• plângerea formulată de Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului împotriva deciziei Parchetului Făurei, de clasare a cazului, şi-a atins scopul • prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila a dispus redeschiderea urmăririi penale • cei patru indivizi care, în octombrie anul trecut, au tăiat cu toporul, pe viu, coada unui câine, se întorc, aşadar, sub lupa achetatorilor • iniţial, aceştia au răsuflat uşuraţi, după ce Parchetul Făurei a dispus scoaterea de sub urmărire penală, pe motiv că, la Tătaru, tăierea cozii câinilor de pază este un „obicei ancestral”, ce are drept scop înrăirea animalului
Cei patru tineri din satul Tătaru care au tăiat cu toporul coada unui câine, iar apoi şi-au postat isprava pe Facebook, s-au bucurat degeaba, în urmă cu câteva săptămâni, când Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei a clasat cazul, scoţându-i de sub urmărire penală. În urma intervenţiei Federaţiei pentru Protecţia Animalelor şi Mediului (FPAM), care a făcut plângere împotriva deciziei de clasare, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, Georgica Ciuciumiş, a emis, pe 14 noiembrie, o decizie prin care infirmă decizia colegilor procurori de la Făurei, dispunând redeschiderea urmăririi penale.
Astfel, în ordonanţa emisă de prim-procurorul Georgica Ciuciumiş se dispune: „1. Adminterea plângerii formulate de către petenta Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului; 2. Infirmarea ordonanţei nr. 1937/P/2015, din 30.03.2016 emisă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei; 3. Redeschiderea urmăririi penale şi reluarea urmăririi penale în vederea completării ei prin desfăşurarea activităţilor menţionate în cuprinsul prezenţei ordonanţe, administrării complete a probatoriului şi emiterea în cauză a unei soluţii legale şi temeinice”.
Reamintim că, potrivit dosarului penal instrumentat de poliţişti, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, Daniel Dima, 31 ani, Adrian Leonard Bunea, 22 ani, Adrian Bucur, 18 ani şi Marius Bianu, 28 ani, sunt prieteni şi locuiesc în satul Tătaru, comuna Dudeşti. Bunea, Bucur şi Bianu provin din familii de crescători de oi, în timp ce Dima s-a mutat de puţină vreme în Tătaru, fiind originar din judeţul Hunedoara.
În ziua de 4 octombrie 2015, cei patru s-au întâlnit pe una din uliţele satului. Daniel Dima le-a spus prietenilor că are acasă un câine foarte blând şi că “nu ştie ce să-i facă pentru a-l înrăi”, ca să poată să-i păzească gospodăria. Procurorul de caz, nimeni altul decât Ionel Girip, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, a precizat în rechizitoriu: “Bunea Adrian, Bucur Adrian şi Bianu Marius i-au povestit lui Dima Daniel despre faptul că, în comuna Dudeşti, în special în rândul crescătorilor de ovine, se practică obiceiul de a le tăia o porţiune din coadă câinilor care au tendinţa de apropiere faţă de persoanele străine, ceea ce, în timp, îi înrăieşte şi în acest mod pot fi folosiţi drept câini de pază. Auzind despre existenţa acestui obicei, Dima şi-a manifestat dorinţa de a proceda în mod similar, sens în care i-a rugat pe ceilalţi suspecţi să-l ajute”.
Mergând pe această logică, prim-procurorul Girip a dispus clasarea cazului, pe motiv că, în zona satului Tătaru, tăierea cozii câinilor folosiţi în paza gospodăriei este un obicei ancestral. Totodată, s-a ţinut cont şi de faptul că suspecţii au fost deja amendaţi de Direcţia Sanitar Veterinară Brăila.
Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului a reacţionat vehement, atrăgând atenţia că anchetatorii au ignorat cu bună ştiinţă legile în vigoare, încadrând o faptă de natură penală la categoria unor obiceiuri cutumiale asimilate aşa-numitului „obicei al pământului”.
