• aceştia se află la bordul navei “Voltaj”, care are ataşat un convoi de patru barje • convoiul a fost surprins de îngheţ în apropiere de Călăraşi, iar acum se află în pericol, în contextul în care, în acea zonă s-au cumulat blocuri de gheaţă de câţiva metri grosime ce ar putea să “măture” tot în cale, odată ce se vor disloca şi vor porni la vale • “Din fericire, nava se află lângă mal, iar marinarii au posibilitatea să se salveze, dacă se întâmplă ceva. Noi facem tot posibilul să scoatem nava cu totul de acolo”, ne-a spus directorul “Romnav” • pierderile cauzate în numai o lună de blocada de pe Dunăre sunt de aproape jumătate de milion de euro • mai mulţi armatori au semnat un apel comun către autorităţile de la cel mai înalt nivel, acuzând AFDJ Galaţi că nu s-a implicat pentru spargerea la timp a podurilor de gheaţă de pe Dunăre
Situaţia pe Dunăre este departe de a fi deblocată, chiar dacă pe sectorul brăilean, care, din punctul de vedere al navigaţiei, se încadrează în Dunărea maritimă - mai lată şi mai adâncă - nu mai există în prezent sloiuri de gheaţă. În amonte de Brăila, pe Dunărea fluvială, încă mai persistă pod de gheaţă, de la un mal la altul, iar multe nave sunt efectiv prinse ca într-o capcană. Într-o astfel de situaţie se găseşte nava “Voltaj” a firmei brăilene “Romnav”. Nava în cauză are ataşate patru barje încărcate, în total, cu 5.000 tone de cereale. De mai bine de o lună, întreg convoiul este captiv între sloiuri, la kilometrul fluvial 348, undeva aproape de portul Călăraşi, în dreptul localităţii constănţene Pârjoaia. În prezent, echipajul este format din şase oameni care stau cu sufletul la gură, aşteptând o cale de ieşire din podul de gheaţă. “Situaţia e destul de complexă. Între kilometrii fluviali 411 şi 300 sunt blocuri masive de gheaţă a căror grosime atinge chiar şi 3 metri. Nava noastră se află la km 348. Noi sperăm să o scoatem de acolo până când nu încep să se pună în mişcare blocurile astea de gheaţă. Dacă o prind în poziţia în care se află acum, ar fi rău, se poate întâmpla ceva urât cu nava. O firmă constănţeană a trimis în zonă remorcherul «Prietenia», care a tăiat un canal în podul de gheaţă, dar nu a ajuns decât până la km 343. Ar mai fi cam 5 km de înaintat până la locul unde se află convoiul «Voltaj». Mâine (astăzi n.n.), o să trimitem alături de «Prietenia» şi remorcherul nostru, «Adjud», pe care l-am ţinut până acum să spargă gheaţa pe braţul Măcin. Cu cele două remorchere, sperăm să tăiem un canal în gheaţă, cât să putem pune în mişcare «Voltajul», să îl aducem la adăpost”, ne-a spus Gheorghe Antistescu, directorul “Romnav” SA Brăila.
O singură barjă scăpată de sub control, la un pas să facă ravagii pe malul brăilean
Potrivit lui Antistescu, nava “Voltaj” şi cele patru barje cu cereale pe care le are ataşate, nu se află pe mijlocul şenalului, ci undeva la mal, astfel că aprovizionarea echipajului cu alimente şi combustibil s-a putut face destul de uşor. “În ianuarie, când au scăzut mult temperaturile şi a început Dunărea să îngheţe, am oprit nava din marş şi am tras-o la mal, pentru că în acel moment se afla în zona localităţii Pârjoaia, unde a început pe vremuri construirea unei dane care să servească pentru o carieră de calcar din zonă. Nava noastră se află la mal, lângă o estacadă de beton. Am putut să aprovizionăm echipajul fără probleme. Iniţial erau trei oameni, acum sunt şase, pentru întărirea moralului”, ne-a spus Antistescu. Acesta a dat asigurări că, în cazul în care gheţurile s-ar pune în mişcare şi ar periclita nava, echipajul ar avea posibilitatea să se salveze. “Ne-am luat toate măsurile de prevedere în acest sens. În marinărie sunt trei priorităţi: să salvezi oamenii, să salvezi nava şi abia la urmă să salvezi marfa transportată!”, ne-a mai explicat directorul “Romnav”.
Firma brăileană deţine în prezent şapte convoaie cu barje, şi toate şapte au fost prinse între gheţuri la un moment dat, de la începutul lunii ianuarie până în prezent. Singurul convoi de barje al “Romnav” încă blocat între gheţuri este “Voltaj”. Celelalte s-au aflat în sectoare ale Dunării unde gheaţa s-a dispersat între timp. Două dintre ele erau pe sectorul sârbesc al fluviului când a început îngheţul.
