• va mai curge multă apă pe Dunăre până când oaza de sănătate de la marginea Brăilei va redeveni o adevărată Perlă a Bărăganului, aşa cum a fost cândva • deocamdată, s-au făcut doi mici paşi spre normalitate: au fost montaţi stâlpi de iluminat noi şi s-au “cârpit” aleile, prin plombări asfaltice • marile proiecte de infrastructură promise de Primăria Chiscani vor începe abia de la anul, sau când o da Dumnezeu • deocamdată, încă se mai aşteaptă aprobarea de la Guvern pentru declararea staţiunii ca fiind de interes naţional, cu statut de Staţiune Balneoclimaterică • demersurile în acest sens au fost făcute încă din 2017
Chiar dacă nivelul lacului este anormal de mic, iar culoarea apei a devenit, lângă mal, anormal de portocalie, viaţa în Staţiunea Lacu Sărat îşi urmează cursul firesc, numărul celor care merg să se ungă cu noroi - brăileni sau turişti veniţi din toate colţurile ţării (în special din Galaţi) - fiind cam la fel ca în orice început de vară din ultimii ani. Adică nici prea mare, nici prea mic, cât să fie plajele mai mult sau mai puţin populate, în funcţie de ziua săptămânii sau de starea vremii... În rest, staţiunea se înfăţişează aproape la fel de neîngrijită ca în ultimii 20 de ani, cu două excepţii:
1. Primăria Chiscani a reuşit să implementeze un proiect de înlocuire a stâlpilor de iluminat vechi, cu unii noi, cu alură metalică retro şi becuri LED. Investiţia s-a ridicat la circa 700.000 lei şi a fost implementată de firma “Electromagnetica” Bucureşti. Banii necesari au venit printr-o finanţare guvernamentală.
2. Tot Primăria Chiscani a reuşit să elimine gropile multe şi mari de pe aleile staţiunii. Deocamdată, nu s-a turnat covor asfaltic de la un capăt la altul ci s-au pus doar plombe asfaltice, acolo unde carosabilul era foarte degradat. Urmează să se facă o asfaltare completă, însă asta doar după ce se va rezolva problema extinderii sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a canalizării pe toată suprafaţa staţiunii. Aceste proiecte există la ora actuală doar pe hârtie, însă primarul comunei Chiscani, Costică Cojea, spune că vor fi implementate, cel mai probabil, începând de anul viitor. Momentan deci, s-au făcut doar plombări asfaltice, cu bani din bugetul comunei. În total, s-a alocat suma de 100.000 euro, ne-a informat primarul Cojea, contractul pentru executarea lucrării fiind câştigat de firma “Micatis” SRL, patronată de Aurel Gropeneanu, cea care până anul trecut s-a ocupat de întreţinerea şi repararea străzilor din municipiul Brăila. Primarul Chiscaniului se declară mulţumit de colaborarea cu firma lui Gropeneanu. “Au început treaba la sfârşitul lunii mai şi în două săptămâni au terminat de reparat toate aleile din staţiune. Au lucrat bine şi s-au mişcat neaşteptat de repede. Dacă ar lucra toate firmele în ritmul ăsta, am ajunge departe...”, ne-a spus Costică Cojea. Contractul încheiat de Primăria Chiscani cu firma “Micatis” prevedea turnarea de plombe asfaltice pe o suprafaţă totală de 5.000 metri pătraţi. În total, s-a acoperit o suprafaţă ceva mai mică, “economisindu-se” câteva sute de metri pătraţi. “Diferenţa rămasă o lăsăm ca rezervă, pentru intervenţiile de care o să mai fie nevoie de aici încolo”, ne-a precizat primarul. Iar nevoie va fi, cu siguranţă, pentru că în staţiune se fac în continuare construcţii private, care pentru a se conecta la utilităţi trebuie să facă şanţuri de-a curmezişul aleilor. O astfel de situaţie este chiar pe aleea de lângă plajă, unde există un şanţ recent săpat, şi astupat deocamdată doar cu piatră. Cel mai probabil, urmează să se facă şi acolo o plombare asfaltică.
Planuri mari, de la anul...
Construcţii de clădiri noi sau reparaţii ale clădirilor vechi se fac şi în alte zone ale staţiunii, iar grămezile de moloz stau mărturie pentru acest lucru. E vorba despre deşeuri inerte care, pentru că nu sunt ridicate la timp, afectează peisajul general al locului. La fel cum îl afectează şi starea spaţiilor verzi pline de buruieni şi de vegetaţie crescută sălbatic, dar şi zecile de maşini parcate de-a lungul aleilor, pe spaţii care în mod normal ar trebui să fie destinate pietonilor.
