Instituirea unei taxe de salubritate care se plăteşte de brăileni direct la ghişeele Primăriei, la fel ca toate celelalte taxe şi impozite locale, este privită de autorităţi ca o soluţie pentru rezolvarea problemelor salubrizării din municipiu. "Până acum, existau persoane care refuzau să încheie contract de prestări servicii cu operatorii de salubritate, astfel că nu plăteau pentru a li se colecta deşeurile menajere, preferând să le arunce pe domeniul public. Odată ce toată lumea va achita această taxă, nu mai există niciun motiv ca lumea să îşi arunce gunoiul pe stradă", este de părere Dan Apostol, directorul Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL).
Unii brăileni au dubii, însă, că prin simpla instituire a unei taxe se vor rezolva problemele ce ţin de curăţenia oraşului. "Am citit în ziarul «Obiectiv» Regulamentul pentru constatarea, stabilirea, încasarea şi utilizarea taxei speciale de salubrizare în Municipiul Brăila. Ce observ, încă din titlul acestui regulament, este că administraţia locală este foarte preocupată de «taxa de salubrizare», pe când eu, în calitate de cetăţean, sunt interesată de «salubrizare». Pentru educarea locuitorilor acestui oraş, pentru stabilirea unor reguli care să fie respectate pe termen lung de toată lumea, acest regulament ar trebui să conţină şi modul efectiv în care se realizează salubrizarea şi, mai ales, colectarea selectivă şi evacuarea diverselor tipuri de deşeuri", spune brăileanca Mariana Murgoci, într-o nouă scrisoare deschisă adresată autorităţilor locale. Reamintim că, săptămâna trecută, aceeaşi brăileancă, extrem de implicată în problemele comunităţii, a mai formulat o luare de poziţie faţă de situaţia salubrizării din municipiu. Atunci, îi îndemna pe responsabilii din Primărie să renunţe la scuzele de genul "Cetăţenii sunt de vină, pentru că aruncă gunoaie pe străzi" şi să găsească soluţii pentru menţinerea curăţeniei în oraş.
În noua scrisoare, Mariana Murgoci atrage atenţia că, în lipsa unor reguli clare, operatorii de salubritate refuză să colecteze anumite categorii de deşeuri de la populaţie, astfel că, inevitabil, acestea ajung pe domeniul public, contribuind la starea de mizerie generală din municipiu. Este vorba despre resturile vegetale provenite din grădinile populaţiei, sau despre obiecte voluminoase, cum ar fi saltele, paturi, scaune rupte sau mobilier dezmembrat. "Cine stabileşte şi, mai ales, unde stă scris cum scapi de aceste deşeuri? Nu sunt deşeuri inerte să le duci la groapa de gunoi, dar nici nu-ţi spune nimeni ce să faci cu ele. Taxa de salubrizare pe care o vom plăti de anul acesta acoperă evacuarea acestor deşeuri? Suntem atât de departe de civilizaţia occidentală, unde există reguli prin care populaţia evacuează mobilier, obiecte sanitare, covoare în anumite zile ale săptămânii... Cine şi când va stabili şi la noi acest tip de reguli?", se întreabă brăileanca Mariana Murgoci.
Semnatara sesizării afirmă că şi-ar dori reguli clare şi în privinţa eliminării unor substanţe periculoase pentru mediu, cum ar fi medicamentele sau uleiurile şi grăsimile rezultate din prepararea mâncării. Şi colectarea selectivă ar trebui reglementată mai concret, potrivit cititoarei noastre. "Colectarea selectivă ar putea funcţiona dacă recipientele amplasate în oraş în acest scop nu ar fi dezgustător de murdare. Aş vrea un regulament prin care să ştiu cine trebuie să menţină curăţenia în zona acestor containere. S-a spus la un moment dat să colectăm selectiv deşeurile din gospodărie şi să le predăm concomitent cu deşurile menajere. Dar operatorii de salubritate aruncă totul în aceeaşi maşină şi compactează gunoiul la grămadă. Aceiaşi operatori flutură reclame prin ziar, prin care ne îndeamnă să selectăm deşeurile. Marea ipocrizie românească în care vorbele şi certificatele pentru managementul mediului acoperă incapacitatea noastră de a face lucrurile aşa cum ar trebui făcute", conchide Mariana Murgoci.
Un regulament există, dar nu ştie nimeni de el
În ceea ce priveşte existenţa unor reguli privind activitatea de salubrizare din municipiu, conducerea SUPAGL ne-a informat că un astfel de document a fost aprobat încă din octombrie 2009, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 274. Regulamentul serviciului de salubrizare al municipiului Brăila nu poate fi consultat, însă, pe site-ul SUPAGL. "Momentan avem site-ul în revizie tehnică", explică directorul Dan Apostol lipsa documentului. Regulamentul poate fi găsit, însă, pe internet, în format "doc". Este un act normativ foarte lung, deci nici pe departe atât de concis şi la obiect cum şi-ar dori brăilenii precum Mariana Murgoci. De altfel, documentul pare a fi mai mult un exerciţiu de imagine, care dă bine pe hârtie, dar nu se regăseşte cu nimic în realitatea din teren. De exemplu, în cadrul acestui regulament se spune că autorităţile locale ar trebui să amenajeze puncte de colectare a deşeurilor betonate, îngrădite şi acoperite pe toată raza municipiului. În realitate, din 2009 şi până acum, în toate cartierele de blocuri din municipiu, pubelele sunt ţinute direct pe domeniul public, nicidecum într-un perimetru special amenajat, fiind lăsate la cheremul câinilor maidanezi sau persoanelor fără adăpost care răscolesc gunoaiele împrăştiindu-le pe jos fără nicio reţinere.
