Municipalitatea caută cu febrilitate să se împrumute cu 10 milioane de dolari pentru a avea de unde să deconteze lucrări la megaproiectele europene, inclusiv modernizarea Dorobanţiului. Aşa că acum, pe final de mandat, administraţia locală propune mini-parlamentului brăilean să ne bage pielea la saramură pentru următorii 6 ani, în contul unui împrumut de 35 milioane de lei, (350 miliarde lei vechi) plus dobândă. Cea mai mare parte din sumă ar urma să fie folosită pentru asigurarea finanţării lucrărilor la Bulevardul Dorobanţilor. După cum se ştie, pe lista firmelor câştigătoare în contractul la bulevard se află "Tancrad", una dintre preferatele autorităţilor locale când vine vorba de contracte publice pe sute de mii de euro.
Revenind la problema împrumutului, v-aţi fi aşteptat, desigur, să fi fost o formă mai amplă de dezbatere a acestui proiect care, nu-i aşa, amanetează resurse financiare uriaşe pentru următorii ani. Este vorba, totuşi, de 35 milioane de lei, echivalentul a peste 10 milioane de dolari, fără a mai pune la socoteală dobânda! Iniţiatorul proiectului, primarul Aurel Simionescu, a explicat că, de fapt, prin acest împrumut ar urma să se asigure cash-flow-ul necesar decontării într-un termen "rezonabil" a lucrărilor care se execută atât la Dorobanţi cât şi la celelalte proiecte accesate de municipalitate.
Înainte de a intra în detalii, scurt remember al întregii poveşti
În mandatul administraţiei Cibu a fost gândit un proiect de reabilitare şi modernizare a uneia dintre cele mai importante artere rutiere din oraş, Bulevardul Dorobanţilor. Ideea a fost preluată de actuala administraţie, iar în 2009 municipalitatea brăileană şi Ministerul Dezvoltării au semnat contractul de finanţare pentru acest proiect cu un buget generos, de aproape 30 milioane de euro. Concret, valoarea totală a proiectului este de 29,6 milioane euro, din care 24,8 milioane euro reprezintă valoarea eligibilă a proiectului. Din totalul eligibil, 19,9 milioane euro vin de la comunitatea europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Licitaţia a fost lansată în 2009 şi abia în decembrie 2010 Curtea de Apel de la Galaţi a dispus atribuirea contractului de lucrari către asocierea de firme "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft". Practic, magistraţii gălăţeni au "legiferat" alegerea Comisiei de licitaţie condusă de directorul economic al Primăriei Brăila, Stoica Anghelescu, comisie care a ales cea mai SCUMPĂ ofertă dintre cele depuse. Una peste alta, preţul de atribuire a fost de aproape 100 milioane de lei (fără TVA), cu foarte puţin sub valoarea de pornire a licitaţiei. Asta în contextul în care au existat şi ofertanţi dispuşi să execute lucrările şi la nivelul a 80 milioane de lei (fără TVA). Lucrările efective au început în primăvara anului trecut, iar până acum a fost schimbată aproape integral linia de tramvai de pe bulevard şi refăcută, pe câteva porţiuni, infrastructura sectorului de drum destinat maşinilor.
