sa gasim metode de atragere de noi fonduri, dar banii nu vin, decit daca oferi anumite facilitati, garantii etc. Daca ajungem la imprumuturi, trebuie sa discutam insa despre termene, sa vedem cit ne bagam pielea la saramura, sa platim apoi imprumutul. De aceea va trebui ca 2006, pentru judetul Braila sa insemne adoptarea unor masuri care sa duca la drumuri practicabile si complet reabilitate. Vom trece la intocmirea proiectelor tehnice pentru drumurile respective, incepind cu ridicarea topo si terminind cu terasamentul, lucru pe care l-am realizat, deocamdata, numai pentru drumul din Balta, de la Marasu- Braila.Trebuie facuta expertiza, trebuie date solutii si abia apoi facut proiect tehnic. Dupa ce am facut aceste lucruri, vom putea aborda anul 2006 in alt fel si apoi, pentru ca banii alocati pina acum nu ne ajung decit pentru citiva km de drum. Sint discutii facute, incercam sa aducem bani nerambursabili, iar diferenta va trebui sa o aducem, dupa ce vom aproba in CJ un imprumut substantial, poate 15, poate 20 de milioane euro, sa vedem cum ne ajung garantiile, pe o perioada de minim 25 de ani. Poate vom realiza astfel o parte din drumuri, pentru ca nu le putem face pe toate in 2006".
Stancu isi propune sa schimbe ceva si in modul de organizare a licitatiilor pentru atribuirea de lucrari, pentru ca este de parere ca asa cum s-a facut pina acum, nu se mai poate: "Va trebui sa fim foarte atenti cu intocmirea caietelor de sarcini si sa fim atenti la criteriile de selectare a cistigatorilor. Criteriile nu vor mai fi in asa fel incit cel cu roaba sa cistige licitatia, ci cam 25% din punctaj va fi partea financiara, 25% va fi zestrea tehnica pe care o are, 25% capitalul si 25%, lucrari similare. Noi nu putem sa incurajam la infinit lucrari de calitate proasta, pentru ca desi fac un lucru putin mai scump, daca il fac de calitate buna, vom fi multumiti cu totii, iar daca il fac mai ieftin, dar mai slab calitativ, la o anumita perioada de timp, va trebui sa-l refac, si ma costa, de fapt, mai mult decit in primul caz. Asta nu inseamna ca firmele mici trebuie sa falimenteze, inseamna doar ca ele trebuie sa aiba lucrari mai mici, trebuie sa creasca, si abia apoi sa se apuce de lucrari mari. Noi am discutat toate aceste lucruri la CJ, am facut si niste socoteli, si este adevarat ca strategia de lucru trebuie regindita in totalitate, dar cred ca in 2005 nu se putea face altceva, mai bine. S-au facut poate cei mai multi km de asfalt de 5 cm, dar s-au facut prost, pentru ca abordarea a fost gresita, fiindca trebuia sa avem o ridicare topo, ca sa nu urmarim soseaua cu cei 5 cm, si sa avem o planeitate, pentru ca asta ne lipseste. Chiar daca larginea drumului este de 6 m, si nu de 12 m, dar daca este facut bine si este marcat, 7-10 ani de zile n-o sa avem probleme cu el".
Vicele CJ, Gheorghe Chiru considera insa ca nu doar criteriile licitatiilor trebuie urmarite, ci si materialele utilizate si compozitia folosita la lucrari: "Cei care imprumuta banii, investitori privati sau organsime internationale, au si ei o limita pina la care pot controla, n-o sa stea ei niciodata sa verifice compozitia mixturii asfaltice, spre exemplu. La noi nu s-a facut niciodata analiza chimica a mixturii asfaltice si a compozitiei folosite la drumuri, si eu am cerut inca de anul trecut sa mi se prezinte asa ceva, pentru drumurile pe care le-am facut in judet si nici acum nu am vazut vreun document, pe aceasta tema. Acolo, la mixturi si la compozitie se fura, acolo se fac marile afaceri, iar pina acum, modul in care s-au cheltuit banii pentru refacerea drumurilor a fost clar, in favoarea unora care s-au imbogatit din asta, nu in favoarea comunitatii. Pe mine nu ma impresioneaza aceste declaratii de buna intentie, si aceste promisiuni ca totul se va schimba, incepind cu anul 2006. Asemenea declaratii am auzit in fiecare an, dar de la vorba la fapta e diferenta mare. La inceput de an se fac promisiuni, iar apoi, se bate palma cu cei interesati sa se imbogateasca din drumuri si lucrurile revin la "normalul" acesta anormal".
