• după ce în luna februarie, comuna Berteştii de Jos, condusă de liberalul Costel Capbun, se lăuda cu propriul steag acceptat de Guvernul României, acum moda propriului drapel pare să prindă tot mai mult în judeţul nostru • luna trecută Guvernul Mihai Tudose a aprobat modelul steagului comunei Surdila Greci, condusă de PNL-istul Ionel Meiroşu • primarul susţine că nu s-a inspirat de la colegul său şi că drapelul va fi folosit într-un proiect privind realizarea unui Centru Civic modern • potrivit unei informări de la CJ Brăila şi alţi primari se pregătesc pentru a-şi face steme şi propriile steaguri ale localităţilor
Moda drapelelor proprii ale localităţilor prinde în judeţul Brăila. După ce în luna februarie, primarul comunei Berteştii de Jos, Costel Capbun (PNL) a fost cel care a spart gheaţa şi a decis să realizeze un proiect privind un steag propriu al localităţii, acum exemplul i-a fost urmat de un alt liberal. Este vorba despre Ionel Meiroşu, primarul comunei Surdila Greci, care susţine că avea nevoie de un drapel pentru promovarea unui proiect ambiţios privind realizarea centrului civic al comunei.
Mai exact, Guvernul Mihai Tudose a adoptat într-o şedinţă din 15 noiembrie modelul steagului comunei brăilene Surdila-Greci, iar Hotărârea nr. 825 a fost publicată la aceeaşi dată în Monitorul Oficial. Legea permite începând din 2015 arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, astfel că “Fiecare unitate administrativ-teritorială poate supune aprobării Guvernului steagul propriu şi unic pe baza hotărârii autorităţii deliberative”.
Potrivit anexei hotărârii de Guvern, modelul steagului comunei Surdila Greci este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporţia între lăţimea şi lungimea drapelului de 2/3, format din trei fâşii dispuse orizontal în următoarea succesiune a culorilor: albastru, alb, albastru. În partea de sus, pe fâşia de culoare albastră este inscripţionat statutul localităţii «COMUNA» cu litere albe, iar jos pe fâşia de culoare albastră, denumirea «SURDILA-GRECI» cu litere albe. În centru, pe fâşia albă este imprimată stema comunei. Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lăţime. De asemenea, însemnele sunt imprimate pe ambele feţe ale steagului (avers - revers).
“Stema comunei Surdila-Greci se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi este situată în partea centrală a steagului. În câmpul superior, pe fond roşu, se află un vultur de argint, cu ciocul negru, redat din faţă, cu capul conturnat, cu aripile deschise şi aşezate în fascie, stând cu picioarele pe un postament de argint sub formă de paralelipiped. În câmpul inferior, pe fond albastru, se află patru spice de grâu de aur, încrucişate şi dispuse în evantai. Vulturul face trimitere la Monumentul eroilor din comună, ridicat pentru a oglindi memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă şi pentru a celebra participarea la Războiul de Independenţă şi la Primul Război Mondial. Spicele de grâu reprezintă principala ocupaţie a locuitorilor, agricultura, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Culoarea albastru (sau azur) reprezintă apa, dar şi aerul, cel mai nobil element după foc, şi simbolizează blândeţea, frumuseţea, nobleţea şi buna credinţă. Culoarea albă transmite puritate, curăţenie şi neutralitate. Toate aceste calităţi caracterizează locuitorii comunei Surdila - Greci”, se mai arată în hotărâre.
Meiroşu: «Este o chestie de identitate până la urmă»
Primarul Surdila Greci, Ionel Meiroşu, susţine că nu s-a luat după Costel Capbun, şi că imediat după ce i-a fost aprobată stema comunei s-a gândit că i-ar fi de folos un drapel propriu pentru promovarea unui proiect ambiţios.
“Mi s-a părut normal şi corect ca această stemă să fie impusă inclusiv pe un steag care să fie al nostru, al comunei. Mai mult, eu sunt în plină desfăşurare a unui proiect pentru realizarea unui Centru Civic. Proiectul cuprinde inclusiv mutarea monumentului din faţa Primăriei. Am probleme mari cu el şi sper să o rezolvăm la anul. El este închinat Războiului de Independenţă şi Primului Război Mondial, deci cu atât mai mult se impune să rezolv anul viitor (n.r. - Centenarul Marii Uniri şi a Primului Război Mondial). Ideea este aşa: mi-aş dori să îl mut în parcul din faţă şi acolo să fie străjuit de ceea ce înseamnă drapelul Uniunii Europene, României şi bineînţeles, steagul localităţii. Este o chestie de identitate până la urmă”, a declarat Meiroşu.
Se “încălzesc” şi alte localităţi pentru a avea propriile drapele
Hotărârea privind aprobarea modelulului steagului comunei Berteştii de jos a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 137, încă din 23 februarie. De atunci însă şi alte localităţi au decis să îşi facă propria stemă şi chiar un steag.
Potrivit unei informări din partea Consiliului Judeţean Brăila, în momentul de faţă, oraşul Însurăţei şi comuna Unirea au în lucru proiecte pentru aprobarea modelului de steag. Localităţile brăilene care au deja steme aprobate sunt: oraşele Ianca şi Însurăţei, comunele Surdila Greci, Surdila Găiseanca, Râmnicelu, Ciocile, Scorţaru Nou, Măxineni, Frecăţei, Vişani, Jirlău, Berteştii de Jos, Zăvoaia, Galbenu, Unirea, Bărăganul, Traian şi Salcia Tudor. De asemenea, în curs de realizare a stemei sunt: comunele Romanu şi Vădeni.