Numai că anul trecut, Ministerul Dezvoltării a ridicat retroactiv steguleţul roşu privind licitaţia la contract. Pe scurt, ministerul a ridicat o serie de obiecţiuni cu privire la Caietul de Sarcini aferent licitaţiei. Concret, este vorba despre o prevedere care impune ofertanţilor să facă dovada deţinerii ori închirierii unor staţii de betoane şi asfalt pe o rază de câteva zeci de kilometri în jurul oraşului. Această cerinţă, spune ministerul, ar fi îngrădit accesul la licitaţie pentru posibili ofertanţi. Primăria Brăila a explicat Bucureştiului că lucrurile nu stau deloc aşa şi a amintit oficialilor că asupra procedurii s-au pronunţat o instanţă de judecată (Curtea de Apel Galaţi) dar şi o instituţie a statului (CNSC - Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor) şi niciuna n-a ridicat obiecţiuni cu privire la prevederile incriminate de minister. Totuşi, Bucureştiul a oprit rambursările de la bugetul de stat pentru acest proiect. Mai departe, litigiul a ajuns în instanţă pe linia contenciosului administrativ, dosarul fiind pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, cu prim termen în februarie anul curent. În paralel, administraţia brăileană a cerut tot în instanţă şi deblocarea rambursărilor de la bugetul de stat, însă solicitarea a fost respinsă ca nefondată. Mai departe, Primăria Brăila are deschisă calea contestării la Înalta Curte de Justiţie pas pe care, de altfel, l-a şi făcut.
25,7 milioane lei pentru Dorobanţi
Odată încheiată paranteza explicativă, iată cum lucrurile se leagă şi piesele acestui puzzle se aşază pentru a contura întreg tabloul. Aşadar, confruntată cu scenariul de coşmar în care lucrările la bulevard se opresc pe termen nedefinit - până când instanţa se pronunţă definitiv şi irevocabil cu privire la obiecţiile formulate de minister -, municipalitatea s-a gândit să se împrumute. Asta în ideea că Brăila va câştiga procesul cu ministerul şi astfel îşi va recupera banii cheltuiţi din împrumut pentru proiectul cu bulevardul. Prin această prismă a fost adus pe masa de lucru a consilierilor municipali un proiect de hotărâre prin care să se aprobe contractarea unui credit bancar în sumă de 35 milioane lei. Banii ar urma să asigure într-o mică măsură, 9,3 milioane lei precis, cofinanţarea locală la proiecte accesate prin PIDU (Planul Integral de Dezvoltare Urbană), în timp ce partea leului, 25,7 milioane de lei, să meargă la proiectul cu Bulevardul Dorobanţilor.
Ca o completare, la creditele în lei, dobânda este undeva la 10% ceea ce, la un împrumut de 35 milioane de lei, înseamnă că trebuie daţi înapoi circa 47 milioane de lei. Cum în cazul de faţă este vorba totuşi de o sumă mare, probabil, dobânda la credit va fi negociată cu banca. Chiar şi aşa, la o dobândă redusă la doar 6 procente, de exemplu, suma ce trebuie dată înapoi se ridică undeva la 44 milioane de lei. Desigur, calculele sunt estimative, însă sumele vehiculate sunt ameţitoare.
Jocul decontării banilor pe proiect
Dar să vedem şi explicaţiile invocate în referatele tehnice anexate proiectului de hotărâre iniţiat de primarul Aurel Simionescu.
"Pentru asigurarea resurselor necesare plăţii atât a cofinanţării locale şi a cheltuielilor neeligibile, cât şi acoperirea temporară a contribuţiei din fondurile structurale, în condiţiile în care bugetul local nu dispune momentan de resurse proprii, se impune cu necesitate demararea procedurii pentru contractarea unui împrumut bancar intern, în lei - linie de credit care va fi utilizată pe perioada de implementare a proiectelor de investiţii", se arată în motivare. Totuşi, nu este amintit pe nicăieri litigiul în instanţă cu Autoritatea de Management, cea care de fapt deţine cheia banilor de la bugetul de stat. Iar acest "amănunt" este extrem de important în ecuaţia de faţă.
Primarul Aurel Simionescu a explicat că, de fapt, banii sunt necesari pentru a asigura un cash-flow care să evite blocarea plăţilor către constructori şi, implicit, oprirea lucrului pe şantierele edilitare. Nu este lipsit de importanţă faptul că în grupul de firme care se ocupă de acest proiect cu valoare de circa 30 milioane de euro, se află şi gălăţenii de la "Tancrad", firma de casă a PSD Brăila. De altfel, compania este implicată în foarte multe proiecte edilitare la Brăila, de unde încasează sute de mii, ba chiar milioane de euro.