"Peticirile acestea care se pun pe drumurile modernizate sint precum morfina la un canceros"
Managerul firmei "Drumuri si Poduri", Viorel Balcan, admite ca, de zeci de ani, nu s-a mai facut nici o lucrare de amploare, pentru reabilitarea ca la carte a drumurilor din judet. El sustine ca asta a fost politica guvernelor, indiferent daca erau inainte de '89 sau dupa - peticirea: "Politica asfaltarilor in perioada comunista a fost aceea de innegrire, nu s-a tinut cont de suprastructura - ma refer la fundatiile care trebuiau executate -, s-a pus asfalt pe fundatii de 5-10-15 cm. Odata cu cresterea traficului, odata cu cresterea numarului de autovehicule, aproximativ toate drumurile s-au degradat. Pentru a putea sa le scoatem din impas, este necesar ca o parte din ele sa fie reabilitate, si ma refer aici la ceea ce este existent sa adaugam o grosime de 10-15 cm de agregate, dupa care 2-3 straturi de mixturi asfaltice. Pentru alte drumuri, care au fost scoase din circuit, practic s-au deplasat, datorita traficului, trebuie pus si simplu arate, adica sa fie maruntite, structurile de asfalt sa fie frezate cu masini speciale, dupa care urmeaza executarea fundatiilor de balast, piatra sparta si dupa aceea, asternere de misturi asfaltice in cel putin doua straturi. O parte din drumuri trebuiesc intretinute si prin reparatii, prin plombari, dupa care indicat ar fi sa se puna un tratament bituminos".
Balcan admite ca peticele aplicate pe drumurile din judet sint, de fapt, frectie la picior de lemn, pe care se arunca anual zeci de miliarde de lei: "Este adevarat ca peticirile acestea care se pun pe drumurile modernizate sint precum morfina la un canceros, ii mai prelungim putin viata, ii mai ducem sufletul un pic. Sigur ca se impune o reabilitare, o reconstructie a drumurilor, dar politica in Romania atit in perioada comunista, cit si dupa, a fost politica peticirilor. O plomba in Occident, la un drum modernizat, se face la o mie de km de drum, iar la noi este una, la un metru. Asta este diferenta. Sigur ca daca ar fi bani, s-ar putea repara toate aceste drumuri. Sint vreo doua-trei judete in Romania unde Consiliile judetene au facut imprumuturi de sute de milioane de euro si si-au pus intreaga retea la punct. Acest lucru am incercat si eu sa discut, de citiva ani de zile, cu conducatorii CJ, ca sa facem drumurile, si 10 ani nu mai ai treaba cu ele! Sigur, e usor sa spui ca plombele sint de proasta calitate; plombele sint facute sa tina 2-3 luni de zile, nu mai mult. Si stiti cum este, se face o plomba intr-un loc, si la marginea ei, la contactul intre asfaltul nou si asfaltul vechi, apare imediat o noua ruptura. Si ele se degradeaza la ploi, la cicluri de inghet-dezghet si in trafic, si apar noi si noi gauri in asfalt".
Potrivit managerului de la "Drumuri si Poduri", in judet mai exista ceva portiuni de sosea care pot face fata cu brio traficului: "Sint citeva drumuri bune, de exemplu, pe DJ 221, Cazasu-Romanu-Rimnicelu-Sutu-Ianca, unde 30% din total km sint buni, si nu trebuiesc intretinuti. De asemenea, DJ 212 care pleaca de la Trei Movile, de la Chiscani-Tichilesti -Tufesti, Mihai Bravu- limita de judet, unde, la fel, vreo 20% din total km sint buni. Si exemplele pot continua. Pentru restul, daca ar fi bani, eu cred ca in circa 3-4 ani se poate pune la punct intreaga retea de drumuri judetene. Ma refer la cei 570 de km, dar nu uitati ca mai sint si drumuri comunale, si alte categorii de drumuri, forestiere, agricole, petroliere, care si astea impun acelasi regim si necesita si ele reparatii. Va dati seama ca o comuna nu are posibilitatea financiara de a reconstrui un drum comunal. La nivelul judetului Braila avem peste 1300 km de drumuri nationale, judetene si comunale, la care putem adauga inca 1000 km de drumuri agricole, forestiere si petroliere".
Ramine de vazut daca, dincolo de declaratiile de buna intentie, specifice inceputului de an, autoritatile judetene vor reusi sa treaca de marele examen al inceperii, macar, a reabilitarii retelei de drumuri locale.