„Faptul că animalul era prea blând, iar tăierea cozii este o modalitate de «înrăire» a acestuia, ca urmare a existenţei unei cutume, este căzut în desuetudine deoarece, în trecutul poporului nostru, normele cutumiale, obiceiul pământului, s-au aplicat până la apariţia legiuirilor scrise. Cu atât mai mult cu cât astfel de fapte sunt considerate de legiuitor infracţiuni, iar de către opinia publică fapte iresponsabile şi reprobabile privind normele de convieţuire, de comportare a oamenilor în societate, a modului barbar de a trata animalele şi a respecta legile ţării”, au precizat cei de la FPAM în plângerea penală formulată împotriva clasării cazului de la Tătaru.
Anchetă superficială
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila le-a dat dreptate celor de la FPAM, exprimându-şi dubiile în ceea ce priveşte felul cum a fost făcută ancheta de către procurorii din Făurei. „Acţionând în sensul tăierii cozii animalului, indiferent de scopul urmărit, suspecţii au prevăzut producerea de traume fizice şi psihice respectivului animal şi chiar dacă nu au urmărit aceasta, au acceptat posibilitatea producerii lor. Existenţa unor practici vechi ori a unui obicei nu înlătură aplicarea dispoziţiilor legale, care ar fi lipsite de eficienţă în practică. Mai mult, analiza probatoriului administrat în cauză relevă şi insuficienţa acestuia. Nu s-a verificat dacă suspecţii ce i-au sugerat proprietarului câinelui modalitatea «de înrăire» deţineau la rândul lor asemenea animale în propria gospodărie, dacă respectivul animal era singurul deţinut de Dima Daniel. Nu s-a solicitat opinia unui specialist (medic veterinar) dacă o asemenea practică ar fi putut avea ca efect «înrăirea» animalului, neprezentând relevanţă dacă respectivul câine este animal de pază în gospodărie sau animal de companie”, a precizat prim-procurorul Georgica Ciuciumiş, în ordonanţa prin care a dispus reînceperea urmăririi penale împotriva celor patru suspecţi.
Reprezentanţii FPAM se declară mulţumiţi de faptul că plângerea formulată de ei a avut efect, astfel încât s-a dispus reluarea urmăririi penale a celor patru indivizi din satul Tătaru. În prezent, iubitorii de animale iau în calcul şi formularea unei plângeri penale împotriva prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei. „Încă nu am luat o decizie în acest sens, dar este posibil să facem o plângere privind abuzul în serviciu pe care l-a făcut prim-procurorul care a clasat acest caz, în ciuda faptul că era vorba despre o încălcare flagrantă a legii săvârşită de cei patru suspecţi”, ne-a spus Mircea Şerbănoiu, preşedintele FPAM.
Daţi de gol de Facebook
Reamintim că, în octombrie 2015, după ce i-au tăiat coada căţeluşei, cei patru tineri şi-au văzut de treburile lor şi nimeni n-ar fi aflat despre incidentul de la Tătaru dacă Bianu n-ar fi postat grăzăvia pe contul său de Facebook, stârnind reacţii în toată ţara. Speriat de comentariile negative ale iubitorilor de animale, Marius Bianu a şters postarea după o zi, însă era prea târziu, pentru că filmuleţul fusese vizionat şi descărcat de o mulţime de persoane, multe dintre acestea formulând ulterior plângere penală împotriva barbariei.
Direcţia Sanitar Veterinară Brăila s-a autosesizat şi i-a sancţionat contravenţional pe Daniel Dima şi Adrian Leonard Bunea, principalii protagonişti ai filmuleţului incriminator. Cei doi au fost amendaţi cu câte 1.500 lei. Totodată, inspectorii veterinari au considerat că fapta este de natură penală şi au sesizat organele competente pentru a demara o anchetă.
La scurt timp după incident, căţeluşa schingiuită a fost preluată de o asociaţie de protecţie a animalelor din Bucureşti.