"La acest moment, noi avem în derulare mai multe proiecte importante şi mari ca valori. Asta presupune în mod automat şi deconturi de lucrări trimise către noi de constructori. Şi nu mă refer aici numai la cele 8 sau 9 proiecte pe PIDU, pe care le avem în derulare sau numai la Dorobanţi, ci şi la proiectele legate de Calea Galaţi sau Călăraşi. Jocul decontării lucrărilor presupune ca noi, autoritate locală şi beneficiar al proiectelor, să decontăm integral lucrările aduse de constructori. Mai departe, după ce le plătesc constructorilor, fac solicitare către Autoritatea de Management pentru a demara procedura de decont din partea guvernului pentru cota asumată, precum şi din partea UE pentru cota nerambursabilă. (...) Dacă sumele primite de Primărie la decontare sunt mici, de ordinul a 1, 2 sau 3 miliarde de lei vechi, pentru bugetul local nu este o problemă. Se schimbă treaba, însă, când primesc la decontare lucrări de zeci de miliarde de lei vechi, cum este cazul la Dorobanţi sau Calea Galaţi ori Călăraşi. Jocul decontării durează 3 - 4 sau chiar 6 luni, context în care ca autoritate risc să fiu penalizat pentru întârziere de către constructori. Mai mult, aceştia pot să încetinească ritmul lucrărilor ori să-l oprească. Sigur, în cazul special al proiectului Dorobanţi, unde suntem în litigiu cu Ministerul Dezvoltării, blocarea finanţării din cota asumată de la bugetul de stat întârzie şi mai mult ritmul în care se întorc banii din deconturi înapoi la bugetul local. Pentru a nu avea probleme de acest gen, a fost gândită formula împrumutului pe 6 ani, cu o perioadă de graţie de 2 ani", ne-a declarat Simionescu, punctând că valoarea creditului nu reprezintă nici 10% din întreg bugetul Primăriei. Întrebat referitor la proiectul cu Dorobanţiul, care ar fi implicaţiile pierderii procesului cu ministerul, el a spus că efectul va fi creşterea cotei de cofinanţare de la bugetul Brăilei cu partea neasumată de minister.
Responsabilitatea aparţine consilierilor locali
Ca o concluzie, consilierii municipali şi primarul sunt foarte grăbiţi să perfecteze o hotărâre, acum, pe final de mandat, o decizie care, până la urmă, va afecta echipa ce va veni la cârma municipiului după alegeri. Dar, în primul rând, rostogolirea acestei pietre de moară - mai bine de 10 milioane de dolari, va reveni în sarcina întregii comunităţi care, din contribuţia la buget, va trebui să plătească ratele bancare la împrumut.
Aşadar, consilierii dar şi edilul-şef se află în faţa unei decizii foarte importante prin natura efectelor ce vor reverbera. Concret, ei trebuie să hotărască dacă se expun riscului ca lucrările la Bulevardul Dorobanţilor să se blocheze odată cu angrenajul decontării lucrărilor către constructori. În plus, o altă ameninţare ar fi aceea a penalităţilor în sarcina municipalităţii din cauza întârzierilor la plată. Soluţia propusă este o linie de credit de 10 milioane de dolari. Totuşi, nu ai cum să nu te întrebi: care este paguba mai mare? Penalitatea calculată de constructori sau dobânda de plată la credit? Rămâne de văzut ce vor alege consilierii.
