• statistica oficială indică faptul că, la Brăila, există în evidenţele spitalelor, a Poliţiei şi a Centrului Antidrog, 180 de brăileni consumatori de substanţe pshihoactive • numărul celor care se droghează este însă mult mai mare, iar deocamdată nu se cunoaşte cu exactitate • cert este că, de la un an la altul, creşte semnificativ numărul celor care consumă etnobotanice de la vârste tot mai fragede • “Ca să-mi scot consumul meu, pentru că nu mai aveam bani, am început să vând”, ne-a povestit un tânăr brăilean care a trecut prin această experienţă • datorită consilierii primite la Centrul Antidrog, acesta a reuşit să se smulgă din ghearele dependenţei, iar acum îi sfătuieşte pe tineri să stea departe de droguri • “Până la un punct, consumatorii dau impresia că sunt persoane integre, însă ei trebuie să ştie că există droguri care produc foarte multe efecte subtile înainte ca degradarea să fie vizibilă”, avertizează pshihologii
Situaţie alarmantă la Brăila. Tot mai mulţi tineri sunt prinşi în capcana drogurilor. Nu mai puţin de 180 de brăileni, consumatori de substanţe psihoactive, au intrat în evidenţele medicilor şi oamenilor legii, în anul 2018. Vorbim de consumatori care trăiesc la limită: fie îşi pun viaţa în pericol, fie libertatea. Cu atât mai grav este că, printre aceste persoane se află şi minori. Şi cum altfel, când nici legea nu-i protejează... O decizie surprinzătoare a fost luată în luna septembrie a anului trecut, când judecătorii de la Curtea Supremă au stabilit că deţinerea de substanţe cu efect psihoactiv pentru consum propriu nu este infracţiune. Această decizie este şocantă, în condiţiile în care, de la un an la altul, creşte semnificativ numărul celor care consumă etnobotanice şi la vârste tot mai fragede. Tentaţiile duc la dependenţă, spital, închisoare şi chiar la deces, cum s-a întâmplat recent la Buzău, unde un tânăr de 18 ani a murit în urma unei supradoze de etnobotanice.
Pe parcursul anului 2018, la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Brăila, au ajuns aproximativ 50 de tineri diagnosticaţi cu consum de substanţe halucinogene, dintre care şi trei minori. Unii dintre aceşti pacienţi au fost ulterior transferaţi fie la Spitalul de Psihiatrie Brăila, fie la Pediatrie. „Cele mai multe dintre cazuri sunt transferate de la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Brăila. La nivelul UPU sunt stabilizaţi, sunt transferaţi la noi, noi le continuăm tratamentul de epurare şi tratamentul de susţinere neurologică, după care se pot adresa unui spital de rang superior sau centrului de luptă Antidrog din Bucureşti pentru terapie substitutivă, dacă consumă droguri din categoria celor de mare risc. Cert este că nu-i putem reţine aici cu forţa, internarea se face numai cu acordul pacientului. Doar dacă pacientul nu are discernământ sau reprezintă pericol pentru sine sau pentru societate, atunci se face internare nevoluntară”, explică Andreia Gavrilescu, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie Brăila.
Povestea unui consumator
În plus, dacă luăm în calcul şi cifrele din evidenţa Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Brăila, aflăm că, la final de 2018, erau în atenţia oamenilor legii peste 100 de persoane care au consumat cel puţin o dată substanţe psihoactive, pe numele cărora au fost deschise dosare penale pentru săvâşirea infracţiunii de deţinere şi trafic de substanţe interzise. Pe acest drum, a călcat în urmă cu 6 ani şi un tânăr de doar 22 de ani din Brăila care a trăit pe pielea lui dependenţa de droguri şi îi sfătuieşte pe tineri să nu facă aceeaşi greşeală, care îi poate costa libertatea. „Nu-i aşteaptă nimic bun din consumul acesta, nici din vânzarea lor, din lumea asta a drogurilor nu găseşti nimic bun, găseşti un extaz de câteva secunde şi pe urmă, îţi dai seama că îţi distrugi sănătatea, libertatea. Eram copil, aveam minte de copil şi încercam senzaţii tari, îl auzeam pe ăla şi pe ăla, voiam să am un nume, credeam că am un nume important dacă fumez sau credeam că este o chestie măreaţă dacă fumez chestiile alea, substanţele acelea”, a povestit, sub protecţia anonimatului, fostul consumator de substanţe interzise, pe care am ales să-l numim Eric. Este o concluzie la care a ajuns brăileanul abia după doi ani în care a fost captiv în lumea aşa-ziselor etnobotanice.
