În condiţiile în care răspunderea pentru aplicarea acestei soluţii controversate a fost asumată public de către preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Bunea Stancu - preşedinte local PSD -, iar acesta a afirmat că "nămolul nu îşi pierde din calitate", Dănăilă se întreabă: "Pe cine să credem: pe preşedintele CJ sau pe reprezentantul Agenţiei pentru Resurse Minerale? Şi mă mai întreb cum se face că directorul Boşneag, care vorbea despre efectul negativ al acestui mod de alimentare a lacului, nu a protestat şi nici nu a încercat să împiedice măsurile dispuse de domnul Stancu? Poate pentru că şi domnul Boşneag este membru PSD? În calitate de consilier local, solicit Gărzii de Mediu să dea explicaţii publice cu privire la această situaţie şi la eventualele măsuri care au fost luate, dacă s-a dovedit că soluţia a fost una greşită. Consider că afectarea calităţilor terapeutice ale nămolului, pe termen lung, cu bună ştiinţă, doar de dragul de a se mai scoate ceva profit pe termen scurt, de pe urma turiştilor aflaţi în această vară la Lacu Sărat, este o chestiune destul de gravă, pentru ca domnul Marian Dragomir, director al Gărzii de Mediu, să ia poziţie, chiar dacă şi dânsul este tot membru PSD. Brăilenii au dreptul să ştie dacă s-a greşit sau nu - şi dacă da, care vor fi efectele pe termen lung şi cine se face vinovat de acestea".
Declaraţiile consilierului liberal sunt considerate inoportune de către conducerea Gărzii de Mediu Brăila. În replică la acuzele lui Alexandru Dănăilă, directorul coordonator adjunct Marian Dragomir spune că persoanele cu calităţi oficiale ar face bine să se vină la Garda de Mediu pentru a se documenta şi abia apoi să facă declaraţii de presă. "Noi nu putem să acţionăm în problema Lacului Sărat până când Agenţia de Resurse Minerale de la Galaţi nu stabileşte clar dacă apa cu care s-a alimentat lacul îi strică proprietăţile terapeutice sau nu. Am discutat zilnic cu dl. Bălan, de la ARM, chiar şi azi (ieri n.n.) l-am sunat, iar dânsul mi-a spus că a fost la faţa locului, a studiat situaţia şi a constatat că apa adusă în lac nu provine din Dunăre, deci nu ar fi probleme. Aşteptăm, însă, un răspuns oficial pe această temă, iar apoi vom şti ce avem de făcut", ne-a declarat Marian Dragomir.
"Este adevărat că pânza freatică se ridică şi din cauza canalelor de irigaţii, dar ea este trecută prin filtru, ceea ce înseamnă pământ şi ceea ce se găseşte pe acolo"
În ceea ce-l priveşte, Gheorghe Bunea Stancu este iritat de întrebările pe acestă temă ale unora care, în opinia sa, caută nod în papură. Stancu este de părere că lumea ar trebui să fie mulţumită că lacul este din nou plin şi se poate face baie ca-n vremurile bune şi să nu-şi bată capul privind modul în care s-a umplut acesta. Mai mult, preşedintele CJ susţine că, de fapt, chiar dacă suplimentul de apă a venit prin canalul de irigaţii, aceasta nu este apă din canal, ci din pînza freatică: "Această apă este din pânza freatică a judeţului, este din Şuţu până aici, aproape de noi, în Lacu Sărat, ea provine din ceea ce se ridică din pânza freatică. Este adevărat că pânza freatică se ridică şi din cauza canalelor de irigaţii, dar ea este trecută prin filtru, ceea ce înseamnă pământ şi ceea ce se găseşte pe acolo, şi noi de acolo am băgat apă. Mai mult decât atât, este o apă sălcie, ca să nu spun sărată, ea a fost trecută prin lacul 2, care are un alt tip de salinitate şi după aceea a ajuns în Lacu Sărat. Am ajuns la o anumită cotă de avarie, ca să nu avem probleme şi am oprit alimentarea. Probabil că vom mai alimenta în continuare lacul 2, pentru a lua din salinitatea existentă acolo şi dacă va mai fi cazul, să putem să traversăm apa dintr-o parte în alta. Dar ăsta e un lucru care dăinuie de ani de zile în Brăila, doar nu credeţi să s-a întâmplat acum pentru prima dată la Lacu Sărat! Mai mult, înainte se băga direct din canalele de irigaţii, nu pe vremea mea, ci mai demult. Eu cred că lucrul este benefic".