Vasile Varga (PNL): "Îi vom cere domnului primar să ne dea nişte explicaţii cât mai convingătoare"
Liberalii vor mai multe argumente de la primarul Simionescu
Întrebaţi despre proiectul de hotărâre amintit mai sus, liderii consilierilor din USL au avut păreri împărţite. Fie au spus că îl vor studia cu mare atenţie înainte să dea o decizie finală la şedinţa Consiliului Local Municipal de astăzi, fie că îl consideră necesar şi nu vor ezita să-l adopte, fie că nu vor fi prezenţi la şedinţă. Contactat telefonic vineri după-amiază, liberalul Vasile Varga ne-a anunţat că este la curent cu acest proiect de hotărâre şi că nu îl va vota fără o explicaţie plauzibilă din partea lui Aurel Simionescu. "Noi o să avem o şedinţă la partid şi acolo vom lua hotărârea dacă vom vota sau nu. Am văzut şi eu, am fost şi la comisie, din explicaţiile pe care le-am avut acolo, ele au fost legate de necesitatea continuării lucrărilor existente astăzi în Brăila, care acum sunt oprite. Dacă avem temei legal şi ne va da o explicaţie domnul primar, atunci cu siguranţă că vom lua o hotărâre. Dacă nu, vom solicita o amânare a acestui proiect de pe ordinea de zi, ca să avem o explicaţie pertinentă, să vedem despre ce este vorba.
Sorin Boşneag (PSD): "Se va vedea că este necesar un credit temporar, pe care să-l foloseşti când ai nevoie şi imediat cum îţi vin banii înapoi, să te duci să-l achiţi"
Oricum, nu orice proiect de pe ordinea de zi este şi adoptat. Dacă sunt corecte, ne asumăm răspunderea şi votăm în mod corespunzător. Oricum, nu vom lua o hotărâre până nu discutăm prima oară la partid, că aşa e firesc şi, în urma concluziilor la care vom ajunge, probabil că îi vom cere domnului primar să ne dea nişte explicaţii cât mai convingătoare", ne-a spus consilierul local al PNL, Vasile Varga. Mult mai sigur a fost Sorin Boşneag, consilier PSD, legat de necesitatea adoptării acestui proiect. Contactat telefonic duminică, social democratul a explicat că nu este vorba despre luarea creditului pentru plătirea datoriei "unei nu ştiu ce firme". "Este o interpretare care din punctul meu de vedere nu este normală şi pleacă de la o idee preconcepută - că se face acest credit ca să se achite nu ştiu ce bani, la nu ştiu ce firmă, dar nu i s-a cerut domnului primar o situaţie cu ce lucrări am mai avut noi cu alţi furnizori de lucrări şi la care banii se dau undeva în martie, aprilie anul ăsta, iar noi ar trebui să achităm sumele la ei. Aşa se va vedea că este necesar un credit temporar, pe care să-l foloseşti când ai nevoie şi imediat cum îţi vin banii înapoi, să te duci să-l achiţi. Iar dobânda nici pe departe nu va fi una cum se speculează, să fie clară treaba, dobânda va fi mult mai mică. Este de la durata de utilizare efectivă a creditului şi nu de la durata de un an de zile. Pentru că dobânda se calculează la timpul cât efectiv utilizezi acest credit şi nu la suma totală. Nimeni nu-mi calculează dobândă decât la suma pe care eu efectiv o iau şi în perioada pe care eu efectiv o folosesc", a explicat Boşneag. În ceea ce-i priveşte pe consilierii PC Brăila, contactată în aceeaşi zi, Daniela Rădulescu ne-a explicat că nu va participa la şedinţa de astăzi din motive de sănătate, iar Nicu Berilă nu a putut fi contactat telefonic până la închiderea ediţiei, pentru a-şi expune punctul de vedere cu privire la proiectul de hotărâre menţionat. (Alexandru NECULA)
Daniel Mitrofan (PDL): "Ne vom opune împrumutului pentru că nu este normal, ca şi comunitate locală, să nu cauţi soluţiile din timp, pentru a-ţi asigura co-finanţarea"
Consilierii PDL sunt împotriva împrumutului