Potrivit vicepresedintelui CJ, Gheorghe Chiru, cel care se ocupa de infrastructura, la nivelul judetului avem 571 km drumuri aflate in administrarea CJ si de care, deci, trebuie sa se ocupe aceasta institutie. Chiru sustine ca toti cei 571 km necesita reparatii de anvergura, dat fiind ca au fost realizati in urma cu 30-35 de ani si nu au structura necesara. Mai exact, toate aceste drumuri ar fi fost realizate prin aplicarea stratului de asfalt, mai mult sau mai putin, direct pe pamint, ceea ce determina si deteriorarea lor rapida. "S-a pus asfalt direct pe pamint si de aceea, aceste drumuri trebuie refacute de la zero, sapat un sant de 50-70 cm, in care sa se puna nisip si diferite tipuri de pietris si apoi, sa se puna trei straturi de asfalt, care da trainicia unui drum. Astfel facut, drumul are o garantie de 10 ani, pe putin, si nu apar valuriri si nici stricarea acostamentului sau a marginilor. Acum, marginile drumurilor aluneca catre santuri, din cauza circulatiei masinilor cu tonaj peste limita admisa", ne-a explicat Chiru. Potrivit acestuia, pentru repararea ca la carte a drumurilor din judet ar fi necesare circa 50-52 milioane euro si ar fi nevoie de 4-5 ani: "Dureaza atit de mult, pentru ca trebuie facute santuri de sute de km, si asta nu este usor, in conditiile in care trebuie avut grija sa nu se blocheze nici intrarea in localitati. Asta este o lucrare ce trebuie facuta cu cap, dar nu poate fi evitata saparea santurilor si luarea de la zero a lucrarilor, pentru ca altfel, plombarile astea si covoarele asfaltice turnate pe un strat sau doua, cind structura drumului nu este corespunzatoare, nu inseamna decit bani aruncati pe apa Simbetei".
Deocamdata, potrivit programului aprobat de CJ, vor fi alocate de la bugetul judetean, in 2006, putin peste 74 milioane RON, lucrarilor de intretinere periodica, reparatii curente si reparatii capitale. Dintre acestea, cei mai multi bani vor merge catre covoarele asfaltice de un strat (30 milioane RON), covoare asfaltice doua straturi (30 milioane RON), reparatii asfaltice prin plombari (6 milioane RON) si pentru pietruirile drumurilor de pamint (2 milioane RON). Toti acesti bani vor ajunge doar pentru reabilitarea a 150 km de drum si plombarea altor 172.000 mp de sosea. In rest, vor mai fi alocate putin peste 2 milioane RON, pentru repararea unor poduri, putin peste 1 milion RON, pentru lucrari de siguranta circulatiei si 176.000 RON, pentru completari de plantatii rutiere. Pentru intretinerea curenta, pe timp de vara, s-au aprobat 400.000 RON, iar pentru cea pe timp de iarna, 800.000 RON. Asadar, in mare, cam aceleasi peticiri si cosmetizari traditionale.
"Ceea ce facem anul acesta se strica, pina anul viitor, si luam de la capat"
Consilierul judetean Ion Rotaru este de parere ca este nevoie de un program clar, pe prioritati, astfel incit sa nu se mai lucreze haotic, peticind ici si colo, pentru ca in anul urmator, sa se ia totul de la capat. El apreciaza ca, in mare, programul prezentat spre aprobare CJ este "bine fundamentat si bine gindit", dar trebuie schimbata gindirea generala: "Noi avem in comunele judetului conditii de secol XIX, in ceea ce priveste drumurile. Cred ca deja pe linga celelalte aspecte, care vizeaza aprovizionarea cu apa, drumurile sint prima necesitate. Eu as propune sa avem in vedere elaborarea unui program sau a unui studiu, plecind de la necesitati si de la problematica actuala, la nivelul judetului, avind in vedere ca este nevoie, pe linga modernizare si reabilitare, chiar de infiintarea, ca sa zic asa, a unor drumuri. De aceea cred ca este necesar un program, urmind sa gasim si sursele, astfel incit in urmatorii ani sa facem cu adevarat treaba, in acest domeniu".
Presedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, admite ca pina acum, de ani de zile, s-au aruncat banii pe lucrari proaste, si are si o explicatie: nu au fost bani pentru lucrari bune si complexe. "Drumurile sint cele pe care le stiti cu totii, le-am tot cosmetizat, le-am tot plombat, ca sa se poata circula pe ele si poate ca multi dintre noi observa ca o parte din ceea ce facem anul acesta se strica, pina anul viitor si luam de la capat. Cosmetizarea a fost impusa, daca vreti, de saracie. Am cautat, cu bani putini, sa intretinem cit de cit drumurile. Nici in 2006 nu sint bani multi. Problema este sa gasim metode de atragere de noi fonduri, dar banii nu vin, decit daca oferi anumite facilitati, garantii etc. Daca ajungem la imprumuturi, trebuie sa discutam insa despre termene, sa vedem cit ne bagam pielea la saramura, sa platim apoi imprumutul. De aceea va trebui ca 2006, pentru judetul Braila sa insemne adoptarea unor masuri care sa duca la drumuri practicabile si complet reabilitate. Vom trece la intocmirea proiectelor tehnice pentru drumurile respective, incepind cu ridicarea topo si terminind cu terasamentul, lucru pe care l-am realizat, deocamdata, numai pentru drumul din Balta, de la Marasu- Braila.Trebuie facuta expertiza, trebuie date solutii si abia apoi facut proiect tehnic. Dupa ce am facut aceste lucruri, vom putea aborda anul 2006 in alt fel si apoi, pentru ca banii alocati pina acum nu ne ajung decit pentru citiva km de drum. Sint discutii facute, incercam sa aducem bani nerambursabili, iar diferenta va trebui sa o aducem, dupa ce vom aproba in CJ un imprumut substantial, poate 15, poate 20 de milioane euro, sa vedem cum ne ajung garantiile, pe o perioada de minim 25 de ani. Poate vom realiza astfel o parte din drumuri, pentru ca nu le putem face pe toate in 2006".
Stancu isi propune sa schimbe ceva si in modul de organizare a licitatiilor pentru atribuirea de lucrari, pentru ca este de parere ca asa cum s-a facut pina acum, nu se mai poate: "Va trebui sa fim foarte atenti cu intocmirea caietelor de sarcini si sa fim atenti la criteriile de selectare a cistigatorilor. Criteriile nu vor mai fi in asa fel incit cel cu roaba sa cistige licitatia, ci cam 25% din punctaj va fi partea financiara, 25% va fi zestrea tehnica pe care o are, 25% capitalul si 25%, lucrari similare. Noi nu putem sa incurajam la infinit lucrari de calitate proasta, pentru ca desi fac un lucru putin mai scump, daca il fac de calitate buna, vom fi multumiti cu totii, iar daca il fac mai ieftin, dar mai slab calitativ, la o anumita perioada de timp, va trebui sa-l refac, si ma costa, de fapt, mai mult decit in primul caz. Asta nu inseamna ca firmele mici trebuie sa falimenteze, inseamna doar ca ele trebuie sa aiba lucrari mai mici, trebuie sa creasca, si abia apoi sa se apuce de lucrari mari. Noi am discutat toate aceste lucruri la CJ, am facut si niste socoteli, si este adevarat ca strategia de lucru trebuie regindita in totalitate, dar cred ca in 2005 nu se putea face altceva, mai bine. S-au facut poate cei mai multi km de asfalt de 5 cm, dar s-au facut prost, pentru ca abordarea a fost gresita, fiindca trebuia sa avem o ridicare topo, ca sa nu urmarim soseaua cu cei 5 cm, si sa avem o planeitate, pentru ca asta ne lipseste. Chiar daca larginea drumului este de 6 m, si nu de 12 m, dar daca este facut bine si este marcat, 7-10 ani de zile n-o sa avem probleme cu el".
Vicele CJ, Gheorghe Chiru considera insa ca nu doar criteriile licitatiilor trebuie urmarite, ci si materialele utilizate si compozitia folosita la lucrari: "Cei care imprumuta banii, investitori privati sau organsime internationale, au si ei o limita pina la care pot controla, n-o sa stea ei niciodata sa verifice compozitia mixturii asfaltice, spre exemplu. La noi nu s-a facut niciodata analiza chimica a mixturii asfaltice si a compozitiei folosite la drumuri, si eu am cerut inca de anul trecut sa mi se prezinte asa ceva, pentru drumurile pe care le-am facut in judet si nici acum nu am vazut vreun document, pe aceasta tema. Acolo, la mixturi si la compozitie se fura, acolo se fac marile afaceri, iar pina acum, modul in care s-au cheltuit banii pentru refacerea drumurilor a fost clar, in favoarea unora care s-au imbogatit din asta, nu in favoarea comunitatii. Pe mine nu ma impresioneaza aceste declaratii de buna intentie, si aceste promisiuni ca totul se va schimba, incepind cu anul 2006. Asemenea declaratii am auzit in fiecare an, dar de la vorba la fapta e diferenta mare. La inceput de an se fac promisiuni, iar apoi, se bate palma cu cei interesati sa se imbogateasca din drumuri si lucrurile revin la "normalul" acesta anormal".