Povestea lui începe la vârsta de 16 ani, când a fumat pentru prima dată substanţele interzise, care se găseau în magazinele de vise, dar şi la colţ de stradă. Un miraj până când a fost prins de oamenii legii pentru deţinere şi trafic de substanţe ilicite.”Ca să-mi scot consumul meu, pentru că nu mai aveam bani, am început să vând şi aşa a intervenit poliţia şi cu intervenţia lor mi-am dat seama că nu e bine ce fac”, a mai spus acesta. A primit 10 luni de închisoare cu suspendare pentru deţinere şi trafic de substanţe ilicite şi a mers la şedinţe de consiliere la Centrul Antidrog. În cazul lui, au dat rezultate! După mai bine de jumătate de an de terapie, Eric a scăpat de dependenţă.
„Câteva trăsături ale consumatorilor de droguri: aceştia prezintă, de regulă, un profil psihic fragil. Este un tablou polimorf, cu lipsa încrederii în sine, cu note accentuate depresive, insecuritate afectivă, lipsa valorilor certe, hipersensibilitate, impulsivitate, lipsa motivaţiei, dificultăţi în stabilirea relaţiilor sociale”, a explicat psihologul Olga Condrat, şefa Centrului Antidrog Brăila. În plus, psihologul a mai avertizat că înainte ca degradarea psihică să fie vizibilă şi iremediabilă, drogurile prezintă efecte subtile: “Creierul are un mecanism de funcţionare miraculos şi ei ratează şansa de a cunoaşte adevărata capacitate a creierului, se produc leziuni pe creier care nu se mai pot reabilita cu nimic. Nu există un service pentru creier”.
Consilierea Antidrog, una dintre puţinele portiţe de scăpare
Din păcate, soluţii concrete pentru stoparea acestui fenomen nu prea sunt. Şi poate, cel mai important, nimeni la ora actuală nu deţine o centralizare exactă a tuturor consumatorilor de substanţe psihoactive care au călcat prin spitale, închisori ori prin centre de reabilitare, ceea ar putea însemna că numărul lor ar putea fi mult mai mare. O problemă care se resfrânge, inevitabil, asupra familiei, celor apropiaţi, copleşiţi de suferinţă şi, de cele mai multe ori, ruşinaţi şi dezarmaţi în faţa acestei dependenţe, pe care nu o pot controla şi cedează.
Sunt însă şi cazuri, ce-i drept destul de puţine, în care familiile au reuşit să-şi ia copiii de mână, fie ei trecuţi de vârsta majoratului, şi să-i convingă să urmeze şedinţe de consiliere Antidrog, care s-au dovedit a fi eficiente. De exemplu, în momentul de faţă, la Centrul Antidrog Brăila sunt consiliate 26 de persoane. Sunt consumatori care, fie vin aici de bunăvoie sau aduşi de familie, fie sunt referiţi de către serviciul de probaţiune sau cu ordonanţă de includere de la DIICOT. Vorbim despre un alt grup de consumatori, altul faţă de cel menţionat anterior din centralizarea spitalelor, cifre pe care dacă le punem cap la cap, reiese că numărul tinerilor prinşi în capcana drogurilor este cu mult mai mare, şi urcă la 180, bilanţ care, în realitate, ar putea avea mai multe cifre. La fel de grav, spun specialiştii, este că tendinţa consumului de substanţe psihoactive în rândul tinerilor din Brăila se întreaptă tot mai mult către aşa-zisele etnobotanice şi canabis. „O singură dată poate însemna MEREU, iar cei care au o filosofie proconsum ne dau foarte multe cazuri de consumatori care încă nu au ajuns să interfereze nici cu Justiţia, nici cu Poliţia, nici cu spitalul. Până la un punct, aceştia par că sunt persoane integre, însă ei trebuie să ştie că există droguri care produc foarte multe efecte subtile înainte ca degradarea să fie vizibilă”, a mai ţinut să sublinieze Olga Condrat, psihologul din cadrul centrului Antidrog Brăila. Potrivit aceloraşi surse, printre factorii de risc sunt posibilitatea procurării relativ uşoare a drogului, relaţia deficitară cu familia, lipsa alternativei de petrecere a timpului liber şi presiunea grupului. Acesta din urmă este, de altfel, şi cel mai important factor de risc, după cum atrag atenţia specialiştii.
