În luna mai a acestui an, o filmare a făcut înconjurul presei internaționale. Rostind fraza cosmonatului Iuri Gagarin – „Să mergem!”, Vladimir Putin, îmbrăcat cu o scurtă neagră de piele și cu o pereche de blugi, apărea la bordul unui camion Kamaz, conducând un convoi format din alte zeci de camioane. Această canonadă de PR marca deschiderea mega-proiectului care poate fi privit acum drept monumentul anexării Peninsulei Crimeea: podul de circa 4 miliarde de dolari care leagă Peninsula Taman, din sudul Rusiei, de Strâmtoarea Kerci.
Ce altceva se află, însă, dincolo de simbolistica imperialistă a acestui pod, ce amintește în tonuri sepia de celebra VDNKh (Expoziția Realizărilor Economice Naționale) din perioada sovietică? Un alt ring maritim, mai puțin vizibil, în conflictul dintre Moscova și Kiev: Marea Azov.
Strâmtoarea Kerci, intrată sub controlul Rusiei după anexarea Crimeei, este poarta de acces a Kremlinului dinspre Marea Neagră în Marea Azov.
Geopolitic, apele acestei zone fierb. Și nu la foc mărunt, se arată într-un reportaj realizat de Radio Europa Liberă.
În martie, autoritățile ucrainene arestau un vas care naviga ilegal, sub pavilion rusesc, în largul Mării Azov. Cercetările aveau să scoată la iveală o legătură între echipajul acestei ambarcațiuni și cartelurile de pirați somalezi. În ultimele luni, însă, tensiunile s-au acutizat pe culoarul Azov-Marea Neagră.
La începutul lunii mai, polițiștii ruși de coastă, subordonați Serviciului Federal de Securitate (FSB), rețineau la rândul lor o navă sub pavilion ucrainean, acuzând echipajul că pescuia ilegal în zona de exclusivitate economică a Rusiei, pe segmentul Crimeea din Marea Neagră.
Apoi, câteva săptămâni mai târziu, după deschiderea Podului Crimeei, a început transformarea acestui proiect într-o redută militară. Potrivit Radio Europa Liberă, flotila caspică a Rusiei a fost mutată pe flancul Mării Azov. Autoritățile au invocat necesitatea unei siguranțe sporite în proximitatea și sub proaspăt inauguratul pod.
Din acel moment, FSB-ul a arestat nu mai puțin de 148 de nave comerciale ucrainene și din alte state, interogând membrii echipajului, autorități portuare, companii locale de transport maritim.
Nu s-a tras niciun foc, precizează sursa citată, însă simpla prezență a navelor de război și activitatea FSB sunt un gaz turnat pe foc, într-un areal maritim în care portul ucrainean Mariupol ar putea deveni oricând frontul unor schimburi de focuri între separatiștii pro-ruși din Donețk, forțele guvernamentale și navele militare rusești.
„Sunt vase rusești care plutesc în apropiere, gata oricând de atac. Orice simplă provocare se poate transforma într-un război”, spune Galina Odnorog, co-fondatoarea Mișcării Sociale Mariupol, o organizație non-guvernamentală axată pe problemele Mării Azov. „Stăm pe un butoi cu pulbere”.
Rusia profită acum de un acord controversat din 2003 – încheiat între Moscova și Kiev - privind utilizarea în comun a Mării Azov și Strâmtorii Kerci, intrată între timp sub controlul exclusiv al rușilor, spune Artem Poliakov, purtătorul de cuvânt al pazei ucrainene de coastă.
Acordul semnat de Vladimir Putin și de președintele de atunci al Ucrainei, Leonid Kucima, este încă vigoare.