"Peticirile acestea care se pun pe drumurile modernizate sint precum morfina la un canceros"
Managerul firmei "Drumuri si Poduri", Viorel Balcan, admite ca, de zeci de ani, nu s-a mai facut nici o lucrare de amploare, pentru reabilitarea ca la carte a drumurilor din judet. El sustine ca asta a fost politica guvernelor, indiferent daca erau inainte de '89 sau dupa - peticirea: "Politica asfaltarilor in perioada comunista a fost aceea de innegrire, nu s-a tinut cont de suprastructura - ma refer la fundatiile care trebuiau executate -, s-a pus asfalt pe fundatii de 5-10-15 cm. Odata cu cresterea traficului, odata cu cresterea numarului de autovehicule, aproximativ toate drumurile s-au degradat. Pentru a putea sa le scoatem din impas, este necesar ca o parte din ele sa fie reabilitate, si ma refer aici la ceea ce este existent sa adaugam o grosime de 10-15 cm de agregate, dupa care 2-3 straturi de mixturi asfaltice. Pentru alte drumuri, care au fost scoase din circuit, practic s-au deplasat, datorita traficului, trebuie pus si simplu arate, adica sa fie maruntite, structurile de asfalt sa fie frezate cu masini speciale, dupa care urmeaza executarea fundatiilor de balast, piatra sparta si dupa aceea, asternere de misturi asfaltice in cel putin doua straturi. O parte din drumuri trebuiesc intretinute si prin reparatii, prin plombari, dupa care indicat ar fi sa se puna un tratament bituminos".
Balcan admite ca peticele aplicate pe drumurile din judet sint, de fapt, frectie la picior de lemn, pe care se arunca anual zeci de miliarde de lei: "Este adevarat ca peticirile acestea care se pun pe drumurile modernizate sint precum morfina la un canceros, ii mai prelungim putin viata, ii mai ducem sufletul un pic. Sigur ca se impune o reabilitare, o reconstructie a drumurilor, dar politica in Romania atit in perioada comunista, cit si dupa, a fost politica peticirilor. O plomba in Occident, la un drum modernizat, se face la o mie de km de drum, iar la noi este una, la un metru. Asta este diferenta. Sigur ca daca ar fi bani, s-ar putea repara toate aceste drumuri. Sint vreo doua-trei judete in Romania unde Consiliile judetene au facut imprumuturi de sute de milioane de euro si si-au pus intreaga retea la punct. Acest lucru am incercat si eu sa discut, de citiva ani de zile, cu conducatorii CJ, ca sa facem drumurile, si 10 ani nu mai ai treaba cu ele! Sigur, e usor sa spui ca plombele sint de proasta calitate; plombele sint facute sa tina 2-3 luni de zile, nu mai mult. Si stiti cum este, se face o plomba intr-un loc, si la marginea ei, la contactul intre asfaltul nou si asfaltul vechi, apare imediat o noua ruptura. Si ele se degradeaza la ploi, la cicluri de inghet-dezghet si in trafic, si apar noi si noi gauri in asfalt".
Potrivit managerului de la "Drumuri si Poduri", in judet mai exista ceva portiuni de sosea care pot face fata cu brio traficului: "Sint citeva drumuri bune, de exemplu, pe DJ 221, Cazasu-Romanu-Rimnicelu-Sutu-Ianca, unde 30% din total km sint buni, si nu trebuiesc intretinuti. De asemenea, DJ 212 care pleaca de la Trei Movile, de la Chiscani-Tichilesti -Tufesti, Mihai Bravu- limita de judet, unde, la fel, vreo 20% din total km sint buni. Si exemplele pot continua. Pentru restul, daca ar fi bani, eu cred ca in circa 3-4 ani se poate pune la punct intreaga retea de drumuri judetene. Ma refer la cei 570 de km, dar nu uitati ca mai sint si drumuri comunale, si alte categorii de drumuri, forestiere, agricole, petroliere, care si astea impun acelasi regim si necesita si ele reparatii. Va dati seama ca o comuna nu are posibilitatea financiara de a reconstrui un drum comunal. La nivelul judetului Braila avem peste 1300 km de drumuri nationale, judetene si comunale, la care putem adauga inca 1000 km de drumuri agricole, forestiere si petroliere".
Ramine de vazut daca, dincolo de declaratiile de buna intentie, specifice inceputului de an, autoritatile judetene vor reusi sa treaca de marele examen al inceperii, macar, a reabilitarii retelei de drumuri locale.
