Garajul din beton ridicat pe o platformă de metal de către un grup de studenţi la arhitectură din Bergen (Norvegia) şi lăsat apoi pe Faleza Dunării, fără nicio explicaţie suplimentară, a stârnit curiozitatea, nemulţumirea şi chiar dezgustul unora dintre brăileni. În realitate, după cum a explicat chiar arhitectul-şef al municipiului, Marian Ion, proiectul demarat, luni, de către studenţii şcolii private de arhitectură din Bergen, nu reprezintă altceva decât un experiment social şi o cale foarte interesantă de a aborda subiectul "Brăila - Capitală Culturală Europeană 2021". Potrivit acestuia, scopul principal este acela de a le demonstra brăilenilor că orice obiect, indiferent de aspectul său, poate fi folosit şi cu alt scop decât cel destinat iniţial. De asemenea, acesta a subliniat că studenţii au evitat în mod special ca după expoziţia de la începutul săptămânii să vină cu o explicaţie a prezenţei garajului pe faleză, tocmai pentru a vedea reacţia locuitorilor din oraş. "Am discutat chiar astăzi (n.r. - ieri) cu ei. Se duc la Bucureşti şi vor să mai facem în foarte scurt timp un eveniment cu reviste de arhitectură, cu critici de arhitectură, persoane care au văzut foarte mare potenţial în fenomenul ăsta, de revalorificare a garajelor. Contestatarii proiectului nu au văzut decât un simbol comunist, ridicat la rang de operă de artă. Nu asta a fost intenţia studenţilor! Ei au văzut un fenomen care s-a întâmplat în ţările ce au fost sub ocupaţie comunistă. La noi, după Revoluţie, când fabricile de prefabricate pentru blocuri au rămas fără obiect de activitate, oamenii, în libertatea lor de a ocupa spaţiul public, au început să facă aceste garaje şi au profitat de faptul că exista o asemenea disponibilitate. Trebuie să ne împăcăm cu acest trecut. Şi eu am fost frustrat în primele 10 minute când am văzut garajul, dar gândindu-mă mai bine la povestea asta, am spus: «ce ar fi dacă?» Şi ei chiar vor să schimbe povestea asta într-un fenomen. Nu numai al nostru, al brăilenilor, ci al întregii ţări, pentru că peste tot există asemenea garaje. Ideea lor este că de acum încolo putem să ne jucăm cu ele, să le vopsim, să le schimbăm destinaţia. Poate să le folosim ca spaţii de informare turistică, pavilioane expoziţionale, happening-uri, tot felul de lucruri. Adică ei nu au făcut decât să planteze o sămânţă. Cum creştem această sămânţă depinde de noi, dar ne pot ajuta şi ei, şi alţi specialişti", a declarat Marian Ion.
Garajul nu poate fi mutat timp de 60 de zile
Aceeaşi sursă ne-a informat că timp de două luni de zile, garajul "11" nu va putea fi mutat şi nu are voie să sufere alte modificări, deoarece obiectul aparţine şcolii din Bergen. Arhitectul şef al judeţului a explicat că după tot acest timp, dacă municipalitatea va decide să îl păstreze pe poziţie, studenţii îl vor dona brăilenilor şi abia atunci ar putea fi modificat. Dacă răspunsul va fi însă unul negativ, norvegienii vor desfiinţa construcţia din bugetul propriu. Totodată, Marian Ion a subliniat că există un plan ca de Zilele Brăilei, garajul să fie din nou folosit pe post de spaţiu pentru proiecţie-film şi zonă unde brăilenii se vor putea răcori sub instalaţia care produce vapori de apă. Sursa citată a mai ţinut să atragă atenţia că astfel de proiecte, în care elemente foarte puţin valoroase sunt ridicate la un alt nivel, pot juca un rol extrem de important în ochii Comisiei Europene, atunci când vine vorba de titlul de Capitală Culturală Europeană.
La rândul său, primarul Aurel Simionescu a dat asigurări că garajul va rămâne deocamdată pe locul în care a fost amplasat de studenţi. Acesta a evitat să se pronunţe în privinţa aspectului construcţiei, însă a atras atenţia că o astfel de idee este oricând binevenită, deoarece poate da naştere altor proiecte. "Să ne înţelegem bine. Nu este vorba de o operă a acestor studenţi. Este vorba de un anumit tip de gândire pe care l-au expus. Că cineva îl va aproba sau nu... Că vom face planuri de urbanism sau nu... Asta e o altă discuţie. Noi le-am oferit un loc în care ei să îşi expună proiectele pe care le-au făcut. Toate au fost aduse de ei acolo. Dar s-ar putea ca ceea ce gândesc nişte studenţi să dea naştere unui brainstorming. În primul rând, ideea că trebuie să facem ceva într-un timp oarecare cu aceste garaje chiar există. Unde ducem aceste garaje? E treaba cetăţeanului, pentru că a fost construcţie provizorie. Şi cetăţeanul unde îl duce? Deci, responsabilitatea nu e numai să dăm hotărâri din astea şi să zicem, gata, de mâine încolo... Sunt elemente care dau nişte semnale. Cum le interpretăm? Ce facem pentru ele? Asta e altă poveste", a afirmat Simionescu.
