• pentru reabilitarea parcului de joacă din Chercea, care pe vremuri era vestit în tot oraşul, doi studenţi norvegieni la arhitectură au propus câteva soluţii neconvenţionale • proiectul acestora a câştigat un concurs de urbanism sponsorizat de o importantă bancă, primind astfel o finanţare de 30.000 euro • cea mai importantă lucrare a vizat “îmbrăcarea” unui tobogan înalt de 5,5 metri într-un dâmb de pământ care seamănă cu o piramidă • primarul Marian Dragomir este foarte nemulţumit de ceea ce s-a făcut în parcul din Chercea • edilul-şef spune că Primăria va aloca fonduri proprii pentru a face o reabilitare adevărată
Unul dintre cele mai cochete şi mai bine dotate parcuri de joacă pentru copii din Brăila a funcţionat, în urmă cu 40 - 50 de ani, în cartierul Chercea. Situat chiar vizavi de Gara CFR, acesta impresiona nu doar prin dimensiunile generoase ci şi prin felul cum fusese amenajat. Pe una dintre laturi a fost construit unul dintre cele mai mari tobogane care funcţionau în acea vreme în Brăila, similar cu cel existent în Parcul Monument, lângă Orăşelul Copiilor. De jur - împrejur, locul de joacă era înconjurat cu un gard din beton, înalt de doar jumătate de metru dar foarte bine lucrat, care dădea o distincţie aparte zonei. Nu lipseau din perimetrul său leagăne, balansoare şi alte instalaţii ce făceau deliciul copiilor.
Cu timpul, administraţia locală nu i-a mai acordat atenţie acestui loc de joacă şi, pe cât de frumos şi bine întreţinut fusese în anii '60 - '70, pe atât de mult se degradase în anii '80, pentru ca, în '90 - 2000, să se devină o adevărată groapă de gunoi. Rând pe rând, instalaţiile de joacă au dispărut, ultimele leagăne şi balansoare care au mai rezistat până prin anii '90 fiind furate, finalmente, de hoţii de fier vechi. Inclusiv gardul de beton a fost spart, bucată cu bucată, pentru sustragerea armăturii metalice. Singurul care a rămas în picioare a fost toboganul de beton. Şi acestuia, însă, i s-a furat scara făcută pe structură metalică. Surprinzător, balustrada metalică de pe platforma din vârful toboganului a reuşit să rămână pe poziţie până în zilele noastre, dar asta s-a întâmplat, cel mai probabil, pentru că hoţii au furat mai întâi scara de acces, astfel că n-au mai avut cum să ajungă să taie şi balustrada de sus.
La mijlocul anilor 2000, parcul din Chercea a fost folosit ca bază de şantier pentru firma “Athena”, cea care a lucrat la extinderea sistemului de canalizare din cartier şi care şi-a ţinut acolo utilajele şi o parte din materialele de construcţie.
Revigorarea propusă şi pusă în practică de studenţii norvegieni, cu ajutorul unei finanţări de 30.000 euro
După ce “Athena” a terminat lucrarea, parcul a intrat din nou în uitare, fiind repede acaparat de buruieni şi gunoaie. Situaţia aceasta a durat până în urmă cu doi ani, când locaţia a atras atenţia a doi studenţi norvegieni la arhitectură. Aceştia au făcut parte din grupul de viitori arhitecţi care, în 2015, a venit să facă practică la Brăila, derulând diverse proiecte ce îşi propuneau să încerce transformarea vizuală şi utilitară a câtorva zone din oraş prin folosirea resurselor locale şi implicarea comunităţii. Printre proiectele derulate de studenţii norvegieni, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură din Bucureşti, s-a numărat şi cel legat de amplasarea unui garaj tip Concivia pe o structură metalică şi poziţionarea ansamblului rezultat pe faleza Dunării. În concepţia studenţilor la arhitectură, garajul respectiv ar fi trebuit să servească drept spaţiu expoziţional, însă această idee nu prea a prins în rândul brăilenilor. Opiniile legate de apariţia pe faleză a acelui garaj de beton cocoţat pe picioare metalice nu au fost deloc pozitive, iar unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai ideii s-a dovedit a fi noul primar, Marian Dragomir. La scurt timp după ce a câştigat alegerile, în vara anului trecut, acesta a dat dispoziţie ca ansamblul să fie demolat.