Dacă deocamdată convoaiele firmei au fost ferite de incidente grave, “Romnav” a fost pe punctul să o “păţească” din cauza unei barje goale, pe care o avea la ancoră, la km 200, în zona comunei Gropeni. La începutul acestei săptămâni, când gheaţa de pe sectorul brăilean a început să se topească, iar sloiurile s-au dislocat şi au pornit-o în aval, barja respectivă a fost luată cu totul şi antrenată spre Brăila. A plutit în derivă până la km 180, în zona Şantierului Naval, unde s-a oprit într-o aglomerare de sloiuri. “Am avut noroc că s-a oprit acolo şi am putut să o preluăm, cu ajutorul remorcherului «Lainici», pe care l-am închiriat de la şantierul naval «Vard» Brăila. Am dus-o la dana şantierului naval. Dacă nu s-ar fi oprit în gheaţa de acolo, ar fi putut ajunge în derivă până în zona falezei şi ar fi putut intra în coliziune cu navele sau pontoanele de aici, provocând distrugeri destul de mari”, ne-a spus directorul Antistescu despre barja de câteva zeci de tone scăpată de sub control preţ de câteva ore.
Revolta armatorilor
Blocajul de pe Dunăre, care a ţinut navele pe loc timp de mai bine de o lună, a provocat pagube însemnate firmei “Romnav”. Gheorghe Antistescu afirmă că, luând în calcul toate cele şapte convoaie din flota firmei scoase din circulaţie de podul de gheaţă, pierderile se cifrează în jurul cifrei de 400.000 euro, sumă în care intră profitul pierdut, salariile plătite angajaţilor aflaţi la bordul navelor staţionate, combustibilul consumat etc.
Nu doar “Romnav” a avut de suferit din cauza podurilor de gheaţă ci numeroşi armatori români. Aceştia au semnat, zilele trecute, un apel către autorităţile din domeniul naval dar şi către preşedintele Iohannis şi premierul Grindeanu, solicitând, pe termen scurt, să se ia măsuri pentru spargerea gheţii şi menţinerea circulaţiei pe Dunăre, aşa cum se procedează în celelalte ţări riverane vecine cu România, cum ar fi Ungaria sau Serbia, iar pe termen lung să se dea mai multă atenţie transporturilor fluviale. Cele peste 40 de firme care au semnat documentul respectiv acuză Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi că, după ce a emis, pe 10 ianuarie a.c., când a început îngheţul, un ordin de interzicere a circulaţiei, nu a întreprins nimic pentru dispersarea gheţii şi fluidizarea navigaţie pe sectorul românesc al fluviului.
“De la data interzicerii navigaţiei, AFDJ, singura structură de stat cu responsabilităţi în acest sens, NU a intervenit în niciun fel, NU a întreprins nicio acţiune concretă pentru spargerea podurilor de gheaţă şi asigurarea liberei navigaţii. La data redactării acestui Apel, pe mai multe sectoare ale Dunării s-au format poduri de gheaţă: Moldova Nouă - Orşova, km 448 - Olteniţa şi, cel mai periculos, cel din zona Călăraşi, către Bala Borcea (zona unde se află convoiul firmei Romnav n.n.). Gheaţa a format în aval de Călăraşi un adevărat baraj, cotele din amonte fiind neobişnuit de mari în comparaţie cu restul cotelor Dunării. Ruperea necontrolată a acestui baraj de gheaţă şi eliberarea în aval a unui volum extrem de mare de apă, într-un interval de timp extrem de scurt, poate avea ca şi consecinţă, pe lângă inundaţiile catastrofale, producerea de pagube prin deteriorarea construcţiilor hidrotehnice, dar şi riscul de scufundare a navelor şi ambarcaţiunilor aflate acum prinse în gheaţă, ceea ce ar duce la pierderea încărcăturii, cu potenţial de contaminare a apelor Dunării cu combustibilul şi marfa aflate la bordul navelor. Nu în ultimul rând, sunt puse în pericol vieţi omeneşti, atât cele ale persoanelor ambarcate pe navele aflate în pericol, dar şi a celor aflaţi în calea apelor”, se arată în documentul semnat de armatorii de pe Dunăre.
Aceştia atrag atenţia că transportul fluvial ar trebui încurajat, în contextul în care un convoi cu patru barje poate căra nu mai puţin de 7.000 de tone de marfă, cam cât 280 de camioane care circulă pe şosele. Este vorba, aşadar de o formă de transport mai ieftină şi mai puţin poluantă pe care, spun semnatarii apelului în cauză, autorităţile române nu o încurajează aşa cum ar trebui. Armatorii acuză AFDJ Galaţi că nu are în dotare spărgătoare de gheaţă performante, cu care să poată să ţină şenalul navigabil, dar nici nu închiriază astfel de nave, pentru a-şi face datoria prevăzută în statut.
“Ca să menţinem circulaţia bacurilor, la trecerea spre Smârdan, a trebuit să spargem podul de gheaţă cu nava «Lainici», pe care am închiriat-o pe cheltuiala noastră, de la şantierul naval din Brăila. Normal ar fi fost ca AFDJ să suporte costul acestei operaţiuni”, ne-a dat un exemplu punctual Gheorghe Antistescu, directorul “Romnav” Brăila.
