• 12 procurori, din totalul de aproximativ 15, sunt în lista semnatarilor, fiind vorba despre cei de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, Parchetul Însurăţei şi Făurei
Lumea justiţiei se cutremură! Procurorii, judecătorii şi auditorii de justiţie au semnat o Declaraţie de independenţă, iar procurorii brăileni au intrat şi ei în această luptă cu sistemul politic care vrea să le pună din nou talpa pe grumaz ca pe vremea Guvernului Năstase. Declaraţia de independenţă formulată de procurori a fost semnată de sute de procurori, judecători şi auditori de justiţie, ajungându-se la peste 1.190 de semnături. La data de 7 iunie, se arată pe www.juridice.ro, Declaraţia de independenţă formulată de procurori era deja semnată de 815 procurori, 230 de judecători şi 145 de auditori de justiţie.
Din listă nu lipsesc procurorii brăileni. În lista de semnatari sunt trecuţi 12 procurori de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăţei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei.
Lista semnatarilor este aproape completă, la Brăila, asta dacă ţinem cont că numărul procurorilor este în jur de 15, deşi necesarul ar fi mult mai mare. Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi Parchetul de pe lângă Judecătorie funcţionează cu jumătate din numărul de procurori necesari, în condiţiile în care schema de personal prevede 33 de posturi de procuror pentru tot judeţul. Şi totuşi unt în jur de 15 procurori pentru cei peste 350.000 de locuitori ai judeţului, incluzând municipiul Brăila, oraşele Făurei, Ianca şi Însurăţei şi 40 de comune.
Declaraţia de independenţă
Subsemnaţii, procurori în cadrul Ministerului Public, cu respectarea principiului separaţiilor puterilor în stat şi a obligaţiei de rezervă, luând act de discuţiile publice privind atribuţiile şi activitatea procurorilor precum şi de aspectele inserate în minuta Deciziei Curţii Constituţionale a României, din data de 30 mai 2018.
Considerând că statul român înţelege să îşi îndeplinească obligaţiile internaţionale asumate cu privire la independenţa sistemului judiciar şi apărarea statului de drept şi să respecte regulile impuse de Uniunea Europeană şi Consiliul Europei precum şi de celelalte organizaţii internaţionale din care România face parte, înţelegem să ne asumăm la nivel individual prezenta declaraţie de principiu: Activitatea noastră se va derula întotdeauna în conformitate cu rolul constituţional prevăzut de art. 131 alin. (1) din Constituţia României, apărând interesele generale ale societăţii, ordinea de drept precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Respectăm competenţele Ministrului Justiţiei privind politica penală a statului precum şi atribuţiile concrete în anumite domenii dar aceste competenţe nu validează în niciun fel implicarea factorului politic în modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor penale. Ministrul Justiţiei nu are şi nu va avea nicio implicare şi niciun rol în activitatea noastră profesională ori în vreo cauză penală sau civilă pe care o avem spre soluţionare sau la care participăm în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public.
Singura instituţie care gestionează cariera procurorului şi singurul garant al independenţei procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, conform art. 1 alin. (2) din Legea 304/2004, Ministrul Justiţiei neavând şi neputând să aibă niciun fel de rol sau implicare în cariera individuală a procurorului, acest principiu neputând să fie modificat prin inserarea unei alte sintagme în decizia Curţii Constituţionale, instituţie ce nu are competenţă de legiferare pozitivă. Atragem atenţia că evaluarea profesională a procurorilor şi modalitatea de accedere în funcţie trebuie să aibă la bază sistemul meritoriu, condiţii şi reguli clare şi transparente şi lipsa arbitrariului.
Solicităm tuturor instituţiilor abilitate şi tuturor factorilor de decizie să respecte principiile de funcţionare ale Uniunii Europene, să faciliteze îndeplinirea obligaţiilor internaţionale asumate de România şi să ţină cont că respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar este un punct important în materia cooperării internaţionale şi a capacităţii României de a fi un partener de dialog în relaţie cu celelalte state membre, atât în ceea ce priveşte cooperarea în materie penală cât şi cooperarea în materie civilă.
În susţinerea prezentei declaraţii de principiu aducem aminte că garantarea independenţei sistemului judiciar a fost una dintre condiţiile impuse în vederea aderării la Uniunea Europeană, context în care au fost adoptate modificări în pachetul de legi privind sistemul judiciar, în mod specific garantarea independenţei şi stabilităţii procurorului, prin modificarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea 303/2004 (“Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii”).
Obligaţia României în ceea ce priveşte statul de drept şi garantarea independenţei sistemului judiciar s-a menţinut şi ulterior momentului aderării, fiind unul dintre criteriile avute în vedere în evaluările MCV astfel încât nu putem considera că o abordare involutivă a statutului magistratului procuror poate să constituie altceva decât o încălcare a angajamentelor asumate în calitate de stat membru.
Ca membru al Consiliului Europei, statul român trebuie să ia în considerare şi să respecte avizele internaţionale, în acest sens în Carta de la Roma fiind prevăzute ca standarde şi principii europene referitoare la activitatea procurorilor următoarele aspecte: “Independenţa şi autonomia Ministerului Public constituie un corolar indispensabil pentru independenţa justiţiei. Procurorii ar trebui să fie autonomi în luarea deciziilor şi ar trebui să îşi îndeplinească sarcinile în afara oricăror ingerinţe şi presiuni externe, conform principiilor separaţiei puterilor şi responsabilităţii”
Independenţa procurorului şi imparţialitatea procurorului sunt două elemente esenţiale în standardele internaţionale, fiind privite ca puncte cheie în materia drepturilor omului, având o latură instituţională cât şi una individuală. Independenţa şi imparţialitatea magistratului procuror nu sunt beneficii personale ale acestuia ci garanţii necesare pentru îndeplinirea funcţiei pe care Ministerul Public o are în structura statului de drept, respectiv de autoritate care asigură aplicarea legii penale, în numele şi în beneficiul societăţii şi a interesului public, ţinând cont de drepturile individuale ale cetăţenilor şi de necesitatea asigurării unui sistem de drept penal efectiv.
Atât Recomandarea Consiliul Europei cât şi Raportul Comisiei de la Veneţia subliniază necesitatea de a asigura proceduri transparente şi corecte, fără influenţe politice, în ceea ce priveşte accederea în profesie, sistemul de promovare şi activitatea procurorului. Astfel, procedurile care garantează o selecţie corectă a procurorilor şi cele care protejează procurorul de la o revocare arbitrară constituie aspecte importante în garantarea independenţei procurorului. Nu există niciun beneficiu în crearea unui sistem în care doar aparent procurorul este independent dacă acţiunile practice tind spre o implicare a factorului politic în activitatea judiciară.
În acest sens, Comisia de la Veneţia a subliniat că independenţa procurorului constituie un mecanism prin care se previne interferenţa factorului politic sau de orice altă natură în activitatea de urmărire penală iar statele trebuie să asigure cadrul necesar în care deciziile procurorului să fie luate în mod imparţial şi corect, la fel cum judecătorului îi este cerut să acţioneze corect şi imparţial fără a fi supus presiunilor altor factori externi.
Având în vedere atribuţiile legale ale Ministerului Public, prevăzute atât la nivel constituţional cât şi la nivelul celorlalte instrumente legale, subliniem că, în calitate de procurori, rolul nostru este să apărăm interesul public, înţeles ca interesul cetăţenilor într-un stat democratic, rol pe care îl vom exercita, în mod independent şi imparţial, indiferent de contextul vremelnic.