Doi dintre studenţii norvegieni, Tiina Teras şi Friede Vik, şi-au ales ca temă renovarea parcului din Chercea. Ajutaţi de Cristian Ştefănescu, profesor în cadrul Şcolii de Arhitectură din Bergen, Norvegia, şi Irina Paţa, asistent universitar în cadrul Universităţii de Arhitectură Bucureşti, cei doi studenţi au întocmit un proiect cu care au participat la un concurs de urbanism sponsorizat de banca ING. Proiectul s-a situat pe primul loc, primind astfel o finanţare de 30.000 de euro.
Irina Paţa ne-a explicat că o parte din bani au mers către managementul de proiect şi plata biletelor de avion, pentru deplasarea către şi din România a celor doi studenţi norvegieni. Pentru amenajarea efectivă a parcului, fondurile s-au ridicat la circa 70.000 lei (700 milioane de lei vechi n.n.).
După ce, în luna mai 2016, Primăria şi-a dat acordul pentru intervenţia asupra parcului, eliberând autorităţile necesare, lucrările au putut fi demarate. Cei doi profesori români şi cei doi studenţi norvegieni au lucrat efectiv pe teren, cooptând şi câţiva locuitori ai cartierului Chercea. Iniţiatorii, ajutaţi de voluntari, au îndepărtat buruienile şi deşeurile din parc, au amenajat un teren de fotbal cu cele două porţi aferente, au plantat câţiva copaci din speciile frasin, stejar, arţar şi cătină, au amplasat un gard metalic în dreptul terenului de fotbal, precum şi câteva bucăţi mari de beton, ce pot servi drept bănci. Cea mai complexă lucrare s-a derulat în jurul toboganului înalt de 5,5 metri, care a fost “îmbrăcat” într-un dâmb de pământ. Practic a fost ridicată o piramidă din pământ, în care au fost încastrate, pentru stabilitate, traverse de beton de tipul celor folosite la căile ferate. La final, pe “piramidă” s-au semănat seminţe de gazon şi de pir autohton, pentru înierbare.
La ora actuală, după cum ne-a explicat asistentul universitar Irina Paţa, lucrările din teren sunt finalizate. La începutul acestei primăveri, s-au mai pus nişte seminţe de iarbă pe dâmbul de pământ din jurul toboganului, iar în lunile mai şi iunie sunt programate activităţi în aer liber cu copiii din cartier. “Implicarea comunităţii a reprezentat o componentă importantă a acestui proiect ce a vizat transformarea unui teren viran într-un parc, cu resurse limitate”, ne-a spus Irina Paţa. Iniţiatorii spun că va dura circa doi ani până când va creşte vegetaţie pe piramida de pământ, iar din acel moment se va putea spune că parcul şi-a schimbat cu adevărat înfăţişarea.
Primarul Dragomir este foarte nemulţumit de ceea ce s-a făcut în parc şi promite că Primăria va aloca fonduri pentru o “reabilitare decentă”
Transformarea prin care a trecut parcul din Chercea nu a impresionat prea tare actuala conducere a Primăriei. Edilul şef Marian Dragomir a vizitat zona, zilele trecute, şi nu a fost încântat deloc de ce a văzut. Acesta s-a declarat nemulţumit că toboganul a fost dat în folosinţă fără a se repara porţiunile sparte ale jgheabului de beton, care i-ar putea răni pe copii, dar şi de faptul că pentru accesul la platforma de sus nu au fost amenajate trepte pe dâmbul de pământ, copiii având la dispoziţie doar capetele unor traverse din beton care ies în afară. Nici faptul că terenul de fotbal a fost amenajat pe o suprafaţă cu pietriş ce pare provenit din concasarea unor bucăţi de beton nu i-a convenit primarului şi nici betoanele amplasate pe post de bănci nu l-au impresionat în sens pozitiv. “Intenţia de a face o amenajare a unui teren abandonat o apreciez, dar observ că ne aflăm în aceaşi situaţie ca şi a construcţiei hidoase reprezentată de acel garaj de pe faleză pe care l-am demolat anul trecut. Din punctul meu de vedere, singurul lucru pozitiv în această amenajare este faptul că zona a fost degajată de gunoaiele existente. Sunt surprins să aflu că echipe de proiectare din ţările civilizate ale Europei vin şi ne propun proiecte în bătaie de joc, cu instalaţii din blocuri de beton sparte, cu tobogane nereparate şi alte instalaţii care pot reprezenta un pericol pentru copii. Singura soluţie aici este ca la rectificarea de buget să alocăm fonduri, pentru a face din acest loc un parc de joacă decent”, ne-a declarat primarul Dragomir.