Spre deosebire de colegii lor, politicienii din PDL şi UNPR par să fie mai precauţi în ceea ce priveşte un împrumut de o asemenea anvergură. Întrebat, duminică, despre poziţia sa vizavi de acest proiect de hotărâre, consilierul PDL Daniel Mitrofan a spus că nu este de acord şi că ar trebui căutate alte soluţii. "Discuţia aceasta este mai veche, primarul a propus-o chiar de la sfârşitul anului trecut, de când s-a grevat bugetul Primăriei cu sumele alea de la CET. Cam ăştia sunt banii pe care îi solicită primarul. După discuţiile pe care le-am avut eu cu colegii am hotărât că nu o să sprijinim această iniţiativă. Nu suntem de acord", a spus acesta. Democrat liberalul şi-a expus punctul de vedere şi în ceea ce priveşte o altă abordare a problemei menţionate. "Eu ştiu clar că finanţările de lucrări, costurile de co-finanţare, pe care noi le-am aprobat pe parcursul timpului, toate lucrările la care s-a obţinut finanţare sunt asigurate de bugetul local. E drept că vorbim din punct de vedere al asigurării cursivităţii plăţilor, dar aici ar trebui să se disciplineze un pic aparatul Primăriei, să mărească ritmul încasărilor la bugetul local, să nu se arunce în alte cheltuieli, adică să prioritizeze cheltuielile pe planul co-finanţărilor. Zic eu că sunt soluţii şi fără a ne angrena într-un asemenea credit", a mai adăugat Mitrofan. Mult mai tranşant a fost preşedintele filialei locale a PDL, Constantin Dumitriu, legat de acest proiect. Contactat vineri după-amiază, democrat liberalul a făcut afirmaţia că reprezentanţii PDL Brăila din CLM vor vota cu siguranţă împotriva acestui proiect de hotărâre. "Noi ne vom opune împrumutului pentru că nu este normal, ca şi comunitate locală, să nu cauţi soluţiile din timp, pentru a-ţi asigura co-finanţarea. Ministerul Dezvoltării nu a blocat nicio sumă către Brăila, era de datoria Consiliului Local şi a Primăriei Municipiului Brăila să asigure această co-finanţare. Pentru că ea, când a depus proiectul pentru fonduri europene, se angaja să asigure o co-finanţare, ca atare, trebuia să-şi asigure din timp aceste resurse", a spus Dumitriu. Acesta a explicat şi de unde puteau veni resursele amintite, spunând că administraţia oraşului trebuia să mizeze pe atragerea de investitori între Brăila şi Galaţi, care să aducă impozite şi taxe suplimentare. "Ca şef al administraţiei locale, e de datoria ta să creezi bunăstarea comunităţii, să aduci plus valoare, nu să cheltui taxele şi impozitele plătite de noi. Deci, să fie foarte clar, co-finanţarea trebuie asigurată nu de Ministerul Dezvoltării, ci de municipalitate, dar incapabilitatea lor de a asigura această co-finanţare a dus la soluţia disperată de a lua un împrumut pentru care tot noi, cetăţenii, vom plăti dobânzile şi returnarea banilor. Şi nu numai asta, va îndatora următoarea administraţie locală, care va prelua puterea după alegerile din 2012. Consilierii PDL se vor opune cu siguranţă!", ne-a spus liderul PDL-iştilor brăileni.
Despre acelaşi proiect şi-a expus punctul de vedere şi senatorul UNPR Brăila, Constantin Cibu, în cadrul celei mai recente ediţii a emisiunii "Realitatea în Obiectiv". "Nu mi se pare normal. Pentru că la proiectul ăsta sunt alocaţi bani până peste poate. V-am spus: la 30 de milioane de euro puteai să faci o autostradă suspendată pe 5 kilometri. Şi-ţi mai rămâneau şi bani. Nu mi se pare normal. Nu cred că vor aproba consilierii aşa ceva. Primăria are nevoie de bani pentru alte proiecte", a declarat fostul primar. "Dacă reuşeşte să-şi achite datoria până la finalul mandatului, creditele poate că ar fi o soluţie. Dar să lase moştenire o belea de-asta pe capul altuia, nu-i o soluţie", a mai adăugat Cibu.