Primarul Costică Cojea are planuri mari cu toate aceste detalii, promiţând că urmează să se facă ordine în toate domeniile. De exemplu, pentru spaţiile verzi ar fi în curs de implementare un proiect de peisagistică menit să schimbe complet aspectul staţiunii. Astfel, în locul bălăriilor actuale, vizitatorii ar urma să admire aranjamente florare deosebite, sau spaţii aerisite printre copaci, acoperite doar de gazon tuns la linie. Un loc în acest proiect frumos îl au şi pistele de biciclete, care ar urma să împânzească staţiunea. Deocamdată însă, proiectul este doar pe hârtie, implementarea lui depinzând de fondurile nerambursabile, europene sau guvernamentale, pe care Primăria ar urma să le atragă într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat.
Reamintim că, în urmă cu un an, s-a implementat un proiect de igienizare şi ecologizare a spaţiilor verzi, investiţie ce s-a ridicat la 270.710 lei (2,7 miliarde de lei vechi n.n.). Firma care a făcut lucrarea este “Agroperiland” SRL Urleasca, aceeaşi care a lucrat şi în Parcul Monument din Brăila. Conform contractului încheiat cu Primăria Chiscani, firma din Urleasca a avut de degajat terenul de corpuri străine şi de defrişat manual suprafaţa cu tufişuri şi arbuşti cu diametrul de până în 6 centimetri. Totodată, s-au făcut tăieri de corecţie şi s-au tocat resturile vegetale. Totul pe o suprafaţă de 10,76 hectare, pe cât se întind spaţiile verzi din staţiune. Primarul Costică Cojea ne-a spus că, în următorii doi ani, se va combate vegetaţia sălbatică, prin metode specifice, astfel încât să se formeze un “covor” compact de iarbă, pe toată porţiunea împădurită a staţiunii. Până acum, “războiul” cu vegetaţia sălbatică a cam fost pierdut de Primăria Chiscani, chiar dacă primarul Cojea susţine că s-au făcut constant ierbicidări cu substanţe care ajută la combaterea plantelor cu frunză lată...
Tot prin accesarea de fonduri nerambursabile ar urma să se facă şi asfaltarea completă a aleilor, cu covoare asfaltice, nu cu plombe cum s-a procedat în acest început de sezon estival.
Un alt proiect la care visează primarul Cojea este extinderea şi modernizarea parcării de la intrarea în staţiune, care, în loc de circa 200 de locuri cât are în prezent, ar urma să aibă 450 de locuri, suficiente cât să îşi poată lăsa toată lumea maşina aici, iar în staţiune aleile să redevină, cu prioritate, ale pietonilor.
Declararea staţiunii de interes naţional mai are de aşteptat
Pentru ca toate aceste proiecte frumoase să se transforme în realitate este nevoie de bani. Bani pe care Primăria Chiscani nu prea îi are deocamdată, aşa că totul se reduce la fondurile nerambursabile atrase de la Uniunea Europeană şi de la Guvern. Aceste fonduri ar veni mai uşor şi ar fi mai generoase dacă Lacu Sărat ar căpăta statutul de Staţiune de interes naţional, precum şi pe cel de Staţiune Balneoclimaterică. Primarul Costică Cojea ne declara încă din 2017 că va face demersuri pentru obţinerea acestor statuturi, însă intenţiile sale nu s-au materializat nici până la ora actuală. “Dacă am fi staţiune de interes naţional am putea primi mai uşor fonduri pentru modernizare. Noi am întocmit dosarul cu tot ce trebuie, acum aşteptăm să vină reprezentanţii Ministerului Turismului, să facă o verificare în teren. Ni s-a spus că trebuie să avem răbdare, pentru că sunt 7 - 8 staţiuni care trebuie evaluate, printre ele numărându-se şi a noastră. Sperăm să ne vină rândul cât mai repede. Şi pentru statut de Staţiune Bioclimaterică s-au făcut demersuri, avem deja avizul de la Ministerul Sănătăţii şi mai trebuie să se emită o Ordonanţă de Guvern în acest sens”, ne-a explicat primarul Costică Cojea. Acesta nu îşi face prea mari griji în ceea ce priveşte nivelul exagerat de scăzut al lacului sărat, fiind convins că totul va reveni la normal. “Statistic vorbind, am înţeles că se întâmplă aşa ceva cam odată la 10 - 12 ani. Eu cred că nu o să se ajungă la secarea lacului, aşa cum se vehiculează. Situaţia va reveni la normal”, este de părere edilul Chiscaniului.
Reamintim că, de circa trei ani, Staţiunea Lacu Sărat este administrată exclusiv de Primăria Chiscani, cea care a câştigat un proces intentat Primăriei Brăilei, proces în urma căruia instanţele de judecată au stabilit că staţiunea se află pe teritoriul administrativ al comunei Chiscani. Din acel moment, orice implicare a Primăriei Brăila în treburile staţiunii s-a încheiat. Doar Primăria Chiscani are dreptul de a colecta taxe de la agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea aici. Acest drept a venit, însă, la pachet cu obligaţia de a le asigura agenţilor economici dar şi turiştilor o infrastructură adecvată şi condiţii optime de desfăşurare a activităţii. Or, din punct de vedere administrativ, după cum se vede, Primăria Chiscani are multe proiecte frumoase pe hârtie şi mai puţine transpuse efectiv în practică!
